Page 6 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
Politic Executiv al C. C.
(Urmare din pag. t) tiv a analizat raportul cu contactele şi convorbirile dintre România şi Suedia, bilateral, cit şi pe arena nele relaţii bilaterale din de destindere i
privire la încheierea acţiu fructuoase ale preşedin în conformitate cu poten mondială. Totodată, s-a dat tre cele două ţări, precum confruntării î
tehn.co-materiale de care nii de majorare a retribu telui României cu şefii sta ţialul lor economic în plină o apreciere deosebită docu şi hotărîrea lor fermă dc a continentul cun
dispun, folosirea raţională ţiilor, pensiilor, alocaţiilor telor respective, cu primii dezvoltare. Aceste liotărîri mentelor încheiate cu oca promova şi întări in con tării unor mi
a forţei de muncă pe în de stat pentru copii şi a miniştrii, liderii parlamen sînt concretizate în Acordul zia vizitei — Acordul între tinuare colaborarea româ- zarmare reală,
treg cursul anului, diversi altor venituri. tari, cu personalităţi ale comercial pe termen lung Guvernul Republicii Socia no-norvegiană în cele mai meniul armei
ficarea şi dezvoltarea acti Comitetul Politic Execu vieţii politice, economice, şi Programul pe termen liste România şi Guvernul diferite domenii de interes cit şi în dome:
vităţii lor economice, ast tiv constată cu deosebită cultural-ştiinţificc, înţele lung privind dezvoltarea Regatului Danemarcei pri comun. Comitetul Politic convenţionale.
fel incit să se asigure re satisfacţie că programul de gerile realizate, se înscriu cooperării economice, in vind promovarea şi garan Executiv a subliniat impor Comitetul Pi
creştere a nivelului de trai
ducerea cheltuielilor şi rea ca un moment istorie in dustriale, tehnice şi ştiinţi tarea reciprocă a investiţii tanţa încheierii între Gu tiv subliniază
lizarea unei rentabilităţi în actualul cincinal, elabo cronica relaţiilor dintre Re fice dintre Republica So lor şi Acordul guverna vernul Republicii Socialiste importanţa apr
corespunzătoare. rat din iniţiativa şi cu par publica Socialistă România cialistă România şi Suedia, mental de credit pentru fi România şi Guvernul Re lor două ţări i
ticiparea directă a secreta
Ca urmare a majorării rului general al partidului, şi cele trei ţări europene documente care asigură re nanţarea importurilor din gatului Norvegiei a Acor necesitatea licl
nordice vizitate, deschizînd
laţiilor economice româno-
preţurilor de contractare şi preşedintele Republicii, to noi şi ample perspective suedeze un cadru propice Danemarca de maşini şi e- dului comercial pe termen lajelor economi
de producţie la principale varăşul Nicolae Ceauşescu, colaborării dintre statele chipament — precum şi tu lung, a Acordului pe ter rării unei noi c
le produse agricole vegeta se înfăptuieşte cu succes, şi popoarele noastre. Dialo de desfăşurare şi intensifi turor înţelegerilor stabilite men. lung de cooperare e- mice internaţi»
care continuă. Pornindu-se care urmăresc valorifica
le şi animale, şi în condi asigurînd ridicarea continuă gurile Ia nivel înalt, des conomieă, industrială şi rii rolului Naţ
ţiile modificării tarifelor a bunăstării naţiunii noas făşurate intr-un moment de la realizările din ulti rea mai deplină şi eficientă tehnică, a Acordului pri te in promov
volumul
mii
cînd
ani,
pentru lucrările S.M.A., tre, ţelul suprem al poli complicat al vieţii interna schimburilor a sporit o da a posibilităţilor pe care le vind transporturile rutiere securităţii şi ci
oferă potenţialul economic
internaţionale de persoane
tcrnaţionalc.
I.A.S.-urile, C.A.f’.-urile şi ticii partidului, esenţa so ţionale, dobîndese, prin po tă şi jumătate, s-a stabilit actual al celor două ţări, şi de mărfuri şi a Conven Comitetul P<
producătorii individuali vor cietăţii socialiste multilate ziţiile şi concluziile afir dublarea lor, în perioada în scopul creşterii în con ţiei pentru evitarea dublei
beneficia de venituri supli ral dezvoltate pe care o e- mate, o pregnantă semni următoare de cinci ani, ex tinuare a schimburilor co impuneri pe venit şi avere, tiv constată c
că vizita de
mentare de peste 5 miliar difieăm în România. Ca ficaţie politică, înscriin- tinderea cooperării în pro merciale, lărgirii cooperării care deschid perspective şedinlclui Nicol;
de lei anual. Prin aplica urmare a rezultatelor re du-se ca o contribuţie în ducţie în ramuri şi dome industriale în domeniile favorabile colaborării bila şi a lo var;
rea acestor măsuri se marcabile obţinute în dez semnată la cauza destinde nii importante cum sint construcţiei de maşini, terale in folosul ambelor Ceauşescu în S
creează condiţii ca toate u- voltarea generală economi- rii, păcii, securităţii şi construcţiile de maşini, construcţiei de nave şi in popoare, al prosperităţii lor, marca şi Norvi
nităţilc agricole să func co-soeială, acest cincinal se colaborării internaţionale. metalurgia, industria chi dustriei alimentare şi în în interesul cauzei genera nit adeziunea i
ţioneze pe principiile auto- caracterizează prin cele mai Comitetul Politic Execu mică, a lemnului, precum alte sectoare ale producţiei le a păcii şi cooperării in tuziastă, aprobi
eonducerii şi autogestiunii mari realizări in domeniul tiv a aprobat, în unanimi şi realizarea de acţiuni pe materiale. ternaţionale. A fost apre lui nostru pop-
economico-financiare, şi, pe ridicării nivelului de trai, tate, activitatea desfăşu terţe pieţe şi îndeosebi cu Comitetul Politic Execu ciată în mod deosebit do de telegrame,
baza creşterii continue a material şi spiritual, al rată de tovarăşul Nicolae ţările în curs de dezvolta tiv şi-a însuşit aprecierile rinţa celor două părţi de a mesaje, comuni
producţiei agricole vegetale poporului. Ceauşescu şi tovarăşa Elena re. De mare importanţă prilejuite de dialogul româ- sprijini şi încuraja proiec muncii din pa
şi animale, şi a reducerii La 1 decembrie s-a în Ceauşescu în această nouă sînt, de asemenea, Uotăriri- no-danez la nivel înalt, tele de cooperare in dome au ţinut să-şi
cheltuielilor de producţie, cheiat acţiunea de majora şi importantă acţiune poli Ie privind aprofundarea care a permis examinarea niul industriei chimice şi lisi'acţia faţă d
să obţină venituri tot mai re a retribuţiilor prevăzu tică ce evidenţiază încă o cooperării în domeniul şti aprofundată a unor proble metalurgice, de a favoriza imu-eabil in cai
mari. Aceasta impune mă tă pentru actualul cincinal, dată caracterul dinamic şi inţei şi dezvoltarea noilor me esenţiale ale actualită proiectele de cercetare in Nicolae Ceauşi
suri hotărîte din partea or de care au beneficiat toţi constructiv al politicii ex surse de energie. ţii internaţionale şi a pus comun în domeniile indus nează pentru
ganelor agricole centrale şi cei 7 300 000 de oameni ai terne a României socialis triei, ştiinţei şi tehnologiei, politicii interni
locale, a S.M.A.-urilor, muncii din ţara noastră. Ca te a cărei componentă fun Comitetul Politic Execu în evidenţă dorinţa Româ schimburile de informaţii şi ţionalc a parii
niei şi Danemarcei de a
C.A.P.-urilor, I.A.S.-urilor, urmare a încheierii acţiu damentală o formează dez tiv relevă cu deosebită sa date tehnice şi transferul iului, a hotărî
a tuturor oamenilor muncii nii de majorare, retribuţia voltarea şi adîncirea prie tisfacţie caracterul rodnic, conlucra strîns pe arena de tehnologie în domenii greşului al XII-
profund
constructiv
al
din agricultură, pentru pu minimă tarifară pe econo teniei şi colaborării cu toa schimbului de vederi din mondială. România şi Da de interes reciproc. dului, corespun
nemarca sînt îngrijorate de
nerea tot mai deplină în mie este în prezent de te statele, indiferent de o- tre preşedintele Nicolae sporirea tensiunii in viaţa Comitetul Politic Execu selor fundamer
valoare a potenţialului a- rînduirea lor economico- pronunţîn- tiv reliefează importanţa porului român
premierul internaţională,
Ceauşescu
şi
griculturii noastre, pentru 1425 lei lunar, marcind o socială, pe baza respectării suedez în probleme inter du-se cu consecvenţă îm schimburilor de păreri ro- laborării şi pr
creştere de 28 la sută faţă
obţinerea de recolte şi pro dc anul 1975. stricte a principiilor inde naţionale, care a pus în e- potriva recurgerii la folo mâno-norvegienc asupra conomico-social
ducţii zootehnice tot mai Aplicîndu-sc cu consec pendenţei şi suveranităţii videnţă concluzii comune sirea forţei sau ameninţa actualităţii politice interna Aprobînd in
ridicate, in vederea aprovi venţă în viaţă politica naţionale, egalităţii în drep sau puncte de vedere foar rea cu forţa în reiaţiile ţionale, tu cadrul cărora un documentele, ii
zionării în condiţii cores partidului nostru de pro turi şi avantajului reciproc, te apropiate asupra tuturor dintre state, pentru rezol loc deosebit l-au ocupat concluziile la
punzătoare a populaţiei şi movare a principiilor eti neamestecului în treburile problemelor examinate. Co varea prin mijloace paşni problemele europene, îndea- juns cu prilejul
satisfacerii celorlalte nece cii şl echităţii socialiste, interne, nerecurgerii la for mitetul Politic Executiv dă ce a stărilor de încordare sebi cele privind actuala treprinsc în Si
sităţi ale economiei. raportul dintre retribuţia ţă sau la ameninţarea cu o deosebită apreciere do şi conflict existente în lu reuniune de la Madrid, am marca şi Nor vi
Comitetul Politie Execu minimă şi maximă din c- forţa. rinţei României şi Suediei me, pentru realizarea de plificarea colaborării şt se in comunica
tiv a hotărit ca, pentru anul conomie este de 1 ia 5,5. co Comitetul Politic Execu de a acţiona pentru opri zarmării, în primul rind a cooperării pc continentul documente inel
1981, influenţa majorării respunzător cerinţelor dife tiv subliniază că înaltele rea agravării climatului po dezarmării nucleare, pen nostru, dezangajarea milita miletul Politic
preţurilor de producţie şi renţierii stimulative a ve onoruri cu care au fost litic internaţional, pentru tru reluarea şi continuarea ră şi dezarmarea, oprirea stabilit măsuri
de livrare la produsele in niturilor în funcţie de can primiţi şi înconjuraţi solii reluarea şi continuarea po politicii de destindere, pa amplasării şi dezvoltării de sarcini concreţi
dustriale şi agricole, asupra poporului român de şefii liticii dc destindere şi pace, ce şi colaborare. Pornind noi rachete nucleare în Eu dc Miniştri,
unor bunuri de consum, să titatea şi calitatea muncii de stat, dc celelalte per pentru soluţionarea pe cale de ia realitatea că decala ropa şi aprobă întru totul altor instituţii
depuse.
fie suportată din bugetul soane oficiale, dc opinia paşnică, prin tratative, a jul crescînd dintre ţările concluziile formulate. ganizaţiilor de
statului, menţinîndu-se ac Veniturile reale ale ţă publică din ţările vizi problemelor litigioase exis industrializate şi ţările în O deosebită însemnătate terior. în sco
tualele preţuri cu amănun rănimii, provenite din mun tate, conferirea tovară tente în diferite zone ale eurs de dezvoltare consti o are preocuparea profundă ferme şi indcp
tul. Creşterea preţurilor cu ca in cooperativele agrico şului Nicolae Ceauşescu şi globului, pentru încetarea tuie un obstacol in calea a României şî Norvegiei plare a acordu
amănuntul şi a tarifelor le de producţie şi din gos tovarăşei Elena Ceauşescu conflictelor. pentru re progresului tuturor popoa faţă de creşterea tensiunii nite, corespun?
pentru populaţie în cadrul podăriile personale, pe o a unor înalte distincţii, at glementarea politică a tu relor, un factor de dezechi care caracterizează situaţia selor poporul
indicelui planificat de (>—8 persoană activă, depăşesc, mosfera de cordialitate şi turor diferendelor dintre libru al economiei mon internaţională din ultimul consolidării bu
la sută l»înă în 1985, va fi în 1980, cu 28—29 la sută stimă în care s-au desfăşu state, cu respectarea inte diale, mi pericol pentru timp. ele pronunţiudu-se .. vi dintre ţar;
efectuată treptat, in cursul nivelul existent in 1975. rat convorbirile, contactele reselor fiecărui popor, ale securitatea generală, cele împotriva folosirii forţei şi ţările respectivi
viitorului cincinal, coordo In anii 1976—1980 s-a rodnice cu cercurile indus cauzei păcii, securităţii şi două ţări şi-au exprimat ameninţării cu torţa in re neraie a păcii,
nat cu prevederile de creş realizat majorarea genera triale şi de afaceri din ce colaborării internaţionale. dorinţa comună de a con laţiile dintre state, pentru colaborării int
tere a veniturilor reale ale lă a pensiilor de asigurări le trei ţări, reflectă apre Comitelui Politic Execu tribui la instaurarea unei soluţionarea prin mijloace ~k
populaţiei. sociale de stal, a crescut cierea deosebită de care noi ordini economice inter paşnice, pe calc politică, Comitetul Po
Comitetul Politic Execu alocaţia pentru copii cu România se bucură pe are tiv consideră de marc im naţionale. A fost reliefată, prin negocieri, a conflicte tiv a fost info
portanţă voinţa României
tiv a analizat proiectul de peste 25 la sută, s-au con na mondială, activitatea de asemenea, atenţia deo lor şi disputelor internaţio rezultatele vi
decret privind organizarea struit din fondurile statu neobosită a şefului statului şi Suediei de a-şi aduce sebită pe care România şi nale din, diferite zone ale ne.şli de lucru
prestărilor de servicii pen lui 780 000 apartamente, s-a român, proeminentă perso contribuţia la buna desfă Danemarca o acordă edifi lumii. ţara noastră de
tru industrializarea unor trecut la reducerea trepta nalitate a vieţii internaţio şurare a reuniunii de - la cării unei securităţi reale Comitetul Politic Execu răşul Lubomii
produse obţinute de pro tă a săptămînii de lucru, nale contemporane, consa Madrid, chemată să dea un şi extinderii cooperării pe tiv relevă atenţia deosebită preşedintele Gu\
nou impuls traducerii în
ducătorii agricoli indivi acţiune in care au fost cu crată soluţionării construc continentul european. Cele pe care România şi Norve publicii Social
duali pe terenurile pe care prinşi pînă în prezent tive a marilor probleme ca viaţă, ca un tot unitar, a două ţări şi-au reafirmat gia o acordă problemelor slovace, la înv
le au în folosinţă sau în 5 250 000. oameni ai muncii. re confruntă omenirea. Actului final de la Hel hotărîrea de a contribui la legate de securitatea şi coo răşului Ilie Ve
proprietate personală. Pro Comitetul Politic Execu S-a apreciat că întreaga sinki, cu privire la edifica reuşita reuniunii de la Ma perarea in Europa şi in a- ministru al Gu\
rea unui sistem real de
iectul de decret prevede, in tiv işi exprimă convinge desfăşurare a vizitelor, bi drid, de a acţiona pentru cesl sens, respectării stric publicii Socialis
scopul satisfacerii intr-o rea că marile înfăptuiri în lanţul bogat al convorbiri securitate şi cooperare pe transpunerea efectivă în te a tuturor principiilor Comitetul Polii
măsură cit mai mare a ne creşterea bunăstării mate lor la nivel înalt demon continentul european, să a- viaţă a tuturor prevederilor Actului final de Ia Hel a aprobat măsu
sigure
convocarea
unei
voilor de consum de zahăr, riale şi spirituale a popu strează, o dată mai mult, conferinţe pentru măsuri de Ia Helsinki, subliniind sinki, îndeplinirii efective in cadrul e
ulei şi alte produse, ale laţiei vor constitui un pu cu puterea faptelor, că în necesitatea ajungerii la un a tuturor prevederilor sale, dintre cei doi p
producătorilor agricoli şi ternic stimulent pentru toţi lumea de astăzi — marca de întărire a încrederii, rezultat echilibrat, pe bază realizării de progrese în în vederea dez
pentru dezangajare milita
membrilor de familie, obli oamenii muncii dc a acţio tă de probleme grave şi ră şi dezarmare în Europa, de negocieri, la progrese continuare în acest dome continuare a $
gaţia unităţilor socialiste na cu fermitate pentru complexe, a căror soluţio substanţiale în toate sectoa niu Ia reuniunea de La Ma şi cooperării c<
de a presta servicii pentru realizarea cu succes a pla nare impune unirea popoa cu convingerea că acest rele Actului final, cu con drid. extinderii măsurilor tchnico-şliinţific
prelucrarea materiilor pri nului pe 1981, a noului cin relor şi conlucrarea lor tot lucru serveşte cauzei păcii vingerea că acestea vor
şi colaborării în întreaga
me obţinute de aceştia. Sînt cinal, a Programului parti mai strîasă — dialogul di lume. exercita o influenţă poziti
stabilite sarcinile Ministe dului de edificare a socie rect, deschis, reprezintă sin vă asupra evoluţiei întregii
rului Agriculturii şi Indus tăţii socialiste multilateral gura cale pentru întărirea Comitetul Politic Execu situaţii internaţionale.
triei Alimentare şi Uni dezvoltate în România. încrederii şi prieteniei în tiv a aprobat şi a dat o Comitetul Politic Execu
unii Centrale a Cooperati In cadrul şedinţei, tova tre naţiuni, pentru menţi deosebită apreciere rezulta tiv şi-a exprimat deplina
velor de Consum privind răşul Nicolae- Ceauşescu a nerea şi consolidarea păşii, telor înlilnirilor şi convor satisfacţie faţă de rezulta
preluarea materiilor prime prezentat o informare cu pentru instaurarea unui cli birilor româno-daneze, evi tele fructuoase ale dialogu
de la producători. Totodată, privire la vizitele de stat mat de securitate* destin denţiind orizontul larg şi lui la nivel înalt romând-
Ministerul Agriculturii şi întreprinse, împreună cu dere şi largă colaborare. caracterul deschis, fructuos, norvegian consemnate în
Industriei Alimentare, îm tovarăşa Elena Ceauşescu, al dialogului la nivel înalt, Comunicatul adoptat La
preună cu comitetele exe in Suedia, la invitaţia Ma Comitetul Politic Execu purtat într-o atmosferă de încheierea vizitei, apreciind
cutive ale consiliilor popu iestăţii Sale regele Cari al tiv subliniază cu satisfac prietenie, stimă şi înţelege că acestea constituie o con
lare judeţene şi a! rqunici- XYI-lca Gustai şi a reginei ţie că in timpul convorbi re reciprocă. Comitetul Po tribuţie importantă la dez
piului Bucureşti, au obliga Silvia, în Danemarca, la rilor tovarăşului Nicolae litic Executiv a relevat ma voltarea relaţiilor din
ţia să ia măsuri dc spriji invitaţia Maiestăţii Sale re Ceauşescu, preşedintele Re rea importanţă a înţelege tre România şi Norvegia,
nire a membrilor coopera gina Margareta a H-a şi publicii Socialiste România, rilor convenite cu acest ele adueîndu-şi un a-
tivelor agricole dc produc Alteţei Sale Regale prinţul cu Thorbjoern Faelldin, prilej — consemnate în Co port determinant la întă
ţie şi a producătorilor a- Heurili, şi în Norvegia, la primul ministru al guver municatul adoptat la în rirea înţelegerii şi cooperă
gricoli cu gospodărie indi invitaţia Maiestăţii Sale re nului Suediei, au fost adop cheierea convorbirilor ofi rii internaţionale. S-a sub
viduală, cu. seminţe, mate gele Olav al V-lea. tate liolărîri de însemnăta ciale dintre preşedintele liniat că schimbul dc
rial săditor, soiuri selecţio Comitetul Politic Execu te deosebită care, pornind Nicolae Ceauşescu şi pri opinii, convorbirile din
nate şi asistenţă tehnică de tiv a dat o înaliă aprecie de Ia evoluţia pozitivă a mul ministru Anlter .loer- tre preşedintele Nicolae
specialitate pentru a asi re rezultatelor acestor vizi reiaţiilor dintre cele două gensen — ce pun pregnant Ceauşescu şi primul minis
gura obţinerea «nor pro te şi a relevat cu profundă ţări, avînd în vedere voin în lumină voinţa României tru Odvar Nordli, desfăşu
ducţii tot mai mari pe te satisfacţie faptul că am ţa comună de a le da noi şi Danemarcei de a ampli
renurile ce le deţin. bianţa prietenească, dc res dimensiuni, vor imnn’siona fica si aprofunda conlucra rate într-o atmosferă cor
Comitetul Politic Execu pect şi înţelegere reciprocă, colaborarea şi conlucrarea rea dintre clc, aţii pe plan dială, pun în evidenţă bu