Page 79 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 79
195 © MI'£RCU&I, 24 jJECüMáRIE 1980 P-'-g. 3
/
Faza de masă a festivalului, Calitatea unei etape dată
dineolo ie cifre
W28B3SS1S&S8&S&Í de un repertoriu valoros
aJă
e limbă ger- Faza de masă recent în punct de vedere calitativ Cu toată atenţia acordată Un spectacol . non-stop a tavian Socaci. De remarcat meanu, din Sălaşu de Sus,
t? »im Iordă- cheiată a Festivalului na şi cantitativ, dovadă a in de forurile judeţene pregă fost, duminică, faza pe prezenţa în scenă a lui Ion la vioară. Frumoasă ţinută
tional „Cîntarea României“ teresului major de care se tirii instructorilor de for Consiliul unic agroindus Toader, secretar adjunct cu scenică şi bună interpreta
•ilc socialiste
ta prono expres s-a impus la nivelul ju bucură Festivalul naţional maţii (cursurile externe ale trial Haţeg a Festivalului probleme de propagandă la re au avut dansatorii din
: patriotică ţi deţului nostru ca o amplă „Cîntarea României“.. Dar, Şcolii -populare de artă, naţional „Cîntarea Româ comitetul c o m u n a l de comuna Rîu de Mori, te
ionară manifestare educativă,, po ţinînd cont de locul frun Studioul instructorului a- niei“, datorită numărului partid, şi Dorel Stoica, di struiţi de. Petru Crişan şi
aţii Juridice mare de. formaţii artistice rectorul căminului cultural. Radu Marcel, directorul
»1 de poezie şl li tico-ideologică şi cultural- taş ocupat de judeţul nos mator, repartizarea unor
!— -Sonete (IJ) artistică. Urmărind împle tru în ediţia a Il-a, de cadre de specialişti pe ge de amatori ce-şi . trăiesc "N-au lipsit nici brigăzile căminului cultural,, cărui®
- seri tirea activităţii artistice, rezultatele remarcabile ale nuri: de formaţii) . totuşi, viaţa eultural-spirituală pe artistice, fără să aibă însă îi revine meritul realizării
tKd tehnico-ştiinţifice, interpre artiştilor amatori' hunedo- teritoriul consiliului şi al şi celorlalte formaţii, peav
ri ţi perspecti- rezultatele se lasă încă o prezenţă notabilă. Textul
la t»i cincinal tative cu activitatea pro reni de la oraşe şi sate aşteptate.' Prezenţa formală comunei Rîu de Mori. Ore brigăzii din Clopotiva con sonal jucînd în două (dan
1 ductivă, faza de masă a obţinute la fazele superioa în şir pe scenă s-au perin suri populare şi obicei Soi»
tmei! e ! la aceste instruiri ale ţinea o critică la obiect,
einateca. Ciclul contribuit substanţial la re ale festivalului trecut, dat formaţii folclorice, mu dar, pentru ca interpreta doric).
actori“ : „Dom mobilizarea oamenilor mun acum se impune o exigen instructorilor rezidă mai zicale. de teatru, brigăzi rea să-i fie pe măsură, for Toate comunele s-a®
ol et“ — pro due cii la realizarea obiective ţă şi mai mare. Nu se pot prezenţat cu formaţii bsas
te eză maţia trebuie să mai lucre
ij ’80. Trenurile lor economice ale judeţu trece cu vederea neajunsu ze. Tot prin calitatea in şi chiar foarte bune. Doar
ti lui, la educarea lor în spi rile semnalate cu prilejul terpretativă au păcătuit şi Sîntămăria-Orlea după oe-gj
româiieşţi de ritul patriotismului, al eti fazei de masă, unele stări începuse programul promi
de azi montajele din această fază,
»al. cii şi echităţii socialiste. de automulţumire sau de exceptând cel al comunei ţător cu grupul vocal dsa,
Abordarea tuturor as tratare superficială, for Săcel şi fluieraşi! din Bffl-
pectelor pe care le-a ur mală a etapei de masă. Sălaşu de Sus, intitulat cium (pe care le-am subăâ-
mărit şi realizat acest mo In cadrul „Lunii tea ales în evoluţia scenică a artistice etc., unele consti „Toată ţara-n sărbătoare“ niat anterior) l-a încheie#
ment al festivalului ar ne trului politic de amatori“ brigăzilor artistice, mon tuind adevărate revelaţii. (atenţie însă la calitatea într-o amuzantă stare ¿te
cesita un spaţiu foarte — ca să- luăm un exemplu tajelor, echipelor de teatru Sub lumina reflectoare benzii sonore). în din schimb, confuzie între genuri mu
Uni
vqcale
grupurije
IU I : 0,00 Ră întins. Prin urmare, ne — au absentat echipele din (unde lucrurile se desfă lor au apărut formaţii nou zicale.
ii dimineţii; 7.00 vom ' rezuma doar la do Romos, Rîu de Mori, Bră- şoară după vechile tipare, rea şi, Sîntămăria-Orlea
; •: 8,00 Revista nişca, Văiişoara, Buceş, înfiinţate cum au fost în s-au remarcat prin muzi La faza pe Consiliul unsîfte
Curierul melo- meniul artistic-interpreta- si totul se rezumă la re- majoritate cele ale comu agroindustrial Haţeg
auJetm de ştiri; tiv, cel scenic — aşa cum Veţel şi Cîrjiţi. Slab s-au ___^ea cor'ectă a textului). nei Rîu de Mori, sau for calitatea lor. Şi tot ca grup prezentat un număr mag®
idem ascuitâto- a fost recent analizat în prezentat şi formaţiile din vocal am reţine şi obiceiul de formaţii. Am evident’®#,
Buletin de ştiri; cadrul unei plenare a Co Deva, Orăştie, Simeria sau Trecînd in revistă suc maţii depozitare ale unor folcloric de la Pui, prea
populară; 10,30 cint aceste cîteva minu comori folclorice inedite : doar vârfurile, care shsb
socialiste ; 10,45 mitetului judeţean pentru Călan. A ieşit în evidenţă suri, subliniem că. cele static şi neinspirat ca a- impus prin repertoriu aa®
uzicale — 11*80; cultură şi educaţie socia o orientare repertorială de căluşarii din Petros (Baru) ranjare scenică, dar avînd
i de ştiri; 11,05 listă. fectuoasă, precum şi pre 2 228 de formaţii ale ama — prin neaşteptata apariţie frumoase cîntece specifice Interpretare. Nu înseamnă
pionierilor ;■ 11,35 torilor, sau cele 2100 de însă că celelalte formaţii
ră Radio-TV. ; Pentru început, la loc de zenţa scenică formală. De formaţii şcolare trebuie să a dansatoarelor femei, în- ' zonei. Dintre genurile noi nu sînt bune, valoarea te
i de ştiri ; 12,05 frunte se poate consemna asemenea, unele formaţii tr-un permanent dialog cu s-a mai remarcat ' grupul fiind dată mai ales de ac
ara folclorului reprezinte cifre reale, şi dansatorii bărbaţi —, co folie de la Pui (dealtfel sin
5 Cîntece de faptul că la f-azia de masă corale, altă dată cu o fru nu doar date statistice, tivitatea pe care o desfă
De la 1 la 3 ; au fost înscrise 2 228 de moasă prezenţă, nu mai lindătorii atonali din Oha gurul), avînd-o ca solistă pe şoară în satele în care «-
invitaţilor; 16,00 formaţii artistice (din sis reuşesc să facă faţă cerin „raportabile“. Festivalul na Lenţica Dăneasă. O remar
; 16,25 Sfîrşit de temul aşezămintelor cul ţelor : Geoagiu, Romos, ţional „Cîntarea României“ ba Ponor (Pui), jocul „Cer că deosebită merită şi reci- xistă. De fapt aceasta este
eeput de cinci- presupune un act artistic bului“ din obiceiul folcloric una din cerinţele Festiva-'
Şlagăre româ- turale aparţinînd consi Bă.iţa. Baru, Băcia, Fui, de la Clopotiva (Rîu de tatoarea Cori-na Mimica, lului naţional ,,Cîntar&
16,55 Sfatul mc- liilor populare, sindicatelor, Sarmizegetusa. O situaţie superior, chiar dacă el din Unirea.
K) Buletin de nu prea roză se semnalează este interpretat de artişti Mori), fluieraşii din Bu României“, şi anume ©a
Opinia publică ; U.T.C., cooperaţiei meşteşu amatori. Trecerea la o cium (Sînlămăria - Orlea) Folclorul a constituit
muicii înfrăţite; găreştii însumând peste şi în domeniul dansului etc. punctul forte al acestei fa mişcarea artistică să cu
e revoluţionare; 30 000 de .interpreţi, la care nouă calitate se impune ze. Pe lingă formaţiile pe prindă un număr cît vssÂ
serii; 20,00 Con- tematic, ba chiar şi la mai mult ca oricând şi în Teatrul a fost foarte bine
izilor; 20.30 I.i- se adaugă cele peste 2 100 dansuri populare mixte, reprezentat, fiecare comu care le aminteam înainte mare de oameni ai muncii
ritul legii; 20,50 formaţii artistice ale pio unde, unele cămine cultu domeniul scenic, mai ales pentru valoarea lor deose Iar numărul mare de ar
îore; 22,00 O 7,i nierilor şi elevilor. Un pentru că — aşa cum afir nă avînd în concurs cîte o bită s-au mai evidenţiat:
23,00 Bijuterii rale se prezintă fără acest formaţie şi toate cu un re tişti amatori, prezenţi âvb
23,30—5,00 Non număr de 209 de formaţii gen — Beriu, Mărtineşti, mam la început — mişca taraful de la Unirea, solis
J nocturn. artistice au luat fiinţă în Turdaş, Geoagiu, Romos. rea artistică hunedoreană pertoriu din dramaturgia ta vocală de muzică popu minică pe scena Casei
actuala ediţie. contemporană. Dar ca in lară Mariana Pop (Baru), cultură din Haţeg, a dove
(Apariţia numelui de Ro are de apărat un loc şi un
WXB!SgfâEBS&8S& In privinţa calităţii, o mos la. aproape toate ru prestigiu câştigate cu mare terpretare s-a remarcat soliştii instrumentişti Liviu dit că, în această zonă, ce
comparaţie cu n-ivelul edi bricile artistice deficitare formaţia din Pui, cu piesa Hioni, din Unirea, la tara rinţa de care vorbeam este
ţiei precedente ar fi în ar trebui să dea de gîndit risipă de talen-t şi efort, „Patru cuscri şi-un flăcău“, got, Sînzian Bradea, din
favoarea actualei ediţii. în confruntări anterioare. Sîntămăria-Orlea, Ia fluier, o realitate.
raconierii şi In Este şi firesc să - fie aşa : factorilor responsabili din iar printre interpreţii săi
ploii (Patria) ; C. DROZD s-a detaşat muncitorul Oc- şi pentru creaţie Petru Ar- VIORICA ROMÂN
a din ianuarie fiecare ediţie creşte din comună. . . ) .
NEDOARA ; La-
imbrava mi.nu-
ra); Scurt po-
rgistul); Pumni
(Axtra); Mesaj
(Constructorul);
: Colombo la
Jnirea); Viaţă
loiembrie); Eri-
îtă (Republica);
>lo Sunny (Cul
ci ac! a — seriile Cine poate fi pensionar CAP.
rit orese); VUL-
pe punte (Mun-
riul eampionu-
irul); LONEA : şi ce nblipfii au cooperatorii
- seriile l-II
PETRILA ' O-
m se întoarce pensionari de stat
); ANINOASA;
sălbatici (Muri
ri R I C A N I : întrucît, in ultima vreme, au o vechime în muncă de
field (7 Noiem- mai mulţi cititori ne-au cel puţin 25 ani ;
AD ; Familia pus întrebări legate de pen- La articolul 7 se arată :
toaua roşie) ; sionarea în cooperativele a- cooperatorii care nu înde
A.: Omul . fălii gricole de producţie, pre plinesc condiţiile de vechi
Minerul); O- cum şi cu privire la obli me în muncă pentru obţi Vedere din oraşul Petrila.
aua de argint gaţiile ce le au membrii nerea pensiei integrale Foto : VERGIL ONOIU
Peisaj orizontal cooperatori ce beneficiază pentru munca depusă şi li
3EOAGIU-BAI : de pensie de stat, publicăm mită de vîrstă au dreptul
.are (C;isa de astăzi cîteva precizări : la pensie, la împlinirea
A.ŢEG: Drumul Articolul 8 din Statului vîrstei de 65 de ani bărba © Sufereau de... lene. |
oare (Popular); cooperativelor agricole de ţii şi 60 ani femeile, dacă Deşi li s-au oferit mai 5
irtul calului ; au cel puţin 10 ani vechi ® Un nou pod peste Jiu. in zona cartierului „Troian multe locuri de muncă, |
izul Gorgonova producţie precizează că pot me în muncă în unitatea a- Vuia“ din Petrila, odatâ cu terminarea lucrărilor de îndi Silvestru Banco, Adrian ®
fi membri în C.A.P. orice
I (Casa de cul- gricolă cooperatistă. în a- guire şi regularizare a Jiului de Est, a fost dat în folo Badea şi Ioan Bărbuţ, toţi |
RIA: Roeky n producători agricoli şi alţi cest caz cuantumul pensiei
LIA: Moarto-pe oameni ai muncii necesari se calculează în raport cu sinţă şi un nou pod peste Jiu, construit cu contribuţia ce cu domiciliul în m un ici- 5!
t I-II (Lumina). activităţii cooperativelor, numărul anilor de vechi tăţenilor, J • Măsură dreaptă. Fu- piui Hunedoara, le-au re-1
care au împlinit vîrsta de © Locuinţe noi. La Vulcan, în zona noului centru civic, | seseră condamnaţi, pentru fuzat, preferind să trâias- f
16 ani şi aderă la preve me in C.A.P. au fost predate de către constructori 28 de apartamente, ' diferite fapte antisociale, că în mod parazitar. |
derile statutului aducînd în Pensionarii de stat care în aceeaşi zonă, la începutul acestei săptămîni, a fost des ] cu executarea pedepsei la Principala cauză a neî-n-1
proprietatea obştească pă- locuiesc în oraşe şi comu chisă o grădiniţă cu orar prelungit. * locul de muncă. Se nu- cadrării lor î.n muncă £
mîntul, animalele de mun ne şi sînt membri coope ® Dotări. Biblioteca volantă ce funcţionează in cadrul | mese Vasile Doroitan, E- este... lenea. S-au luatf
că şi inventarul agricol ratori în localităţile respec căminului nr. 5 de nefamilişti din Lupeni a fost dotată * dus Margu, Vasile Croi- măsuri de vindecare.
robabil pentru
; 1080 : Vremea principal * pe care le au în tive au obligaţia să mun cu peste 300 de volume noi. Asemenea dotări au fost fă 5 toru, Gheorghe Marian. • Adresă schimbată. |
se răcească, proprietate. cească în C.A.P. pînă la cute şi la căminul nr. 3 de nefamilişti din Vulcan. I Trebuiau să muncească Dorel Stanilov din Petro- «
schimbător, împlinirea vîrstei de 65 ani J pe şantierul de construe- şani are vîrsta de 38 de 4
ădea precipita- Articolul 10, litera F, re bărbaţii şi 60 ani femeile. Iar ® O felicitare pe adresa depozitului-librărie „Mic-gross"
i formă de la- levă că membrii coopera din Petroşani, care a difuzat în reţeaua librăriilor şi pa- | ţii din Petrila. Dar în loc ani. Aşadar, ar trebui |
nsoare. Vîntul tori primesc, pe lingă alte dacă lucrează în coopera petăriilor din Valea Jiului zeci de mii de exemplare de ' să-şi vadă de treabă, ei considerat un om matur. '
b la moderat tivă timp de 10 ani pot I mai mult chiuleau, făceau în cazul lui D.S. nu se |
Temperaturile drepturi, pensie şi indem primi pensie şi de la a- felicitări pentru sărbătorile de iarnă. Valoarea acestora se
oscila intre nizaţie de asigurări socia ridică la 140 000 lei. ! absenţe nemotivate. Din poate face însă această *
zero grade, iar le potrivit Legii nr. 4/1977. ceastă unitate. ® Tabără şcolară. La cabana „Rusu" din Parîng, înce I acest motiv, Judecătoria afirmaţie. Vîrsta nu i-ît |
; între 1 şi 6 Pensionarii de invalidi J din Petroşani a revocat adus mintea la cap. De ®
în respectiva lege se arată pând cu prima zi de vacanţă, a fost organizată o tabără
şi 2« decem- că pensia integrală pentru tate gradul I şi II nu au şcolară pentru elevii cu cele mai bune rezultate la învă I măsura executării pedep- aceea face deseori scan- |
Teme în gene- munca depusă şi limită de obligaţia să lucreze în ţătură şi în activitatea obştească. Tabăra este deschisă din » sei la locul de muncă, ur- dai, iar mai recent şl~a *
cerul variabil, C.A.P. şi beneficiază de J tnînd ca toţi cei amintiţi alungat şi soţia din te
ninsori slabe, vîrstă se acordă cooperato economiile autofinanţate realizate prin munca patriotică a cuinţă. Dar nici el n-a |
rilor pe tot timpul vieţii, pensie, dacă invaliditatea elevilor. I să-şi -ispăşească condam-
vreme rece, cu după cum urmează : s-a produs în timpul mun © „Trofeul vacanţei". Timp de patru zile la Petroşani I narea în închisoare. Pen- rămas acasă. A avut gri- J
It noros. Vor a) bărbaţi care au împli s-a desfăşurat „Trofeul vacanţei" la handbal, şah şi tenis jă instanţa de judecată $
i locale. Vîntul cii în unitatea agricolă coo J tru astfel de indivizi este să-i schimbe adresa pen- »
intensificări pî- nit vîrsta de 65 ani şi au o peratistă. de masă. Competiţia a fost organizată de comitetul mu I măsura cea mai dreaptă. tru trei luni. |
m/oră din sec- vechime în muncă de cel nicipal al U.T.C. şi destinată elevilor din liceele Văii
, viscolind ză- puţin 30 ani. Jiului. Rubrică realizată cu spnnnu)
arolog de ser- ADAM COSTEA
Ţiiţiu-iga). b) fern: 'e care au îm consilier juridic şef CONSTÂNTIN iovânescu Inspectoratului judeţean de interna
plinit vîrsta de 60 ani şi Io U.J.C.A.P. Hunedoara