Page 62 - Drumul_socialismului_1980_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

VIATA DE PARTID Pentru consolidarea si dezvoltarea victoriilor
*
certai Grija pentru întărirea obţinute în- înflorirea economiei socialiste
9
14.00 Hochei:
Ceh oslo v.
rîndurilorDartkiului a dat rezultate, şi creşterea nivelului de trai al poporului 16,35 Telex
siu.no de
(Urmare din pag. 1) socială se află hotărîrea cu produse agroalimentare a-şi îndeplini exemplar sar­ 16.30 Emisiuni
germană
dar e e pot fi ei mai bune plenarei cu privire la Pro­ şi nealimentare. cinile ce le revin, de a con­ 18.25 Rezultate
18.30 File de
materiale refolosibile şi în­ gramul privind aprovizio­ Plenara a examinat şi tribui la sporirea venitului lirici Be
lăturarea oricăror forme de narea populaţiei, întocmit aprobat acţiunile privind naţional — singura cale al Trans
La Certej există o pu­ rirea organizaţiei de partid pe baza indicaţiilor tovară­ majorarea retribuţiilor, pen­ trainică a creşterii nivelu­ 18.50 1001 de
ternică organizaţie comu­ din satul Vărmaga, aici, în risipă, pentru reducerea şului Nicolae Ceauşescu, siilor, alocaţiilor de stat lui de trai, a calităţii vie­ 13.00 Telejum.
nală de partid, care numă­ tot cursul acestui an, nu s-a personalului auxiliar şi ne­ urmărind corelarea sa ar­ pentru copii şi a altor ve­ ţii naţiunii noastre — ţelul 19.25 AciuaiiU
ră 732 de membri — pu­ primit nici măcar un să­ productiv şi sporirea con­ monioasă cu prevederile nituri, constatând cu deo­ suprem al politicii parti­ 13.50 Condu-n
partid,
ternică nu numai numeric tean în rîndurile membri­ tinuă a productivităţii mun­ planului unic de dezvolta­ sebită satisfacţie că sarci­ dului, esenţa operei de con­ corul
ci şi calitativ. După cum lor de partid. Cu mai mul­ cii. în legătură cu aceasta, re economic o-socială pe nile prevăzute în Progra­ strucţie socialistă în-patria căi ferat
aprecia Constantin Cotar, tă preocupare din partea plenara a dat o înalte a- anul 1981 şi ale cincinalu­ mul de creştere a-nivelului noastră. 20.00 Film :
secretarul comitetului co­ biroului organizaţiei de ba­ preciere hoteririi Comite­ lui viitor. Plenara aprecia­ de trai în cincinalul stră­ Plenara s-a constituit, de seri“. Pi
diouriloi
munal de partid, volumul ză de la Vărmaga (secre­ tului Politic Executiv ai ză că acest program asi­ bătut se îndeplinesc cu asemenea, intr-un minunat 21,40 Stop oa<
şi eficienţa acţiunilor în­ tar Alexa Vo-ica) .şi a lui C.C. al P.C.R. care, în spi­ gură o aprovizionare co­ succes, asigurând realiza­ prilej de aprobare unani­ pro b lem-
treprinse de comunişti sânt Cornel Arsu, care răspun­ ritul grijii faţă de condiţii­ respunzătoare a populaţiei rea celei mai mari creşteri mă a orientărilor şi acţiu-t românes
în permanent progres, e- de din partea comitetului le de viaţă ale oameni­ cu produse agx’oalimentare veniturilor populaţiei din nilor partidului nostru în 22,10 Tete juri:
fectul muncii politice des­ comunal de partid de acti­ lor muncii, stabileşte men­ şi bunuri industriale de întreaga istorie a construc­ problemele complexe şi
făşurate, al exemplului o- vitatea organizaţiei de ba­ ţinerea, în anul 1981, a ac­ consum. Sînt prevăzute ţiei socialiste în ţara noas­ controversate ale situaţiei
ferit de aceştia, vădindu-se ză respective, aceasta pu­ tualelor preţuri de desface­ tră. internaţionale actuale. în HfeiBfliâlSEESSSB
în toate sectoarele de acti­ tea să fie întărită din punct re cu amănuntul către cantităţi superioare de pro­ în legătură cu aceasta, acest sens, ea a dat o
vitate. Desigur, această a- de vedere cantitativ şi ca­ populaţie, urmând ca in­ duse agroalimentare de ba­ conducerea partidului ex­ înaltă, apreciere activităţii BUCUIIEŞT
preţnere de ansamblu lasă litativ prin primirea unor fluenţa majorării preţurilor ză şi produse nealimentare primă convingerea că efor­ desfăşurate ’ de secretând dioprogra-mul
Radiojurnal ;
însă loc pentru şi mai bi­ tinere, casnice, care prin de producţie şi. de livrare faţă de perioada corespun­ turile făcute de societate general al partidului, pre­ presei : 8,10
ne. Tocmai de aceea, între­ activitatea ce o desfăşoară la produsele industriale şi zătoare a anului trecut; pentru creşterea bunăstării şedintele republicii, tova­ diilor; 9,00 B
barea „cum s-a acţionat pen­ pe tărîm obştesc dovedesc agricole asupra unor bu­ paralel se aplică măsuri populaţiei vor constitui un răşul Nicolae Ceauşescu, 9.05 Răspund
lor ; 10,00 Bl
tru întărirea rîndurilor or­ că pot face parte din rân­ nuri de consum să fie su­ pentru gospodărirea judi­ continuu ş£ puternic factor pentru instaurarea şi con­ 10.05 Interprc
ganizaţiei ?“ capătă un durile partidului. Subliniam portată din bugetul statu­ cioasă a resurselor destina­ mobilizator pentru toţi oa­ solidarea în lume a unui populară; 1
plus de importanţă, după că cele mai multe organi­ lui. în această accepţiune te fondului pieţii, o mai menii muncii, de a lucra climat de pace, înţelegere viaţa ; 10,50
and Rock ; 1
cum răspunsul primit de­ zaţii de partid de pe naza a fost. adoptat şi bugetul raţională şi echitabilă re- mai bine şi mai eficient, de şi cooperare. ştiri ; 11,05 C
de stat pe 1981.
notă grija pentru aspectul comunei Certej- au muncit Organic legate de aceas­ partizax-e pe teritoriu, înlă­ ră „Pontica“
calitativ al acestei acţiuni, _bine pentru creşterea nu­ tă problematică economico- turarea unor tendinţe de premieră rai
Buletin de ş
.în aproape toate organi­ merică şi calitativă a rîn­ supraaprovizionare şi de comoara folc
zaţiile de bază din comună durilor lor. Da<r la E. M. stocare de către unii cetă­ 12,45 Melodii
13,00 De la
au fost primiţi noi membri, Certej şi în celelalte or­ ţeni şi unele unităţi a pro­ Student club
numărul lor urmând să a- ganizaţii de bază există po­ müiMp duselor agroalimentare, de jurnal ; 16,20
jungă, la sfîrşitul acestui • sibilităţi pentru primirea eliminare a risipei în con­ con ornice ; 1(
mâneşti 1980
an, la 23, din care 5 sînt de noi membri. Motivele sum, pai'alel cu mobilizarea medicului ; ]
femei, toate ţărănci cu gos­ invocate — studiile incom­ într-o măsură mai mare a ştiri ; 17,05 J
podărie individuală din sa­ plete, precum şi nutnă- disponibilităţilor existente ric ; 17,20 Oi
Cîntecc pairi
tele comunei — ne spunea rul mic de tineri rămaşi în - gospodăriile populaţiei. rele serii ;
Constantin Cotar. Este ce­ în comună — ar reflecta, Aceleaşi prevederi conţin populare ; 2C
va mai mult decît ne-am parţial, un adevăr. Dar tot măsuri pentru îndeplinirea oonomică ; 22,•
sonore ;
propus iniţial, ceea ce do­ atît de adevărat este că planurilor de producţie şi oră ; 23,00—3
vedeşte că avem în comu­ aici organizaţiile de partid realizarea, pe această ba­ muzical no el
nă oameni de nădejde, pre­ şi ' mai ales comitetul co­ ză, a livrărilor şi desface­ TIMIŞOAR.
gătiţi politic şi profesional. munal " U.T.C. (secretar rilor stabilite pentru res­ litatea radio
Bine au muncit pe linia Cornel Arsul au acţionat pectarea structurii şi cali­ cetăţenesc :
ţă de cuni
întăririi rîndurilor partidu­ puţin pentru a-i determina tăţii produselor contractate, dialog cu as
lui organizaţiile de bază de pe toţi tinerii să-şi com­ pentru îndeplinirea inte­ Melodii de
la E.M., sectorul Certej al pleteze studiile, pentru ca grală a prevederilor pro­ 21,30 Intîln
I.P.E.G., din satele Bocşa, cei mai buni dintre ei să gramului, în scopul asigu­ C.S. Hunedoara — uzina 4, laminoare. La instalaţia de spi- Cronica de
concertul fii
Topliţa, Hondol ş.a. „Dar rămînă în comuna Certej, rării unei cit mai bune a- ralizare a laminorului de sîrmă nr. 2, automatizată, se natul; Carm
oare nu sînt şi alţii,. în afa­ la exploatarea minieră, la provizionări a populaţiei realizează ritmic o înaltă, productivitate. ţean; E. Ga.
ră de cei 23 ?“. sectorul I.P.E.G., in alte u- concertul V.
viu.
Din discuţiile purtate cu nităţi unde au condiţii să f
secretarul comitetului co­ muncească, să se realizeze T
munal de partid:, cu secre­ ca oameni de nădejde, a- \ t I^INE
tarul adjunct care răspun­ devăraţi constructori ai so­ \ Un colectiv harnic la ora )i ian tu iui
de de problemele muncii de cialismului. Bine urmărită t
DEVA :
propagandă, cu alţi comu­ această muncă, rezultatele \ s tria) ; Del
nişti, rezultă că în unele vor fi cu siguranţă mult ţ (Urmare din pag. 1) la njină. Ca începător, a- Alexandru, şeful brigăzii ca- l (Arta) ; J
organizaţii de bază nu s-a mai bune. duce şi el acasă circa 5 000 re lucrează in această ga— 7} Strada Hanc
Casa dintre
acţionat destul pentru a- Iată de ce considerăm că I ------------------------ lei lunar. lerie. 1 rurgistul) ; L
tragerea celor care au de­ se impun măsuri hotărîte \ creşterea producţiei de căr- Constantin Ciobănoiu, este „Citeodată mai greu, al- ţ ta) ; Drumul
monstrat o bună pregătire, din partea comitetului de ( bune, la reducerea cheltu- tot şef de brigadă la a- tădată mai bine. Nici Jiul l structorul) ;
Vizită la do
o cunoaştere temeinică a partid în direcţia pregăti­ i lelilor de producţie, la rea- bataj frontal, ca şi Tea- nu are mereu acelaşi de- 1 rea) ; Ulti
sarcinilor de care sînt răs­ rii celor care merite să de­ I.P.JL. D-eva, secţia mo­ I. Uzarea de beneficii... Dacă cenco. Din ciştigul de la bit... Am avut greutăţi, am 1 dragoste —
punzători şi a modalităţi­ vină membri de partid. bilă Brad. Echipa de tîm- ţ munceşti bine şi realizezi mină şi-au construit amin- trecut de ele, am realizat ţ Noiembrie) ;
j ului II (Re
lor de acţiune, oameni cu Pentru aceasta trebuie să pianUmobilă condusă de co­ ţ mult, ţara te plăteşte pen- doi case frumoase in comu­ şi o depăşire însemnată. 1 PENI: Un ■
1 tru că este de unde ; dcw
munistul Horia Siler reali­
o bună capacitate de orga­ militeze toţi comuniştii, ca­ zează şi depăşeşte lună ) dacă nu munceşti cit tre- na natală, ca să aibă unde Brigada noastră îşi îndepli- j (Cultural);
nizare şi mobilizare a ce­ re să primească sarcini de lună sarcinile de plan. l buie şi cum trebuie, nu să se retragă cînd vor veni neşte întotdeauna sarcinile, \ indienii
VULCAN : ]\
lor din jur. O dovedeşte şi concrete în acest sens. In foto: o parte clin e- anii pensionării, iar el, Cio­ nu se lasă bătută, pentru l (Luceafărul)
următorul exemplu. Deşi chipă. Foto: VIRGIL ONOIU i poate să te plătească ! Nu bănoiu, şi-a cumpărat şi că ştie cit de importante / taşament cu
1 poţi să dai celui care îşi
există condiţii pentru întă­ V. PÂŢAN maşină proprie, ca şi şeful sînt investiţiile miniere pen- 1 cială (Mineri
ţ face lucrul de mântuială tot tru viitorul minei şi, în a- ţ Bobby DeerJ
de schimb Ioan Apetrei, din resc) ; ANIN
l atîta cit dai şi celui cp re brigada pe care o conduce. fără de aceasta, intrăm in l teptarea ploii
Calitatea producţiei i munceşte cu toată nădej- Cele mai mari surse de sa­ • mină ca să muncim nu să i URICANI : 'J
1 dea. Nici nouă nu ne pare tisfacţie le are în muncă şi pierdem vremea. De mu-lţi 1 batici (7
BRAD : Vedt
sardă (Sti
(Urmare din pag. 1) avansuri, Ştefan Eteric, pre­ se, montate. Ţinând cont ţ bine, dar în unele brigăzi, în răsplata pe care o pri­ ani nu am dus acasă mai ţ ORAŞTIE : (
ţ cum sînt, de, pildă, cele
ciza : „Ne-am zbătut lună că efectuăm lucrări şi pen­ meşte pentru muncă. Co­ puţin de 7 000 de lei pe t se întoarce
de lună pentru realizarea tru export, n-ar strica da­ / conduse de Petru Kadar, lectivul brigăzii realizează lună, dar au fost cazuri / durea spînzu
tăţi. Principala problemă şi sarcinilor de plan. Adevă­ că în viitor utilajele ce se V Dumitru Ghiban, Gheorghe o productivitate de 8—9 cînd am dus şi peste 10 000. ţ ra) ; GEOAC
tele de gliei
l Găvan şi alţii, care în lu-
pentru 1981 rămine calita­ rat, planul l-am făcut de.:, vor contracta vor avea un tone pe post şi a dat de Acesta este cîştig de di- l cultură) ; Hi
tea lucrărilor executate. fiecare dată, dar cu efor­ grad de tehnicitate mai ri­ i nile trecute nu şi-au reali- la începutul anului peste rector general i sa din tren
T zat în întregime sarcinile de
S-au făcut propuneri, s-au turi. N-am avut piese pen­ dicată, pentru că cele exis­ ţ plan, cîştigurile au fost, 9 000 tone de cărbune în „De, ce ciştigă unii de / BRAZI : Moi
seriile I-II ;
luat măsuri pentru îmbu­ tru montaj m unele luni. tente sînt aşa cum sînt“. ^ cum era şi firesc, mai mici“, plus. Toţi componenţii bri­ la mină mai" puţin decit ţ ţeaua „S“ (<
nătăţirea activităţii. Iată Frintr-o înţelegere mai bu­ Marin Romoşan, strungar găzii sînt mulţumiţi de roa­ alţii ?". ^ ră) ; Căsător
cîteva puncte de vedere : nă între noi şi cei din sec­ la secţia sculărie : „Proble­ i ...Am stat de vorbă cu dele muncii şi de câştiguri. „La mina noastră cîştigă ţ STMERIA : IVI
chidere (Mur
„Sarcinile anului viitor sînt torul uzinare (piesele să ma care ne frământă este 1 cîţiva din fruntaşii minei Luna trecută au realizat cel fiecare după cum munceşte. întoarcerea
mobilizatoare şi realiza­ fie gata la timp), depăşi­ perfecţionarea continuă a 1 despre munca, despre ciş- mai mare cîştig pe între­ Legea este una pentru toţi. ţ puşneanu —
(Lumina) ; G
bile. Pentru a mări însă rile ar fi fost mai canti­ activităţii noastre. Cunoaş­ ţ figurile şi despre viaţa lor. prindere : 244 lei/post de Este adevărat, în minerit i spunea buldi
pasul calitativ trebuie să tative. Acum magazia de ' tem S.D.V.-urile necesare i Titu Teacenco lucrează miner. Cum a fost posibilă lucrurile nu depind întot- i toresc).
fim dotaţi cu o maşină de piese finite este terminată, pentru 1981, la o parte am / intr-un abataj frontal me- o astfel de performanţă Î deauna în întregime de noi, ,
rectificat ghidaje (din cîte de aceea sper.ăm să nu mai început operaţiile de prelu­ ţ canizat cu complex, reali- „Muncind bine, eliminînd depind deseori de condi- l
ştiu conducerea noastră a fie asemenea greutăţi“. crare. Necazuri ? Cele mai ţ zează o productivitate de orice timpi morţi. La mina ţiile tectonice, de organi- i
examinat această proble­ Cornel Sasu, . strungar Ia multe legate de aprovizio­ i 16—20 tone pe post, cu noastră toţi care muncesc zare, de aprovizionare, dar, 1
mă!, cu o freză portală atelierul reductori : „1980 narea cu oţeluri speciale, 1 mult peste productivitatea îh mod hotărîtor ele depind ţ Timpul p
FLP 6 000 şi o maşină de — cel mai fructuos an al în vederea reducerii con­ ţ medie realizată pe mină. serios pot să realizeze cîş­ totuşi de noi, de munca i ziua de 19 d<
rectificat plană (RP 320) — nostru, an în care - lunar sumului de metal este ne­ ţ Nu ţine socoteală cit căr- tiguri frumoase — accen­ proprie a fiecăruia şi a oa- ? me în gen<
tuează eJ. Numai cei care nu
varianta complexă, cu 3 ne-am depăşit sarcinile de cesară dotarea secţiei cu o / bune a extras peste plan „pun osul“ cîştigă mai slab. menilor cu care lucrează, ţ caldă eu ce
noros. Vor
strunguri normale SNA plan cu 5—10 la sută. Prac- maşină de sudat cap la cap. ţ in aniii cincinalului, dar ştie In brigada noastră, toţi ^ taţii sub for
560x1 500. Calitatea piese­ tica lucrului în serie ' s-a în i-est, nu sînt probleme“. ţ că anul trecut au fost 26 Dar, dacă dai mai puţin, sîntem uniţi şi hotărîţi în 1 ţă, ploaie şi
lor, se ştie, nu depinde nu­ dovedit a fi eficientă (un Puncte de vedere care a- i mii tone, iar în 11 luni din este firesc să primeşti mai muncă. De aceea pot să J tul va sufl
Intensificări
mai de oameni, ci şi de muncitor să execute mai testă realitatea că ' la I.M. 7 anul acesta, peste 40 000. puţin. Eu sînt născut la ţa­ spun că avem. curajul să ne ' locale pină 1
maşinile şi utilajele din do­ multe piese). Pi’obleme pen­ Orăştie există condiţii bu­ 1 Cîştigurile ? Pe măsura re- ră şi am observat că dacă măsurăm puterile cu otica- ţ sud-est. Tei
tare. De asemenea, se sim­ tru la anul ? Să fim apro­ ne ca 1980 să fie încheiat ţ zultatelor : în jur de 9—-10 n-u munceşti pâmîntul peste re din brigăzile de ia mină i nimă va fi
minus 3 şi 2
te nevoia redeschiderii u- vizionaţi din timp cu ma­ exemplar, iar 1981 să fie i mii lei lunar şeful de bri- vară, toamna nu ai ce cu­ care execută lucrări de a- i maximă într-
nui curs de calificare în terii prime şi materiale. abordat din prima zi cu J gadă, circa 9 000 şefii de lege. Aşa este şi „ogorul* celaşi gen cu noi. La Iu- ţ de. Frecvent
meseriile de strungari şi Deja am atacat lucrări ca­ maximă eficienţă. Propu­ \ schimb, 8 000 minerii, 7 000 nostru din subteran. Cum îl crarea pe care o executăm l seara -ueaţă.
de polei.
frezori, pentru a avea „spa­ re urmau să intre în pro­ nerile făcute evidenţiază j ajutorii mineri... Cu un ase- munceşti, aşa îi culegi roa­ în prezent, am fost reparti- J La munte,
1
tele asigurat ', cînd cineva ducţie în 1981“. Gheorghe dorinţa fermă a oamenilor i menea cîştig viaţa in fami- dele... zaţi tocmai pentru că în \ şi umedă
mult acoperi
se îmbolnăveşte ori este în Oprişa, şef echipă lăcătuşi, muncii de la această în­ ) lie este lipsită de griji. Am Cum merge munca in prezent acolo este mai ^ ninsori lzol
concediu“ — arăta ingine­ atelierul confecţii metalice: treprindere de a desfăşura, un ' băiat de 22 ani, care galeria de bază pe care greu, şî magistrala pe care. i prezenta mt-
rul Ioan Necşa, şeful sec­ „Atelierul nostru este nou, în următorul cincinal, o ac­ a terminat şcoala profesio— o săpaţi la orizontul 425 ? o construim trebuie dată cît la 100 km/h
ţiei maşini-unelte. Şeful e- în curs de dotare cu ma­ tivitate tot mai bună din nală, este lăcătuş mecanic -—- l-am întrebat pe Laszlo mai curind în funcţiune sudic. (Me-tei
viciu: Ţuţurl
chipei de lăcătuşi de la şini şi utilaje pe care le punct de vedere cantitativ
montaj cutie de viteze şi dorim cit mai repede adu­ şi calitativ.