Page 58 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 58
Pag. 2 DKtlMl ¡I. SOnAU.SMDL.Ul
Adunările le dare ii seamă i Wm agenda de lucra a organizaţiilor
democraţiei şi unităţii socialiste
(Urmare din pag. 1) ga activitate politică ; edu- j
carea materialist-ştiinţifică | 9,00 Tc
a maselor; ridicarea ni- | Construcţia de locuinţe J0,00 Pa
materialelor, întărirea or velulud calitativ al activi MM: Preocupări pentru gospodărirea tri
dinii şi disciplinei, pentru tăţii organizaţiilor de masă u,w) u<j
ce:
soluţionarea tuturor proble şi obşteşti, de atragerea ac ie Haţeg-în devans 11,55 T<
melor ce vizează domeniul tivă a acestora la înfăptui Isditâfilsr, pentru predarea produselor 14.00 Lai Hc
respectiv. rea obiectivelor adoptate tlii
Pentru organizaţiile de de Congresul al XH-lea al Dar celelalte obiective ?! Tn
partid din I.A.S., S.M.A. şi partid uliu. Un loc principal agricole la fondul de stat Ini
c.u
cooperativele agricole de în dezbateri trebuie să-l o- Ni
producţie, adunările de dări cupe problemele privind — în acest an, Şantierul Grupului de şantiere Rîu ee:
de seamă trebuie să con desfăşurarea învăţămîntu- Apropierea sfirşitului de începerea lucrărilor de a- nr. 3 Haţeg din cadrul T.C. Mare-Retezat, înseamnă că 10,90 T< Te
16.35
stituie un prilej de inten hii politico-ideologic, folo an prilejuieşte şi organiza menajare a noului centru Deva a avut de realizat un ne vom îndeplini angaja 17.00 Re
sificare a eforturilor pen sirea eu maximă eficienţă ţiilor democraţiei şi unită civic al comunei, acţiune număr de 112 apartamen mentul de a realiza în plus „B
Za
tru încheierea tuturor lu a propagandei vizuale cu ţii socialiste din comuna ce va continuă şi în anul te, pe care le-am finalizat în acest an 24 de aparta 17,20 Vi
crărilor din actuala cam întreaga sa arie de forme noastră trecerea în revistă 1901. Asemenea acţiuni, e integral şi le-am predat mente“ ■— considera sub- 18.35 D<
panie agricolă, folosirea cu şi mijloace. a unor realizări pe care, drept de mai mică amploa beneficiarilor în luna iu inginerul Marian Dandu. „K
maximum de eficienţă a Este de o stringenţă ne sub conducerea comitetului re, au fost organizate şi în nie a.c. — ne spune ingi „Asta este şi hotărîrea 19,Í10 Te
in;
fiecărei zile de lucru, pen cesitate ca adunările şi con comunal de partid, împreu satele Lăpuşnic, Ştretea, nerul Mi.hail Radu, şeful noastră — a ţinut să adau ita
tru asigurarea unor condi ferinţele să se soldeze cu nă cu celelalte organizaţii Bujoru, Făgeţel şi Abucea. şantierului. S-a lucrat mai ge maistrul Gheorghe Pă- 1,9,30 Or
ţii corespunzătoare de hrâ- măsuri concrete, prin apli de masă, le-am obţinut. în cadrul „Tribunei de mult şi mai bine decît în traşcu, coordonatorul celor 20,25 Iii
ve
nire şi îngrijire a anima carea cărora să se asigure Fiind în primul an de mocraţiei“ la întilnirile cu amil trecut. 12 muncitori de la Rîu ia
lelor. sporirea continuă a contri activitate, în mod firesc organele locale de stat, ce — Dar constructorii din Mare-Retezat. Intrucît a- 20,50 C«
tn
Cu prilejul adunărilor or buţiei organizaţiilor de ne-am propus să atragem tăţenii au prezentat nume Haţeg au avut de executat ceste apartamente vor fi 22,05 T<
ganizaţiilor de partid de la partid la soluţionarea pro în rîndu! organizaţiilor roase propuneri menite să în acest an şi alte obiec date în folosinţă unor con
sate va trebui insistat în blemelor majore ale pro create un număr cit mai ducă la îmbunătăţirea ac tive — social-culturale, a- structori de pe amenajarea
acelaşi timp asupra parti ducţiei. Subliniem şi cu a- mare de membri, care să tivităţii în mai multe do grozootehnice, edilitar-gos- hidroenergetică, vrem să le
cipării şi contribuţiei co cest prilej necesitatea pre poată aduce astfel o con menii, angajîndu-se, în a~ podăreşti. Ştim că la une terminăm cit mai repede.
muniştilor, celorlalţi oa gătirii în cele mai bune tribuţie cit mai importan cel aşi timp, să participe la le dintre acestea înregis Şi, bineînţeles, să facem nuci
şi
lipsurilor
înlăturarea
tă la îndeplinirea sarcinilor
meni ai muncii la realiza condiţii a adunărilor, acor neajunsurilor existente. traţi restanţe. Da ? treabă bună. Venim de sus diopr-o*
rea planului în profil teri dării unei deosebite atenţii j ce ne stau în faţă. în cen în prezent, membrii or — în noiembrie trebuia în jos cu gletul, tencuielile, Rad io j»
trul de comună şi în sate
torial, la alcătuirea fondu dărilor de seamă, proiec- j ganizaţiilor noastre parti să predăm policlinica şi mozaicul, finisajul. Acum presei :
diilor;
lui centralizat de produse telor de hotărîri, tuturor le aparţinătoare am creat cipă la încheierea în bu spitalul. Policlinica este avem şi căldură, aşa că îi 0,05 Ră
agroalimentare al statului, celorlalte materiale care se 20 de organizaţii, în rîndul ne condiţii a anului curent complet „închisă“, lucrăm dăm zor...“. lor ; H
Iii activitatea de gospodări prezintă. Ele trebuie să o~ cărora sînt înscrişi pînă în intens în interior, la fini Revenind la construcţia 10,05 Ri
re şi înfrumuseţare a loca fere cu adevărat o bază de prezent peste 450 de mem şi pregătirea noului an de saje. Pînă la sfîrşitul aces de locuinţe şi la pregătirea lor ; 1
11.00 B
lităţilor. discuţii, să-şi atingă pe de bri. muncă. Pe prim plan între tei luni (decembrie — n.n.) condiţiilor de lucru petjtru Avanpi
aceste preocupări situăm
v
în celelalte sectoare — plin scopul. Un.a din preocupările acţiunile pentru predarea o terminăm şi o predăm anul 1981, ni s-a spb., că 12.00 E
Revista
transporturi, comerţ, pres Un element de bază al principale ale organizaţii produselor agricole la fon beneficiarului. La spital s-au luat toate măsurile. lui ani
tări servicii —, în unităţi succesului adunărilor pen lor noastre este participa dul centralizat al statului, mai avem de lucru. La o Sînt ridicate „la roşu“ 131 la 3 : J
de învăţămînt şi sanitare tru dări de seamă îl con rea la acţiunile edilitar- suplimentarea obligaţiilor parte din faţadă şi la fini de apartamente, iar 82 se 16.00 R:
tece <1 <
etc., organizaţiile de partid stituie caracterul de lucru gospodăreşti, de înfrumuse contractuale pe care comu sajele interioare. Am întîr- află la fundaţii, multe fă- 16,25 T
au de supus dezbaterii co al acestora. Ele trebuie să ţare a satelor, iniţiate de na le are, în special la car ziat lucrările din cauză că cind parte din planul anu în agri
muniştilor aspecte de im asigure dezbaterea deschi consiliul popular comunal. ne de porc şi pasăre, lapte lungi perioade de timp lui 1982. De asemenea, se dii po
Alături de deputaţi, de
medicii
portanţă majoră ale activi să a tuturor problemelor, şi alte produse, - conside ne-au lipsit cărămida nor intensifică ritmurile la spi .ştiri ;
tăţii desfăşurate pentru exprimarea critică si auto membrii cooperatori, de rând aceasta drept una mală, faianţa, chiar morta tal, cinematograf, .şcoală, la mâne ;
perfecţionarea necontenită critică a opiniilor şi propu alte categorii de oameni ai dintre obligaţiile noastre rul' de la staţia de betoa obiectivele agrozootehnice cînt, p;
muzica
a acesteia, în concordanţă nerilor de către fiecare muncii, am participat la patriotice de primă însem ne Strei şi unele prefabri — în funcţie de asigurarea 20.00
cu cerinţele actualei etape membru de partid. reparaţii de drumuri co nătate. cate de la I.M.C. Bîrcea. materialelor necesare. Mul Român
de dezvoltare a patriei Acţiune de amploare, ca munale în satele Stănceşti Aceleaşi impedimente le-am te lucrări se continuă, for tehnico
noastre. re se deşfăşoară în lunile şi Răduleşti, la efectuarea SILVIA LĂNCRĂtAN resimţit şi la cinematograf, ţă de muncă există sufi letin <)
cenaclt
unor reparaţii la căminele
liste, de asemenea, nece decembrie a.c. — ianuarie culturale din Mihăieşti şi preşedintele Comitetului unde sîntem deştul de mult cientă — deşi pe meserii orâ ; :
sar ca în toate adunările 1931, adunările de dări de Răduleşti. Un însemnat nu comunal Dobra rămaşi în urmă. La îngră- ea nu este corespunzătoa cale ;
muzicii
de dări de seamă să se dez seamă sînt chemate să con măr de membri ai O.D.U.S. al Organizaţiei Democraţiei şătoria de bovine din Ha re —, s-au făcut şi o serie
bată temeinic modul în ca stituie o etapă semnifica şi-au adus contribuţia la şi Unităţii Socialiste ţeg terminăm în această de pregătiri şi pentru pe
rioada de iarnă, cu toate
re organele de partid de la tivă în îmbunătăţirea în lună şi ultimul grajd, am că a sosit cam repede pen
toate nivelele au acţionat tregii activităţi de partid, finalizat şi predat în acest tru constructori, aşa că sc
pentru creşterea roiului or să determine un nou avînt an magaziile de cereale de speră într-o activitate mai
DJEV-
ganizaţiilor de partid în acesteia, în vederea mobi la Pui, am lucrat la un bună în 1981, chiar din lu tr/a) ;
conducerea activităţilor e- lizării mai intense a tutu bloc în oraşul Vulcan şi la (Arta)
connmice, politice şi educa ror comuniştilor şi celor un decan tor în salul Săcel, na ianuarie. Strada
tive în fiecare unitate ; în lalţi oameni ai muncii la am executat un volum mai Ceea ce credem că se Casa c
r urgisi
tărirea numerică şi calita înfăptuirea politicii parti mare de lucrări decît avem mai impune aici este orga ta) ; T
tivă a rîndurilor partidului, dului şi statului, la dezvol în plan in acest an la în- nizarea şi coordonarea mai s truc lo
educarea celor nou primiţi tarea multilaterală a Româ grăşătoria de berbecuţi din bună a muncii la fiecare Vizită
rea) ;
şi antrenarea lor la întrea- niei socialiste. i Bretea Strei, care are ter punct de lucru, mecaniza dragos
men de predare anul vii rea mai accentuată a unor No ie nil
tor. Noi ne străduim să în lucrări (cu sprijinul T.C. jului :
Lemnul—valorificat cheiem cu bine acest an şi Deva şi al Consiliului popu PENI :
(Cultui
să-l începem la fel pe cel lar judeţean), întărirea dis ra cu
viitor, deşi vremea, care ciplinei, grija permanentă, Pădure
superior, Integral s-a înrăutăţit brusc şi cam exigentă pentru calitatea citores
Fedore
devreme, ne pune o serie lucrărilor. Atenţia princi LA : B
în 1980, colectivul de buşteni pentru gater este de probleme. împreună cu pală trebuie acordată în citores'
muncă de la Sectorul fores livrată Secţiei de cherestea şeful şantierului am mers continuare construcţiei de aştepta
resc) ;
tier de exploatare Baia de Vata de Jos, principalul la cîteva obiective. Se lu locuinţe, dar nici celelalte ment
Criş, din cadrul I.F.E.T. nostru beneficiar. cra în ritmuri intense, în obiective nu trebuie uitate. (7 Noi«
Deva a muncit bine. Prin- — Ce se întreprinde con deosebi la policlinică şi la Colectivul Şantierului nr. dere d
ua ro?
tr-o preocupare constantă cret pe linia valorificării spital, precum şi la blocul 3 Haţeg are capacitatea de Fata d
şi o organizare riguroasă a superioare a lemnului ? 13 D, cu 48 de apartamen mobilizare pentru a-şi rea OR AŞI
activităţii în parchete, oa — în parchetele de ex te, jumătate (respectiv sca liza sarcinile de plan ce-i se înt-
durea
menii muncii şi-au depăşit ploatare şi în depozitele de ra M), urmînd a fi predate revin în anul viitor şi este ra) ; C
sarcinile de plan la produc pădure se acordă toată a- pînă la sfîrşitul anului. hotărî! să acţioneze ca a- rierii c
tenţia folosirii întregii can „Dacă vom reuşi, cu oame tare. sa de
ţia globală cu 3G1 000 lei, nii noştri şi cu ajutoarele Pîine
iar la cea netă (pe 9 lunii tităţi de lemn apropiat la DUMITRU GHEONEA BRAZI
cu 75 000 lei. Planul la fa rampă. în urma sortării, de la şantierul 1 clin cadrul de car
ni a (C;
sonare a fost depăşit cu crăcite sub 4 cm sînt for- ! s*toria
314 000 lei. în sortimente fi mate în snopi sau sînt RTA :
zice, plusurile mai semnifi mangalizate în retorte me (Urmate din pog. I) munca mea. Cîştig cam ( (Mureş
cative sînt la buşteni pen talice. Avem o bună expe Cm satisfacţia 4 500—5 000 lei pe lună. furaţi
GT-IFL/ 1
tru fag — 1 763 mc, lemn rienţă la acest capitol. 9 Am două fetiţe. Sînt mul bukîozf
— Duteţi exemplifica ? Iulian Doţa : Lucrez la
de mină — 20 mc, lemn — Valorificînd coroanele mină de 20 de ani şi şef datoriei împlinite ţumit.
pentru celuloză — 119 mc, copacilor, buturile care ră- de brigadă sînt de vreo 18. Şi printre cei 800 de mi wz;
lemn pentru plăci — 912 mîneau în pădure şi putre Eu cîştig foarte bine şi pen neri ai secţiei din Deva \ ir
mc, lemn pentru prelucrări zeau, în acest an am reu tru că sînt încadrat ca 1979, s-a constituit o brigadă făcut planul. Şi pe lingă astfel de exemple sînt cu
industriale — 670 mc. S.F.E. şit să predăm 367 mc crăci muncitor specialist, am şi numai din tineri. Veteranul faptul că realizăm planul zecile. Inginerul Tiberiu Co R ez u I
Baia de Criş îşi desfăşoară pentru PFL, 320 tone man vechime mare. brigăzii este Anton Ghirosa, şi ciştigăm bine, avem şi rinda mărturisea cu bucu <1 ecermb
Extr.
activitatea pe o rază de 50 gal şi 303 tone crăci pre — Cam cit ciştigaţi ? care are peste... treizeci de satisfacţia că ne putem rie că în acest an faţă de 3, 43.
kilometri pătraţi, are 20 de date ca lemn de foc. Adi —• Păi, peste 7 000 de lei ani. Veteran, pentru că cei mindri cu rezultatele noas perioada corespunzătoare Extr.
parchete, 5 bazine de ex că, am sporit valoarea acti pe lună. Dar ca să cîştigi lalţi nu depăşesc această tre. Să nu zică ortacii mai din 1979 absenţele nemo I, 13.
ploatare şi un modern cen vităţii noastre cu aproxi yîrstă ! în virstă că sîntem o bri tivate s-au redus la jumă Fond
bine, trebuie să ai şi rezul
tru de sortare şi preindus- mativ 829 000 lei. tate. Să respecţi tehnolo Inginerul Tiberiu Corinda, gadă de tineret şi... Să ştiţi tate. Este şi aceasta o ex lei.
:
trin] /-'.re a lemnului. La S.F.E. Baia de Criş, giile de lucru, să păstrezi şeful secţiei, ne spunea că că facem şi economii. Nici plicaţie, alături de altele —
— De curînd s-a intro producţia anului viitor se şi să întreţii utilajele din această dorinţă s-a justi odată n-am depăşit consu printre care realizarea unul
dus şi ia noi metoda con pregăteşte intens, tn pre dotare, ficat prin succesele în mun mul de material specific. dispozitiv de încărcare me
centrării mijloacelor tehni zent se .ucrează în 3 par loan Văduva : La noi e o că dobîndite de aceşti mi — Dar despre dv„ ca canizată a găurilor de mi
Timp
ce şi, forţei de muncă în chete, realizîndu-se deja disciplină de fier, şi aceas neri încă de la naşterea membru ai acestei formaţii nă cu exploziv, a unui dis ziua tk
parchete — arăta Viorel 1 000 mc de lemn în faza ta le-a intrat oamenilor în brigăzii. Dar despre rezul de lucru, ce ne puteţi spu pozitiv de captare a uleiu mea s<
Giurgiu, secretarul organi apropiat ia drum auto. De singe. tatele lor, să-l lăsăm mai ne ? lui uzat de Ia perforatoa rul va
zaţiei de partid pe sector. asemenea, nu a fost omisă Iulian Doţa : Pentru că bine să vorbească pe ajuto — Ce să vă spun ? La re, şi a unui lift de per Pe alai
precipji
In acelaşi timp. acordăm o nici pregătirea cabanelor şi-au dat seama cit pierd rul de miner Arcadie Pavel, cei 27 de ani oîţi om, lu soane şi materiale uşoare formă
importanţă deosebită valo pentru iarnă, asigurarea a- făcînd de pildă o nemoti care ţinea locul şefului de crez de 4 ani în mină. care face legătura între fe sufla i
rificării superioare a masei limentelor necesare munci vată. Şi dacă nu e disci brigadă, plecat în concediu. M-am calificat în această liile de exploatare — a de fieări
km/h i
lemnoase. Folosim, pe cit torilor forestieri. Pregătiri plină, nici treaba nu merge. Arcadie Pavel : în acest meserie şi acum urmez păşirilor menţionate la în peratui
posibil, totul. Sortarea pri le sînt încheiate.- Dacă iar loan Văduva t Şi eu am an brigada noastră a rea cursurile serale ale Liceu ceput. Depăşiri traduse în prinsă
mară a lemnului se face na va fi grea, activitatea 20 de ani de mină. Şi eu lizat 80 ml peste plan, 17 lui industrial nr. 4 Deva. mai mult minereu pentr» grade,
tre 0 ş
în depozitele de la pădure, forestierilor din acest sec cîştig foarte bine, peste ml numai în luna octom Abia aştept să termin pri economia ţării şi deci în re mineaţi
iar cea definitivă (în pro tor se va desfăşura în par 6 000 de lei lunar. brie. De fapt, de la înfiin ma treaptă şi să trec la cel ducerea eforturilor sale va- ţă. T/.o
duse finite), se face la cen chete cu condit'f rirv»';'bile. La Cererea tinerilor, în ţare, lună de lună ne-am minier, să mă specializez in ll Ifo-o. polei,
(Meteo;
tru! din Baia de Criş. De -I Oana 1
aici. întreaga cantitate de LIVIU BRAICA