Page 77 - Drumul_socialismului_1980_12

tURA
Ceremonia înmarii tovarăşului
PROlIwJ DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÂ !

Nicoiae Ceauşesou şi foîarişei

Elena Geauşeseu a distincţiilor Institutului

de relaţii internationale din Roma

La Palatul Consiliului de de aur jubiliare ale insti­ Ştiinţe Sociale şi Politice
Stat a avut loc, marţi, 23 tutului. şi al Centrului naţional
decembrie, ceremonia în- La ceremonie a luat par­ pentru promovarea priete­
mînăi'ii tovarăşului Nicoiae te tovarăşul Ilie Ve-rdeţ, niei şi colaborării între po­
Ceauşescu, secretar general alţi tovarăşi din conduce­ poare, care, adresîndu-se
al Partidului Comunist Ro­ rea de partid şi de stat, tovarăşului Nicoiae
mân, preşedintele Republi­ precum şi reprezentanţi ai Ceauşescu, a spus :
cii Socialiste România, a vieţii noastre ştiinţifice. Cu prilejul împlinirii a
Medaliei de aur specială Erau prezenţi membrii 15 ani de la înfiinţare, In­
clasa I „Leonardo da delegaţiei Institutului de stitutul de relaţii interna­
Vinci“, împreună cu pla­ relaţii internaţionale din ţionale din Roma a hotărît
iiftiliiW cheta şi medaliile de aur Roma, sosită la Bucureşti să confere înalte distincţii
în semn de omagiu şi deo­
pentru a conferi tovarăşu­
emise cu prilejul celei de-a
XV-a aniversări a Institu­ lui Nicoiae Ceauşescu şi to­ sebită apreciere pentru o-
tului de relaţii internaţio­ varăşei Elena Ceauşescu pera dumneavoastră, mult
tovarăşe
Anul XXXIII, nr. 7195 MIERCURI, 24 DECEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani nale din Roma. înaltele distincţii. stimate Republicii, preşedin­
dedicată
te
al
în cadrul aceleiaşi solem­ A fost de faţă Ernesto
nităţi, tovarăşei Elena Mar io Bolasco, ambasado­ păcii şi justiţiei internaţio­
nale, cooperării
şi priete­
rul Italiei la Bucureşti.
Hotărîri şi legi de importanţă majoră Ceauşescu i-au fost confe­ în deschiderea ceremo­ răşei academician Elena
nie^ între popoare şi tova­
rite, din partea Institutului
de relaţii internaţionale din niei, a luat cuvîntul tova­ Ceauşescu pentru activita-
pentru dezvoltarea eeonomico-sodală a ţării, Roma, Medalia de aur răşul Mihnea Gheorghiu, (Contînuare în pag. a 4-a)
de
Academiei
„Maria Curie“ şi medaliile
preşedintele
sporirea avuţiei naţionale şi creşterea Pienera Consiliului Nations! al Frontului
«j
ravekiiui de trai ii oamenilor munci Democraţiei si Unităţii Socialiste
Zilele trecute au avut loc semnul calităţii noi, supe­ — Bugetul de stat pe 1981,
plenara C.C. al P.C.R. şi rioare, al înaltei eficienţa e- Legea investiţiilor, Legea Marţi a avut loc în Ca­ co-socială pe anul 1981 şi Nieulae Mihalache, pre­
sesiunea Marii Adunări Na­ conomice. Fiecare unitate privind actualizarea şi îm­ pitală Plenara Consiliului in creşterea producţiei bu­ şedintele Consiliului muni­
ţionale, care au dezbătut — aşa cum sublinia secre­ bunătăţirea corelării, pe Naţional al Frontului De­ nurilor de larg consum ; cipal Bucureşti al F.D.U.S.,
şi aprobat hotărîri şi legi tarul general al partidului principii economice, a pre­ mocraţiei şi Unităţii Socia­ 2. — Raport despre acti­ Nicoiae Mărculescu, mais­
de importanţă deosebită — trebuie să desfăşoare o ţurilor de producţie şi tle liste. vitatea desfăşurată de con­ tru la Combinatul siderur­
pentru dezvoltarea econo­ activitate rentabilă, efi­ livrare a produselor către Cea de-a d-oua parte a siliile F.D.U.S. pentru'trans- gic din Hunedoara, Maria
mică şi socială a ţării, pen­ cientă. unităţile socialiste, precum lucrărilor, La care au luat punerea în viaţă a sarcini­ Laiu, preşedinta Consiliu­
tru creşterea nivelului de Dorim cu toţii să trăim şi a preţurilor de produc­ parte şi membrii Comitetu­ lor cuprinse în expu­ lui judeţean Arad al
trai al întregului popor, în mai bine. Acest deziderat ţie, de contractare şi de a- lui Central al Organizaţiei nerea tovarăşului Nicoiae F.D.U.S., Constantin Bădiţă,
strînsă concordanţă cu do­ poate ii asigurat numai chiziţii in agricultură, noile Democraţiei şi Unităţii So­ Ceauşescu, secretar general preşedintele C.A.P. din co­
cumentele Congresului al prinir-o muncă mereu mai reglementări care privesc cialiste, s-a desfăşurat sub al Partidului Comunist Ro­ muna Salcia, judeţul Me­
Xll-lea al partidului. Ho- spornică, mai eficientă şi gospodărirea fondurilor fixe p r e ş e d i n ţ i a tovarăşului mân, preşedintele Republi­ hedinţi, Constantin Niţă,
lărîrile şi reglementările a- de calitate, menită jiă coh- şi resurselor materiale, în­ Nicoiae Ceauşescu, secretar cii Socialiste România, pre­ preşedintele Comitetului
dopi.at-e poartă amprenta ducă la crearea unor con­ tărirea autogesiiunii econo- general al Partidului Co­ şedintele Frontului Demo­ Uniunii sindicatelor din
gindirii profund revoluţio­ diţii de creştere continuă a mico-financiare şi valutare munist Român, preşedinte­ craţiei şi Unităţii Socialis­ metalurgie şi construcţii de
nare şi ştiinţifice a secre­ producţiei materiale, a avu­ în activitatea de comerţ le Republicii Socialiste te. la cel de-al II-lea Con­ maşini, Florica Toma, pre­
tarului general al parti­ ţiei naţionale. Pe această România, preşedintele Fron­ gres al F.D.U.S. cu privire şedinta Consiliului judeţean
:
dului. tovarăşul N eo!ae bază s-au realizat de-a exterior şi cooperare eco­ tului Democraţiei şi Uni­ la organizarea „Tribunei Iaşi al F.D.U.S., Virgil
Ceauşo-f’;. evidenţiază ca­ lungul întregii istorii a con­ nomică — concentrează e- tăţii Socialiste. Democraţiei“ ; Hampu, secretar al C.C. al
pacitatea sa de a desprin­ strucţiei socialiste cea mai forturile tuturor oamenilor Pe ordinea de zi a ple­ 3. — Programul privind U.T.C., Wiliam Heinz, se­
de. pe baza unei temeinice mare creştere a veniturilor muncii în direcţiile decisive narei au fost înscrise ur­ organizarea celei de-a doua cretar al Comitetului co­
analize a fenomenelor şi populaţiei, un spor substan­ pentru ridicarea eficienţei mătoarele puncte : Consfătuiri pe ţară dedica­ munal de partid din Tere-
proceselor vieţii economice ţial al desfacerilor de măr­ şi asigurarea unei noi cali­ 1. — Raport cu privire tă controlului oamenilor mia Mare, judeţul Timiş,
şi sociale., direcţiile de ac­ furi. Sintem, deci, firesc in­ tăţi in toate domeniile vie­ la sarcinile Frontului De­ muncii ; Margareta Hedwiga Hau-
ţiune pentru mobilizarea teresaţi ca resursele mate­ ţii economice. mocraţiei şi Unităţii Socia­ 4. — Planul de activita­ ser, secretar al Consiliului
• tuturor resurselor de pro­ riale şi de muncă de care De importanţă deosebită liste şi ale Organizaţiilor te pe semestrul I 1981. Naţional al Femeilor, La-
gres .şi bunăstare de care dispunem 'să fie valorifica­ sînt şi măsurile adoptate Democraţiei şi Unităţii So­ Pe marginea problemelor
dispunem, astfel încit sar­ te cit mai eficient, pentru cialiste în realizarea pianu­ înscrise pe ordinea de zi
cinile stabilite de Congresul că numai pe această cale (Continuare in pag. a 2-a) lui de dezvoltare economi- au luat cuvîntul tovarăşii : (Continuare în pag. a 4-a).
al XII-!ea al partidului să asigurăm înaintarea fermă
fie îndeoiimte in mod e- a patriei noastre pe calea
xemptar. progresului şi civilizaţiei.
Hotărârile şi leg'le adno­ Acestui ţel de importanţă
tate sînt străbătute ca un majoră îi slujesc toate ho­
fir roşu de ideea funda­ tărîrile şi a ci el g normative
mentală că întreaga activi­ adnotate de nlenara C.C.
tate economică si socială al P.C.R. si Marea Aduna­
trebuie să se desfăşoare sub re Naţională. Toate acestea Ne dăruim muncii pentru binele nostru, ai societăţii

De la înălţimea pasare­ ¡-am învăţat meserie şi gă pe drumurile de fier cu re s-au incadrat, exi­
lei care leagă gara cu o- cărora le-am insuflat dra­ zeci de kilometri pe oră. genţele muncii ¡-au exclus
»SCCÉNTE Nesiematele raşul, ai revelaţia străda­ gostea faţă de muncă. Şe­ ... Ce s-ar întimpla dacă — ne spune cu modestie
niei oamenilor care se dă­
poanele sau suporţi! cap-
tul meu ucenic.
ruiesc muncii pentru ca ful meu de secţie este fos­ n-ar fi bine sudate tam- Zoia Mădan.
—- Noi muncim în acord
— ChuL le-ati colecţio­ cioni (de nuntă), codorii vagoanele de marfă sau de ...Linii ferate paralele pe arc ? Astfel de ginduri ne global. Nu ne este indife­
nat ? de bici, căpccle pentru călători, remorcate de lo­ care rulează zeci de va- însoţeau, purtîndu-ne paşii rent cum lucrează un coleg
— Cinci mi-um dat sca­ băut apă, sincele (cufite comotive, să străbată dru­ goane-cisternă. Dacă n-am prin incinta întreprinderii. sau altul. Cunoaştem zilnic
ma că se distrug, dar mai păstrate în teacă), fuse murile de fier ale ţării in şti că aici activitatea de Le-am mărturisit şi sudoru- sarcinile de plan. Ne stră­
ales cinci am înţeles că pentru ar nici, bolti (brîu), cea mal deplină siguranţă bază este repararea lor, ! i loan Tămăşiloni şi su- duim să le îndeplinim, fă-
.Ini o valoare pentru a- chei, şir de zale, inele, a circulaţiei. Te încearcă a-m crede că-s noi, abia doriţei Zoia Mădan, de la cind şi economii de mate­
cest ţinui, că sini o păr­ şiruri de inele... Le-a a- un sentiment de recunoştin­ scoase din fabricaţie. ...in secţia I — cisterne. riale. Sporim astfel volumul
ticică din istoria poporu­ dunat, cu migală şi res­ ţă faţă de dîrzenia şi ho- acest colectiv nu se admi­ — Avem un colectiv pu­ de participare la beneficii
lui nostru. Priviţi cu aten­ pect pentru înaintaşii ca­ tărîrea muncitorilor de la te nici cea mai mică aba­ ternic, oameni care ştiu în­ şi deci şi venitdrile mate­
ţie aceşti bălti de cositor; re au zăbovii cu truda la I.M.M.R. Simeria, care, in­ tere de la calitatea repa­ totdeauna să se angajeze riale proprii. Eu. personal
sînt lucraţi în tipar de făurirea lor, profesorul diferent că plouă ori ninge, raţiilor. ...Vaaoanele alear­ şi să fă’Vntm Pa c =‘ ca- ajung la un cîştig de peste
:
,
piatră. Nn se găsesc în Rusaiin Işiănoni, neostenit că e iarnă sau vară, sînt 3 000 lei. Sînt foarte mul­
nici o altă zonă etnogra­ căutător al obiceiurilor ţumit. Am depus banii pen­
fică. Tot ce vedeţi aici e folclorice din zona pădu- la datorie. Pentru că, anu­ tru maşină, (loan Tâmăsi- )
mite operaţii se fac aici
încă o dovadă a existen­ reniior, neobosit animaloj sub cerul liber. ioni). |
tei milenare a populaţiei al vieţii spirituale în aşe­ ...Un grup de muncitori i
Oamenii care s-au călit
noastre pe aceste ţinuturi zările din munţii cu rădă­ nituiau vagoane. -Aflăm că /
în focul muncii vorbesc
şi a continuităţii ei, ca cini de fier şi marmură. fac parte din echipa de ţ
simplu şi frumos despre
dealtfel şi a celorlalte o- A adunat cu migală nes­ muncă, despre satisfacţiile „lăcătuşi-reparaţii două l
biceiuri — cîntece, port temate a căror strălucire osii", condusă de Nistor i
popular — care se disting nu e altceva decît raza pe care le aduce, lată ce Irinca. Echipa este un e- J
de alte zone etnografice nemuritoare a siiilelului ne spune Alexandru Ebert. xemplu concludent de bu- ţ
„Tot ce vedefi aici“. Iar popular prinsă în ele. strungar la atelierul 6 me­ nă organizare a activităţii. *
canic :
„aici“ era una din încă­ Le-a adunat, adueîndu- Munca este repartizată pe /
perile Consiliului populai ni-le peste veacuri, pen­ — Greşeşte mult cine grupe de oameni, fiecare j
.comunal Toplita, mai pre­ tru a ne recunoaşte stră­ spune că munca dăunează. ştiind exact ce are de fă- ^
cis cea destinată punctu­ bunii, a ni-i prefui. O ex- Tata are 80 de ani şi a cut : un grup la nituit, 1
lucrat 50 ca strungar. Şi
lui de documentare şi in­ poziţie-emblcmă de neam, altul la măsurat, altul la ?
formare politico-idcologi- de spatia, de existentă, bunicul a fost tot strun­ x montat suporţi cap-arc, )
că. Pe o masă — o ex- de creafie, ce poartă în gar. Iar băiatul meu la fel. r'Ă ~^ * ¿Mm \ altul la predări. L
pozitie de artă populară, fiecare obiect lumina u- Sintem o familie de strun­
nui timp — slîip de neam gari. In cei 31 de ani în
cu lucrări in lemn şi me­ Sim-erîa — imagine sugestivă penlru renumele feroviar ESTERA ŞINA \
tal. Ce vedeam ? Bite în­ şi de vatră. acelaşi loc de muncă am al aoestui vechi centra muncitoresc. ------------------------------------------ ţ
crustate, bile de uspă- LUCIA LICIU avut mulţi ucenici pe care Foto : VIKCIL ONOÎ.U (Continuare in pag. a 2-a) ^