Page 68 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 68
Pag. 4 DKUMl'I SOCIALISMULUI NR. 7 192 ® SÂMBĂTĂ, 20 DECEMBRIE 1980
TRUSTUL CONSTRUCŢII MONTAJE MINIERE
LOT CRIŞCIOR
(Urmare din pag. 1) La discuţia comună asu Silviu Curliccanii, secretar In încheierea lucrărilor încadrează prin concurs:
pra celor două rapoarte au prezidenţial şi ai Consiliu sesiunii, a luat cuvîntul to
luat cuvîntul deputaţii: lui de Stat, a prezentat ex varăşul Nicolae Giosan ca © ŞEF DEPOZIT — materiale construcţii
La următorul punct de Petru Enache, Gheorghe punerea la proiectele de re, cu prilejul Zilei procla încadrarea se face în conformitate cu Le
pe ordinea de zi, tovară Potocean, Vasile Bacalu, legi pentru aprobarea de mării Republicii şi a Anu gea 22/1969 şi Legea 57/1974.
şul Emil Bobu, preşedinte Ion Ciucu, Ana Mureşan, cretelor cu putore de lege lui Nou — 1981, în nume
le Consiliului Central al Ion Siminiceanu, Stela emise de Consiliul de Stat. le Biroului Marii Adunări, Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul
U.G.S.R., ministrul mun Chioveanu, Traían Morariu. Raportul Comisiei constitu
cii, a prezentat Rapor Preşedintele Marii Adu ţionale şi juridice a Marii Naţionale a adresat depu lotului din Gurabarza sau la telefon Crişcior
tul guvernului cu privire nări Naţionale a dat apoi Adunări Naţionale, care a taţilor şi invitaţilor căldu 646.
ia încheierea acţiunii de citire proiectelor de hotă- examinat şi avizat aceste roase felicitări şi urări de
majorare a retribuţiilor, rîri pentru aprobarea celor proiecte, a fost prezentat sănătate, de noi şi depline
pensiilor, alocaţiilor de două rapoarte ale Guver de tovarăşul ioan Sălăjan, realizări' in activitatea de
stat pentru copii si a altor nului Republicii Socialiste preşedintele comisiei. transpunere în viaţă a ho-
venituri. România, prezentate in ple A urmat apoi discuţia pe tărîrilor de partid şi legi GRUPUL DE ŞANTIERE CLUJ AL T.C.M.M.
In continuare, tovarăşa nul sesiunii. articole, după care Marea lor ţării, de ridicare pe
Cornelia Filipa.ş. viccprim- Supuse votului Marii A- noi cuinii civilizaţie şi încadrează următorul personal prin trans
ministru ai guvernului, a dunări Naţionale, ambele Adunare Naţională a votat progres a scumpei noastre fer sau oficiul forţei de muncă :
prezentat Raportul guver proiecte de hotărîri au în In unanimitate proiectele © şef şantier pentru şantierul instalaţii-
nului cu privire la apro- trunit aprobarea unanimă de legi pentru aprobarea patrii — Republica Socia
• vizionarea populaţiei pe a deputaţilor. decretelor cu putere de le listă România, precum şi montaj de gr. II.
trimestrul IV 1980 şi se La ultimul punct de pe ge emise de Consiliul de tradiţionala urare „La mulţi ® şefi de lot pentru loturi de gr. III şi IV
mestru] I 1981. ordinea de zi, tovarăşul Stat. ani“. zona Brad-Deva
***********9 ****** ********** ***********
'. Vi aI V .« *> Hr •. # şef lot gr. III pentru lotul Sănnăşag
jud. Sălaj
© şef birou aprovizionare'
® zidari
€£ dulgheri
riarea „Detiaratiei de la Santa María 1$ Frontul democratic fierari-befonişti
Revoluţionar, care grupea instalatori
BOGOTA 1!) (Agerpres). tate între popoarele pro ză majoritatea organiza *) sudori
Preşedinţii Columbiei, Cos clamate de Simon Boii var, ţiilor ce se opun actua * lăcătuşi-montori
ta Ricăi, Republicii Domi erou al luptei pentru inde 85 în numele tovarăşu lului regim din Salvador,
nicane, Ecuadorului, Fam pendenţa popoarelor din lui Nicolae Ceauşescii, a organizat, mitinguri în © muncitori necalificaţi
ata, Perului, Salvadorului America Latină, şi situează secretar general al Parti centrul şi în suburbiile pentru zona Brad—Deva
şi Venezuelei, precum şi ca bază pentru instaurarea dului Comunist Român, capitalei salvadoriene, în Condiţii de încadrare şi retribuire — con
preşedintele guvernului spa unui climat de pace, coope tovarăşul Virgil Cazacu, cursul cărora vorbitorii au form legilor în vigoare.
niol au adoptat „Declaraţia rare şi progres în regiune, membru al Comitetului calificat restructurarea din
de la Santa Marta“. Docu promovarea şi apărarea de Politic Executiv, secretar ziiele trecute a adminis Informaţii suplimentare la biroul p.i.r. al
mentul reiterează principii mocraţiei în America Lati al C.C. al P.C.R., condu traţiei de stat drept o grupului — Cluj-Napoca, telefon 30988, prefix
le de libertate şi solidari nă. cătorul delegaţiei P.C.R. manevră a cercurilor de interurban 951.
să
dreapta,
natură
la cel do-al lll-lca Con perpetueze de violenţa poli
gres al Partidului Muncii
Rea ităţi din lumea capitalului din Israel, a felicitat cor tică internă.
dial pe' Shimon Peres ÎNTREPRINDEREA PENTRU LEGUME
STOCKHOLM. — După Huctlenwerkc" din locali pentru realegerea sa de ® La Uian Bator a iost I
cum informează ziarul „Do- tate, precum şi de la alic către Congres în funcţia semnat acordul comercial ŞI FRUCTE HUNEDOARA
gens Nyheter", numărul şo întreprinderi, în sprijinul de preşedinte al Partidu mongolo-polon pe perioa
da cincinalului 1981—1985.
merilor din Suedia a depă cererii lor de asigurare a lui Muncii, urîndu-i noi Documentul prevede că cu sediul în Deva str. Dr. Petru Groza 19,
şit 100 000, ceea ce repre locurilor dc muncă. şi însemnate succese în volumul schimburilor bi telefon 13430— 13431
zintă peste 2 la sută din activitatea sa. laterale de mărfuri va
populaţia activă a ţării. Di BRUXELLES. — Nu H Consiliul dc Stat al creşte în perioada respec Î N C A D R E A Z Ă
ficultăţile economice actua mărul şomerilor înregis R.D. Germane a iiotărit tivă cu 40 ici sută în com
le lovesc cel mai puternic traţi oficial în cele nouă să convoace, pentru data paraţie cu cincinalul © FRIGOTEHNIŞTI pentru depozitul fri
in tineret. ţări membre a ie C.E.E. a de 14 iunie 1981, alegeri 1976—1980. gorific Deva şi secţia de răcoritoare-gbeaţă
crescut cu 3,4 la sută în pentru Camera Populară
BONN. — Agenţia DPA luna noiembrie, în raport a R.D.G.. pentru Aduna 8S Intr-un mesaj adre Deva.
relatează că recesiuneo e- cu luna precedentă, şi cu rea orăşenească a depu sat naţiunii, şeful guver Încadrarea şi retribuirea conform Legii
conomică ce se face simţi 25 la sută faţă de aceeaşi taţilor din Berlin, precum nului de uniune naţiona nr. 12/1971 şi a Legii nr. 57/1974.
tă în R.F.G. îşi arată efec perioadă a anului trecut, şi pentru consiliile regio lă de tranziţie din Ciad
tele : în perioada ianuorie- relevă statisticile publica nale — transmite agenţia (G. U. N. T.), Goultouni
octombrle 1980 în ţară au te la sediul Comisiei Pie ADN. Oueddei, a lansat un a-
fost înregistrate 7 615 fali ţei comune din Bruxelles pel la reconciliere. Rele-
mente. Aceasta reprezintă şi citate de agenţia Fran gg Preşedintele Portu vînd necesitatea consoli
ou 8.4 Io sută mai mult ce Presse. Potrivit aces galiei, Antonio Ramalho dării păcii în Ciad, el a
decît în perioada corespun tor statistici, numărul şo Eaues, şi-a început con spus : „Acum s-a încheiat
zătoare a anului precedent. merilor a fost, luna tre sultările cu liderii parti un război şi începe un al
cută, de 7,6 milioane, a- delor politice reprezenta
BONN. — La Dortmund dică 6,9 la sută din loia te in parlament, iu vede tul — cel al dezvoltării
al
economice,
înfloririi
a avui loc o demonstraţie lul populaţiei active a rea numirii iui Francisco
a muncitorilor siderurgicii „celor nouă“, cifră fără Pinto Balseinao ca prim culturale şi al emancipă
de la concernul „ffoesch- precedent. ministru. rii politice“.
Care este părerea încetă dentă a multora dintre ţă Transmitem şi pe aceas
ţenită în ţările industria cîteva imagini false rile sărace etc. tă cale sincere condo
lizate despre tarile în curs ¡¡li alte concluzii ale câr leanţe familiei îndoliate.
de dezvoltare ? „Le monde Diplomatique" tii — ne asigură recenzen
La această întrebare au tul — pun în adevărata lor
încercai un răspuns Jenn de situaţia din ţările în este fals în părerea că in lumină o serie de realităţi, V l N Z Ă R I @ Organizaţia jude
Yves Carianlan şi Charles curs dc dezvoltare, iar 40 dustrializarea ţărilor din lu ştergînd imagini false şi ţeană a Asociaţiei ju--
Condamines intr-o carie a- ia sută cred că aceeaşi ex mea a treia duce Ia creş păreri preconcepute sau în ® Vînd apartament trei riştilor Hunedoara a-
părută recenl la editura pa plicaţie poate ti dală şi şo terea globală a şomajului şelătoare, dar multe dintre camere, Simeria, telefon nunţă cu profundă du
riziană „Seuil" sub titlul majului! Citind aceste con în statele dezvoltate. Ei a- soluţiile propuse dovedesc 60925, orele 8—12. (1839) rere încetarea din
ihcitanl: „Cui îi e Irică de statări cel puţin eronate, minlesc, de asemenea, că limita autorilor înşişi> în © Vind convenabil pian via{ă a distinsului ju
lumea a treia. Relaţiile nu putem să nu ne amin majorările de preţuri Ia grădiţi de sistemul din care vlenez, coadă scurlă. In rist
Nord-Sud : Faptele“. tim c.ă astfel de concluzii produsele exportate de sta iac parte. formaţii Orăştie, telefon OPREAN MIRCEA
sint vehiculate frecvent de tele industrializate au e- Dar dincolo dc aceste ex
Intr-o recenzie a acestei plicabile delimitări se poa 41288 după orele 17. în virstă de 54 de anf,
lucrări, făcută in publicaţia te aprecia că lucrarea res (1844) fost procuror şef ad
,,Le mondc Diplomalique", pectivă, ca şi altele de a- @ Vind gard de fier junct la Procuratura
se porneşte de la consta DIN PRESA STRĂINĂ cest gen, dovedeşte, pe de tip fagure, poartă mică şi locală Petroşani. în-
tarea că în'rîndul unei părţi o parte existenta unor fal mare, Simeria, strada Tra- mormîntarea va avea
a populaţiei din ţările oc se imagini despre fenome ian, numărul 2 C. (1847) loc în data de 21 de
cidentale este menţinută, o serie de politologi şi cbiai Iede foarte grave pentru nele reale ale (arilor să @ Vînd convenabil a- cembrie 1980, ora 14
prin presă şi prin alte ca oameni politici» occidentali. economia ţărilor în curs race în rîndul unei părţi a partament confort 1, ga în oraşul Haţeg.
nale, o părere toarte ade Nu este mai puf in adevărat de dezvoltare. opiniei publice occidentale, ze, parchet, etaj 5, Deva,
sea laisâ despre realităţile că aproape 70 Ia sută din Cartea scoate în eviden iar, pe de altă parte, o telefon 28198. (1853)
din ţările în curs de dez cei chestionaţi au arătat că ţă, totodată, Iaplul că, ba tendinţă de înţelegere a
voltare. Părerile complexe „subdezvoltarea are drept zate pe legile economiei ca sensurilor aparent ascunse. D E C E S © Adrian şi Olim
şi contradictorii mărturisesc, cauză iaplul că tarile in pitaliste, ţările industriali Se dovedeşte, astiel, că piu anunţă împlinirea
desigur, şi o 'poziţie occi- dustrializate exploatează bo zate dezvoltă aproape ex nu cu teamă şi cu prejude ® Colegii de muncă din a patru ani de triste
denlulo-centristă ia(ă de găţiile lumii a treia şi că clusiv acele ramuri econo căţi trebuie privite realită cadrul Direcţiei sanitare ţe şi durere de cind
realităţile lumii de azi. Se primele s-au dezvoltat pe ţile aşa-zisei „lumi a treia", a judeţului Hunedoara şi destinul nemilos a |
citează în acest sens un seama ci%» din urmă“. mice care aduc cîşlig ma ci cu o largă comprehensiu Spitalului de neuropsihia- curmat viaţa bunului !
sondaj de opinie efectuai Autorii cârtii au inserai xim, chiar dacă aceasta ne, cu o dorinţă firească şi trie infantilă Păclişa sînt lor diriginte, profesor !
da „liop-Frercs", care a o seric dc dale care vor duce la' o sărăcire a re deschisă spre dialog şi coo profund îndureraţi de Iul iu Vaier.
dus, de pildă, ia concluzia besc în mod clar despre a- surselor de materii prime perare. Mutaţie care este pierderea prematură a ce Amintirea sa va ră-
paradoxală că aproape 60 porlul ţărilor sărace la a- din ţările in curs de dez aşteptată de prea multă lui ce a fost un bun co mîne neştearsă în su
Ia sută dintre cei întrebaţi sigurarea cu materii prime voltare, ia deteriorarea e- vreme pentru a se înscrie, leg, fletele noastre. (1846)
du răspuns că inilalia din a industriei din ţările ca chiiibrului ecologic, la men dc fapt, în firesc. oprean mircea
ţările lor este întreţinută pitaliste. Autorii explică ce ţinerea unei slări de depen ŞTEFAN NICOLAE
---------------- —---------- \-----
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodel, Tiberlu Istrate (redactor şef). Lucia Eleno Liclu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA < . .Abonamentele se tac ta oficiile poştale, factorii poştali ş! difazorlî voluntari tn
2700 Deva i ,str Dr Petru Groza nr 35 Telefoane.- 11275. 11585, 12157. 20708 din întreprinderi şi instituţii £§
TIPARUL i Tipografia Deva str. 23 Auqust nr 257 Costul unul abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 !et (pe 8 luni), 96 tal (un a») nr
