Page 70 - Drumul_socialismului_1980_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

ÎOoZdtSSSm
dum
21 DEC
8,30 Tot iun.
9,00 Şoimii i
Mirahila saniiaţăa unui 9.10 Film se
Pil :
Monte <
9,40 Omul $
10.00 Viaţa sa
Încheiem, peste zece zile, acum, după acei ani de ex­ măgi, şl încrederea lor fer fiul, pentru că munca dă­ 11,45 Bucurlil
anul 1980 şi ne entuzias­ perienţă, nădăjduiesc să mine. ruită ¡-a dat această dem- . 12,30 De stra
1.1,05 Album i
măm la ideea că, iată, fa­ ¡mi onorez statutul, deşi, re­ — Ce aşteptaţi de la nltate. La complexul zoo­ 1(5,03 Şah
cem bilanţul -unei perioade cunosc, problemele comunei 1981 ? tehnic de la Bîrcea Mare IC,20 Telcspoi
dintr-un timp generos în nu sînt uşoare, mai ales că —- Doresc ca în noul' an cine nu-l ştie vrednicia şi 17.20 EcranizZ
împliniri,' în care rolul fe­ este un centru minier. Dar şl în cei viitori să se simtă dragostea pentru viţeii ca­ le. O s<
tă (U)
meii în muncă, in viaţa îmi place să lucrez cu oa­ prezenţa mea în fruntea co­ re-! îngrijeşte ! „Se ocupă 18.10 Micul i
social-culturală a cîştigat menii şi mă bucur că, mulţi munei. Să crească mai mul­ de el cu un devotament fă­ cei mic
noi valori.. Competenţa cu dintre el, vin cu încredere te flori în Aninoasa, pentru ră seamăn, fiecăruia ii dă 19.00 Telejun
19.20 împlinii
care- îşi onorează statutul, să-mi ceară sfatul. că florile sînt viaţă, bucu­ nume, iar cînd se desparte vc de
aprecierea de care se — Ce vă bucură mai rie, frumuseţe. Doresc co­ de ei, plînge" — ne spune la altul
bucură in uzină, pe ogoa­ mult ? voare de fiori în jurai noi­ îng. Georgel Răican, direc­ 19.10 Antena
Horn fini
re, in conducerea treburi­ — înţelegerea cu care lor construcţii ce-l vor îm- torul I.A.S. Simeria. «Dacă prezenţi
lor obşteşti, la planşetă, in oamenii mă ajută. plin, chipul : blocul cu 105 nu mă îngrijesc de el ca de Botoşan
cabina macaralei, pretutin­ — Care au fost momen­ apartamente, magazinul ge­ copiii mei, atunci se chea­ 20,50 Film ar
rori în
deni unde e nevoie de a- tele cele mai grele din neral din centrul comunei, mă că nu-mi fac datoria. 22,25 Telejun
portul ei, sînt dovezi eloc­ munca de primar ? un atelier şcoală pentru e- Eu îl ¡au în primire la 10-15 LUNI, 22
vente ale roadelor politicii — Cele în care a trebuit levi, trotuare la lscroni, te­ zile şM îngrijesc plnă la ic,ooEmisitm
înţelepte pe care partidul 20—30 de zile". «Şi-n acest maghiar
nostru o acordă creşterii GînM ia cumpăna dintre anî timp vă apropiaţi de ei atît 18,50J.001 de
continue a locului şi rolu­ de mult ?", „Cum altfel ! La 19,00Telejun
1,9,20împlini
lui femeii în societate. .Mi- mine sint în grupa mică. Îî vc de
rabila sâmînţă a acestei să conving oamenii de ne­ renul sportiv de acolo. Mul­ predau la grupa mare. Aşa la altul
politici a prins rădăcini vi­ cesitatea demolării caselor te. Sînt dorinţe azi, care că trebuie să-i ciştig pentru 19,40Documc
20,20 Roman
guroasă, devenind compo­ din centrul comunei, în care rnîine se vor materializa, a fi de grupă mare". „Ştiţi cea un
nentă organică a progra­ locuiau. Am discutat, pe în­ spre bucuria şi bunăstarea cîţl viţel aţi îngrijit în cei pisodui
mului devenirii noastre. \ delete, cu fiecare. N-a fost locuitorilor, oameni harnici, aproape 20 de ani de mun­ 21,25Cadran
21,50Prognau
uşor să se desprindă din împreună cu care vom da
— lată, e un an de cînd că ?". „Grea întrebare, n-aş patrioţii
Maestra Camelia LAscAu, (le la întreprinderea de tricotaje vă aflaţi în fruntea comu­ casele unde au locuit o via­ comunei emblema noului. putea răspunde. Dacă într-o
tip lină Hunedoara, deţinătoarea locului II pe ţară la re­ nei Aninoasa, de cînd pro­ ţă. Au înţeles, însă. Am şi O emblemă a cărei stră­ lună, anul trecut, am dat
centul concurs „Miini măiestre“. blemele obştei sînt proble­ trecut la demolarea acestor lucire o va da forţa de an­ 120 de viţel, vă daţi se > igAO
locuinţe pentru a începe
mele dumneavoastră, de gajare la muncă a oame­ ma I Poate zeci de mii ■.
construcţia unul bloc cu nilor aşezării, unde prima­
cînd oamenii v-au încredin­ atîţla ani ! Ştiu însă că Via­ BUCUREŞ'
105 apartamente şi garso­ rul, Valentina Cerchez, cîş-
ţat o mare răspundere. ţa mea a (ost şi este vîa- diojurnal; 7,
niere. tigă tot mal multă încrede­ ţa lor“. „De o ceea azi, deşi sci ; 7,45 Du
— E într.-adevăr o mare
— Cum rezolvaţi proble­
Cercetarea — în răspundere ; la început mi mele grele, mai dificile ? re. Şi cită valoare are a- sînteţi în concediu de o- rutieră ; 8,0
mul satelor
ceastă încredere ! Florica
s-a părut chiar prea mare — Nu întreprind nimic Andrăşel, din Bîrcea Mare, dihnă, vă aflaţi tot la fer­ duminical ;
pentru toţi ;
pentru posibilităţile mele singură. De fiecare dată şi-a cîşligat-o prin munca-l mă ?". „Păi, cum să vă nai ; 13,13 1
slujba producţiei de realizare, — mărturiseş­ mă consult cu vicepreşedin­ dusă pînă la uitarea de si­ spun... ?“. „Peste cîteva zile preţi de mi
te Valentina Cerchez, pri­ tele, cu secretarul biroului ne. Zilele trecute, cînd am păşim într-un nou an. Ce 13.45 Portret
Radu Şerba
marul comunei Aninoasa. executiv al consiliului popu­ întrebat-o ce înseamnă pen­ vă doriţi ?". „S-avem pro­ veselă. D<
Cercetarea este un do- care presupune şi reduce­ Dar ştiind cite femei con­ ducţie frumoasă de viţei, să toţi ; 14,30 :
meiiiu de activitate în ca­ rea consumului de com­ duc cu competenţă şi pri­ lar, cu oamenii. Asta mă tru ea munca pe care o am ce îngriji aşa cum ini­ 14.45 Din fi
re femeia se poate afir­ bustibil şi energie. Cu so­ cepere compartimente im­ ajută mult, iar hotărîrile pe dăruieşte, zilnic, de la 5 di­ ma mă îndeamnă". — Snrcgisto-i
care le luăm sînt cble mai
mineaţa pînă seara kr 7,
I.uca ; 15,00
ma, îşi poate valorifica luţii tehnice eficiente şi portante afe muncii, mi-,am bune pentru că sînt rodul ne-a răspuns : „O dragoste ţiJor ; IC,00
inteligenta creatoare şi imediat aplicabile se în­ zis că mă voi strădui şi nu gîndirii colective. mare“. Dacă n-ar fi aşa, „Cum inima mă îndeam­ ic,05 Album
bagajul de informaţii do- scrie şi o altă temă, refe­ voi dezminţi încrederea ce —- Ce v-a dăruit anul Florica Andrăşel n-ar fi în­ nă".'Aleasă dovadă a cre­ zică uşoară
bindit in timpul pregătirii ritoare la înnobilarea pi­ mi s-a acordat. Dacă la 1980, primul an în care de­ zului de muncă ! Generoa­ folclorice ;
melodii de
sale profesionale. Un e- ritelor în vederea valori­ vîrsia dé 25 de ani am fost ţineţi funcţia de primar ? vins greutăţile pe care i să mărturie a demnităţii 18.00 Bulelii
xempiu elocvent ni-1 ofe­ ficării cenuşilor rezultate. investită cu răspunderea de — Încredere. încrederea le-a rezervat viaţa, cînd a muncii răsfrînte în viaţa, în Muzicoteea
conduita, în etica femeii de
ră I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva. V. T. : Tot o problemă secretar al organizaţiei de mea în oarneni şl în posi­ despărţit-o de omul drag, azi. 20.00 Radioji
înregistrări
In floarea vîrstei. A învins,
unde din personalul cu nouă este şi extragerea partid într-o mare unitate. bilitatea de-a nu-l deza- crescîndu-şi în demnitate LUCIA LICIU populară ;
studii superioare cuprins molibdenului din mine­ melodiilor ;
în cercetare, 55 la sută reuri cuprifere cu conţi­ nai ; 22,10 1
tiv ; 22,30 S-
sint femei. Multe colecti­ nut redus de molibden. ţe ; 23,00 B
ve de cercetare sînt.con­ De fapt, în această pro­ 23,05 Ring <
stituite numai din femei, blemă se reiau unele cer­ Cînepa clin fuioare se se Iasă mai prejos, şi, «şa, Buletin de
Non stop. n
în fruntea unor astfel de cetări mai vechi, ca ur­ răsucea pe tuşuri, cea de Şezătoarea mereu îndemnîndu-se, Ro-
colective se află ingine­ mare a creşterii preţului pe virtelniţe sa strîngea zalia Nislor, Eugenia Va-
rele Maria Ghiţă, Valen­ pe plan mondial al mo­ in jheme, lina albă-nspu- maşă/ Cum făcea bunica siu, Florica Boidura, Ro- CiNI
tina Tarnovschi, Doina libdenului, care pi na a- mată de pa turcile-ncrus- noastră/. Pe cămaşă pu­ zalia Jurca, Marioar?
Crişan, Voichiţa Careja, cum se importa şi care late ,,curgea“ in fire ncstîr- nem Hori/ Cum se poar- Muntean, Ruxandra Aibă,
DEVA :
Komarniczky Emilia şi este foarte .necesar pentru şile, şi lotul se deslăşura tă-n sărbători“. Şi cînd Lucia şi Dorina Todea, tria) ; De?
Viorica Mija, aliaje. In cînlul şi-n veselia vred­ cînlecul s-a topit în slri- Mar ia Flah, Marincla Şina (Arta) ;
— Cînd spui cercetare, — Sintein la cumpăna nicelor lemei. O seară gălura Floarei Drăgol, ne­ —. au dat hărniciei spor Strada Han
Casa dintre
te ginileşti la noutatea pe dintre ani. Ce gânduri şi desprinsă din arborele vie­ maipomenit de tînără şi prin cîntece ce pledau rurgistu!) ; :
care o presupune, la fap­ dorinţe vă animă ? ţii, din sarea pămintului vioaie (la tors ca şi la joc) pentru muncă, pentru ta) ; Drumu
tul că este cu un pas îna­ M.G. : Bucuria că am său, cum spun femeile din Ia cei 00 de ani ai săi, vrednicie, ironizînd şi sa- structorul) ;
Vizită la d.
intea producţiei. predat tema de cercetare Dealu Mare, tinere şi îndemnurile au început : lirizînd Icnea, necinstea. rea) s Uit
Maria Ghiţă : Mai ales pentru trimestrul IV şi virstnice care nu lasă să —- Hai bună-Lină, cîn- dragoste —
in cercetarea fundamenta­ grija pentru lucrarea din moară o tradiţie încărcată tă-ne şi malale. Viorica Boidura, învăţă­ Noiembrie) ;
lă, dar noi facem mai trimestrul I al anului de frumuseţi educative — — h bătrînă, da' oi zice toarea din Dealu Mare jului n (R
PENI : Un
mult inginerie tehnologi­ 1981. Iar ca mamă, mă o şezătoare, care prin fie­ datarea cu „Trandaiiru . (VăUşoara), a valoriiicat (Cultural) ;
că, ce vine direct în spri­ încearcă fericirea că voi care cîntec, prin fiecare zăcămintele proprii ale sa­ citorese) ;
jinul producţiei. fi împreună cu fiica mea, strigălură spune ceva. — leagănă-mă", dacă m-a- tului, izvoarele iolclorulul, Moara cu
Valentina Tarnovschi : Atena, studentă in anul — „Hai femei la şeză­ ¡utati. Şi Alexandrina şi ie-a readus în actuali­ ceafărul) ;
„Buldozerul
In ace cincinal, cînd s-a trei ia medicină, care va toare/ Ca la noi, la Dealu Gherman uită de cei 75 tate în toată autenticita­ LONEA : ]
pus un accent deosebit pe veni în vacanţă. Mare/ Să. toarcem iuioa- de.ani ce-i poartă, iar în tea lor. Femeile din sal misiune spt
valorificarea combustibi­ — Şi emoţia de-ai fi rele/ Ca să punem pînze- cintecui fusului, ce-i sfl- au răspuns cu dragă ini­ PETRILA::
riile I-H (ă
lilor şi materiilor prime, pacientă, pentru că, se le/, Pînze punem in răz­ rîie între degete, doina se mă îndemnului învăţătoa­ NINOASA:
pe descoperirea şi refolo- pare, aţi contractat o ră­ boi/ Cum se pune-n sat ia mlădie neasemuit. Gazda rei. (Muncâtoresi
sirea de materii prime în ceală. noi/ Din pînză facem că- — iM'.retia Viscan — nu L. LARA Stop cadru
iembric) ; ]
vederea reducerii impor­ — Abia aştept să fiu do la man
tului, tematica lucrărilor tratată de ea.' roşie) ; GU
de cercetare a vizat sta­ — Care sînt speranţele ce să-l
profesor (S
bilirea unor tehnologii de Valentinei Tarnovschi ? f ASTĂZI DESPRE: KAŞTIE :
recuperare a metalului din — Doresc să fiu sănă­ jen se in-
zăcăminte cu conţinuturi toasă şi, ca întotdeauna, \ • lama florile se udo Pădurea spi
căra); G ECU
scăzute, prin valorifica­ sper ca următorul studiu ^ cu apă călduţă, cojile de tele de ghe
cultură) ; E
rea complexă a minereu­ să-l predau în condiţii t ou pisate, constituind cel za din tre
rilor noi şi în exploatare, mai liniştite, fără agitaţia | mai bun ingrăşămînt. BRAZI : M<
a unor elemente din ste­ specifică muncii noastre Comunista Măria Toth, } Geamurile se spală cu un seriile T-H ;
rile şi hălzi. la fiecare sfârşit de tri­ vrednica muncitoare con- i burete muiat în alcool sau ţeaua „S" i
fecţioncrâ ia întreprinderea
— Mai presupune şi alte mestru, cînd ne finalizăm de blănuri „Vidra“ Orăşlie, / benzină. ră) ; Colosu
seriile I-H
obiective munca dv. de lucrările. face parte din colectivul ce] / « Petele de bere dls- MERIA : Mi
cercetare ? Cu urarea ca anul care mai numeros al acestei re­ ) par prin frecare cu o so- dere (Mureş
M. G. : Da. Furnizează vine să le împlinească tu­ cunoscute unităţi economi­ 1 luţle de apă şl alcool (în toarcerea lt
neanu — s
date pentru proiectarea turor femeilor care lucrea­ ce din judeţ. In secţia con­ i pă.ţî egale). mina) ; GID
fecţii unde lucrează, ca in
unor obiective miniere, ză la I.C.I.T.P.L.C.I.M. vi­ întreaga întreprindere, pon­ 1 • Hainele din lină nu re (Mimcito:
facem experimentări de sele şi năzuinţele, ne-arn derea personalului munci­ ţ se lasă prea mult în apă.
reactivi rţoi. despărţit de interlocutoa­ tor o formează femeile. I Se spală imediat, în ul*
— Am înţeles că lucră­ rele noastre cu convin­ Ele au mîndria de a se şti ? tima apă de clătit, adău- VBI
rile de cercetare rezolvă gerea că, prin munca lor părtaşe Ia succesele de zi 1 gîndu-se o linguriţă de
nevoi practice ale pro­ ¡.0 acest institut — singu­ cu zi ale unităţii. Ia, efor­ ţ oţet. Nu se storc, ci doat Timpul
tul comun, care a făcut ea
ducţiei. îmi puteţi nomi­ rul din ţară unde se stu­ i se presează intre palme ziua de 21 i
naliza cîteva teme de ac­ diază posibilităţile de pre­ prevederile de niaii ale ac­ ' şi apo într-un prosop me în gene
;
tualului cincinal să f|e rea­
medăfţcu cc
tualitate ? parare a minereurilor fe­ lizate ia 25 septembrie. 1 gros. cădea ploi
M. G.: O temă de ac­ roase — vor Ci pe mai \ • 128 de ani o impli- tul va su
tualitate este îmbunătăţi­ departe utile producţiei, i nit,, in 1980, Marla Vîgo intensificări
ltm/h clin s
rea calităţii . concentrate­ angajate în slujba rezol­ j Ortiz, din nordul Perului, Temperaturi
lor în scopul reducerii vării problemelor sale ma­ ţ Ea ore 11 copil, 60 de cuprinsă Ini
cheltuielilor de transport jore. nepoţi, 67 de strănepoţi iar cea nuc
10 grade. C<
şi prelucrare metalurgică. VIORICA ROMAN — Să nu zici că nu stat un soţ bun, draga mea. Ml« teorolog de
şi 5 stră-strănepoţi. ml-am luat o pălărie şi ţie tm... aspirator !
y ecnco L.).