Page 8 - Drumul_socialismului_1980_12

y . DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 177 $ MIERCURI, 3 DECEMBRIE 1980

«w
.CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE W
m

La 16 august 1961, m faţa rul care conducea dezbate­
Societatea le-a acordat, generos, o şansă. Cei ce delegatului de stare civila rile în recurs, împreună cu
din Brad, doi tineri a-u rostit colegii de complet au încer­
cu hotărire „da" u-nindu-şi cat să tragă „fermoarul“ ru­
au nesocotit-o n-au dreptul la îngăduinţa noastră ! astfel destinele. ginit de la coşul pieptului, să
pătrundă acolo unde se află
Au urmat multe zile de fe­
ricire, de bucurii. S-a împlinit inima şi sufletul părinţilor lui
într-o discuţie cu Tibe- organizat cu sprijinul Co­ să i se revoce beneficiul deşi s-au bucurat din par­ apoi şi năzuinţa scumpă a Ovidiu şl ai Ioanei. Acestor
tn» Hărşan, procurorul şef mitetului de partid din executării pedepsei prin tea colectivului de aceeaşi oricăror soţi, de a avea co­ părinţi, care se aflau în sala
al Procuraturii locale Hu­ C.S.H., o scurtă anchetă pe muncă. Ca oameni cu răs­ atenţie.’Faţă de aceştia, so­ pii şl pe lume au venii O-
de dezbateri şi care pînă a~
nedoara, pe tema reeducă­ această temă. Iată ce punderi politice sau admi­ cietatea şi-a făcut o da­ vidiu, născut la 4 octombrie t-imoi, prinşi în disputa pro­
rii prin muncă a unor per­ ne răspundea la întrebarea nistrative cred că ne-am torie umanitară, oferindu-le 1967, iar trei ani moi târziu
soane care au comis acte „Ce face colectivul dv. pen­ ocupat suficient de ei“, şansa corectării prin mun­ Ioana. Dar a venit o zi — cesuală şi-au adus unul al­
1
antisociale, acesta ne spu­ tru reeducarea acestor oa­ Cazuri asemănătoare i-au că. Oameni cinstiţi, oameni nefastă zi —- în care echili­ tuia destule acuze, (i s-a
nea : ,.Din capul locului meni ?“. Eroul Muncii So­ fost încredinţate şi colecti­ brul şi armonia s-au frânt. La spus : „A fost o vreme cind
amindoi aţi ţinut în braţe pe
ea maistrul principal Şte­
trebuie să arătăm că insti­ cialiste, Ştefan Tripşa se­ vului de la energetic. Ne-a fan Tripşa sau ca Martin Judecătoria Deva s-a . înre­ Ovidiu şi Ioana, i-aţi învăţat
tuirea modului de executa­ cretarul comitetului de vorbit despre ele tovarăşul Lutsch n-au ezitat să-şi gistrat apoi dosarul nr. să se ridice pe picioare şi
re a unei pedepse prin partid pe O.S.M. II. Gavrilâ Sălătioan, secreta­ 8/1980, în care soţul redacta într-o zi v-aţi trezit că amu-
muncă într-o unitate socia­ „Anul acesta ni s-au în­ rul comitetului de partid. împartă pachetul de mân­
listă se vădeşte o măsură credinţat patru • asemenea „Despre unul din cei doi care adus de acasă cu unii
plină de umanism, bine oameni. Unul dintre ei e care ne-au fost încredinţaţi dintre ei, în speranţa că
.gândită .şi care dă rezulta­ Tiberlu Fazecaş. Ispăşeşte pentru reeducarea prin investiţia de omenie va da MOMENTUL ADEVĂRULUI
tele scontate. Pentru a ilus­ o pedeapsă de trei ani. A muncă, colectivul are pă­ roade. Cînd nu dă, înseam­
tra această afirmaţie voi lucrat şi înainte la noi. Nu reri bune. Al doilea în nă că a întâlnit surzi şi
recurge la cîteva cifre. în ne-am uitat niciodată la el schimb, Afanase Zizis se orbi sau înrăiţi în aşa mă­ prin a/vocat. o acţiune, prin leţii vă zic mamă şi tată.
anul 1980, pe teritoriul Ju­ ca la un om „însemnat“ şi numeşte, a început să ab­ sură îneît vorba bună Ire- care îşi chema în judecată Trăgînd cît mai bine plăpu-
decătoriei Hunedoara be­ blamat. L-am primit între senteze de la lucru. Am ee pe lingă ei fără să-i a- soţia, solicitând desfacerea mioata pe ei, vă spuneau
neficiul muncii eoreeţiona- noi ca şi cum nu s-ar fi în­ convocat imediat colectivul tingă. La ce îngăduinţă mai căsătoriei prin divorţ, încre­ „noapte bună“ şi cînd se scu­
dinţarea copiilor pentru creş­
le a fost acordat unui nu­ tâmplat nimic. A înţeles re­ şi i-am supus cazul spre poate avea dreptul o fiin­ tere şi educare. S-a pus ia lau — „bună dimineaţa".
măr' de circa 200 persoane pede ajutorul nostru tacit a-1 „judeca“. A reieşit că ţă ca Ghemescu Cornelia, funcţiune procedura judecă­ După ce v-aţi despărţit, au
care au suferit condamnări. şi n-avem ce-i reproşa. avea unele motive obiecti­ condamnată pentru provo­ torească. fost multe zile şi nopţi cînd
Pentru 50 dintre aceştia, Nici lui Petru Dicui nu a- ve să absenteze. Dar fap­ care de avort şi care în La 15 iunie, prin sentinţa unul sau altui nu aţi mai vă­
ca urmare a bunei com­ vem ce-i reproşa. Deşi e tul de a nu ne fi spus a- timp ce-şi executa pedeap­ civilă nr. 2402, Judecătoria zut ce mănâncă copiii, cum
portări în muncă si viaţă, victima încrederii fără re­ ceasta l-am considerat un Deva admite acţiunea de di­ dorm, cum învaţă, cum se
colectivele cărora le-au fost zerve în unii indivizi fără act de indisciplină şi i-am sa prin muncă a comis alte vorţ, introdusă de soţul re­ joacă. Nu aţi auzit oare stri­
gătul lor trist — unde-i ma­
încredinţaţi au cerut sus­ scrupule, îşi execută pe­ spus-o. Se pare că a înţe­ infracţiuni de aceeaşi gra­ clamant, se desface căsă­ ma, unde-i tata ?. S-ar putea
pendarea executării pedep­ deapsa prin muncă corec- les“ . vitate ? Pericolul retragerii toria din vina exclusivă a so­ ca voi, părinţii, merg în o "J-
sei după ce a fost executa­ ţională privind-o ca pe o Asemănător ne-a vorbit beneficiului executării pe­ ţiei pirite ; cei doi copii mi­ care pe drumul lui, să vă' re­
tă două treimi din ea. Sin- şansă pe care societatea i-a despre „cazurile sale“ mais­ depsei prin muncă îi mai nori sini încredinţaţi pentru faceri viaţa, dar mama şi ta­
tem plăcut impresionaţi să acordat-o de a nu-1 scoate trul Martin Lutsc’n, secre­ paşte şi pe alţii. Unul din­ creştere şi educare tatălui. tăl vitreg chiar dacă se stră­
constatăm cu cită respon­ din rîndurile oamenilor, ci tar adjunct cu probleme tre ei e loan Bara. Altul e Oare să nu se moi poată duţe, chiar dacă acceptă şi
sabilitate este privită pro­ de a-1 lăsa să mediteze în organizatorice în comitetul Manoil Antonie. Chemai la face nimic ?... reuşeşte uneori multe, nu pot
blema reeducării acestor libertate la fapta lui. Ce de partid de la alimentare timp la ordine se pare că Mama pirită a introdus re­ convinge pe copii decît prin
oameni în colective ca al l'acem însă cînd întâlnim O.S.M. Şi aici, din patru, acesta clin urmă a înţeles curs, dar numai în ce priveşte excepţie că există pe lume
Combinatului siderurgic, oameni ca Iosif Lazăr ? A doi au înţeles bine sensul în ceasul al 12-lea care încredinţarea copiilor. in cineva mai bun ca mama şi
Î.C.S.H., platforma Rîu fost dat la noi să ispăşeas­ beneficiului ce li s-a făcut, este rostul umanist al unui pledoarie, avocatul ei susţi­ tata adevărat. Dacă acum,
Mare-Retezat. Şi dacă mai că pedeapsa pentru aban­ de a-şi executa pedeapsa asemenea mod de executa­ nea că orice şansă de îm-^ în sala de judecată ar veni
arăt că din cei circa 200 don familial. Am vrut să prin muncă. Alţi doi însă, re a pedepsei. păcare a soţilor este exclusă. Ioana, care are 10 ani şi
facem om din el. L-am a- Ovidiu, care are 13 ani, v-ar
cărora li s-a acordat bene­ Kerekeş Denes şi Kyek Oare aşa să fie ?
ficiul executării in acest jutat omeneşte, cu mîncare, Csenderi, nu l-au înţeles, ION CIOCLE1 in acest moment, judecăto- privi in ochi, v-ar lua de mi­
cu bani. N-a înţeles că-i nă şi ar zice, haideţi acasă,
fel a pedepsei s-a cerut re­ vrem binele. A nesocotit a- voi părinţii lor, ce le-aţi răs­
tragerea lui doar în 20 de jutorul nostru’'şi acum e- punde ?".
cazuri, cred că afirmaţia xecută pedeapsa prin de­
de la început, este revela­ tenţie. Aceleaşi bune in­ In sala de şedinţe a tribu­
toare“. tenţii le-am avut şi faţă nalului se auzeau doar res­
piraţiile celor prezenţi. Ma­
Pentru că ilustrarea doar de Ladislau Hingher. Nici
cifrică a acestui adevăr nu el nu ne-a înţeles. Absenta ma recurentă avea ochii u-
mezi, tatăl reclamat se muta
ni se părea suficientă, am de la lucru, fura. Am cerut
de pe un picior pe altul, ju­
decătorii se străduiau să fie
sobri, să facă dreptate.
Dragostea de părinţi nu poate în aceeaşi zi, la 4 noiem­
brie 1980, o femeie şi un
bărbat cu doi copii mari a-
veni decît de la... părinţi veau pe chip o lumină nouă.
invingînd pînă şi pesimismul
„O cheamă Călineanu anul 1970 (cu un an Îna­ unui avocat, au spulberat im
¿ugen.ia, cslc elevă in intea plasării Eugeniei la proces de divorţ, dec. dnd
clasa a Vi-a şl are virala Casa de copii preşcolari). că s-au împăcat.
de 12 ani. Este harnică, Familia Urs locuieşte, de în aceeaşi zi de toamnă
îşi ajută colegele dar u- asemenea intr-un aparta­ târzie doi copii, Ioana şi O-
neori are tulburări de ment corespunzător din vidiu Miclea au avut în ini­
comportament : ori este blocul 20 al microraionu- mă şi sufletul lor, tot soare­
cuprinsă de melancolie, lui 10 Deva. Nici unul le din lume.
Trainic liant pentru familie, feroci» este şi in producţie un faetor «le bitzft, aşa «rum
on manlieslă o atitudine dini re părinţi nu vor să e.Mc Ia locul ei «le muncă. TesiUoria de mătase Deva — urzitoarele Eca.teri.na I’reilica şi
recalcitrantă. Concluzia se ocupe de creştet eu şi Elena Juca. Foto: VTHGIE ON'OUT CORNEL NAŞCA
noastră după un studiu a- educaţia fiicei lor. judecător
Explicaţiile sint date de aminteşte de propria-i lii- r
mănuntil: ii este dor de Tatăl, deşi realizează o
părinţi". retribufie substanţială, îşi
către tovarăşa Sanda Tri­ că doar atunci cind sem­ Ştii tu cine slut eu ?!“
ton, director al Casei do nează statul de plată şi
copii şcolari Orăştie. Dar cind constată că i se re­ Am trecut nu demult lui, a făcut un acces ele te cuvinte, de o desăvâr­ mentalitate specifică par­
să răsioim dosarul acestei tine lunar suma de 100 printr-un oraş unde am orgoliu stupid şi a arun- şita lipsă de bun simţ : venitului, celui pe care so­
eleve, care, deşi nu este lei, drept contribuţie pen­ un bun prieten de odini­ cat în luptă memorabile­ „Ştii tu cine sînt eu ? !“. cietatea îl a şa ză cu în­
ariană, se altă în ocroti­ tru întreţinerea minorei in oară. L-am căutat. Prie­ le cuvinte : „Ştii tu cine Rostite cu ţîfnă şi sfrun- credere într-o răspîntie cu
rea slutului. institut ia de ocrotire. tenul meu s-a bucurat de sînt eu ? !“. Cum fata nu ■ tare de vechil de pe mo­ mare circulaţie, iar el îşi
In anul 1071, cloci de la La rîndul ei, mama, du­ revedere şi, cu toate că ştia şi nici n-o interesa şiile boiereşti de altădată, închipuie că a devenit un
viista de 4 ani, a lost in­ pă ce s-a „descotorosit“ avea o funcţie importan­ cine e el, prietenul meu ele sînt expresia unui or­ ales şi că societatea e da­
ternată la Casa ele copii de primul copil încredin- tă, a găsit timp pentru a a cerut prezenţa respon­ goliu excesiv, dar neînte­ toare de acum să-l slu­
preşcolari, o allá instituţie ţindu-1 instituţiei de ocro­ mă invita să luăm masa sabilului. Acesta cunoştea, meiat pe nici o înfăptui­ jească pentru că el e „ci­
de oc.iotire din localitatea tire, se ocupă numai de împreună. La masă a ce­ fireşte, toate mărimile o- re reală capabilă să-l jus­ neva“. Cînd, în realitate,
Orăştie, iar de atunci nu cci de-al doilea —■ ca­ rul bere. Fata care ne ser­ rasului, ne-a cerut mii de tifice. Ele sînt cîrjele în e tocmai invers. Şi atunci
a iosl luată in familie de- re are tată, consic/crînd vea s-a scuzat politicos : scuze însoţite de un su- care se sprijină o etică in­ ce se poate răspunde Ia
cit uneori, in timpul va­ că cslc mai comod să plă­ berea se servea numai la rîs uleios şi, aruneîndu-i validă, nărăvită — în lip­ înfruntarea „ştii tu cine
cantelor, de către mamă. tească, la rîndul ci, tot terasă. De ce ? Pentru că o privire ucigaşă fetei, a sa unor argumente — să sînt eu ? !“ cu care ne
Tatăl, Călineanu Silard, 100 lei drept contribuţie, altfel acest local de cate­ pus-o să ne aducă rîvnila uzeze de intimidare. Une­ împroaşcă uneori cite un
om al muncii la Şantierul în schimb, este foarte con­ goria I s-ar transforma în bere mascată în sonde ori, cel ce le foloseşte ob­ asemenea orgoliu de tara­
5 Orăştie al T.C.H., tră­ ştiincioasă în a trimite berărie, ceea ce nu era pentru oranjadă. Iată, ţine ceea ce pe nedrept bă ? Un singur lucru se
ieşte in concubinaj din a- scrisori instituţiei, scrisori de dorit. Fata avea evi­ mi-am zis cu jale, abia vrea. Alteori însă nu. De poate răspunde : Oricine
intl 1070, cu Terezia Lup, pline de recomandări cu dent dreptate. Prietenul acum am ajuns să cunosc dorit ar fi să nu obţină ai fi, ai aceleaşi drepturi
rare are Irei copii. Locu­ privire Ia preocuparea ca­ meu însă, voind probabil adevărata faţă a priete­ niciodată. şi îndatoriri ca noi toţi.
ieşte intr-un apartament drelor faţă de fiica ci. să-mi arate ce persoană nului meu. El a vrut fără Cineva opina că cei ce Oricine ai fi, nu eşti cu
corespunzător in Orăştie, Şi, în Casă de copii şco­ importantă ajunsese, a in­ îndoială, să-mi facă o au adoptat optica de tip nimic mai presus decît
str. Mureşului, bloc 38. lari o leliţă îşi împarte sistat, pretinzîndu-i să fa­ bucurie — aşa cum înţe­ „ştii tu cine sînt eu ? !“ toţi ceilalţi semeni ai tăi,
Mama, María Urs, căsă­ SLiIletui ei fragil între dor că o excepţie şi să ne a- legea el bucuria — dar sînt victimele unor mari care muncesc cu abnega­
torită in anul 1909 cu şi melancolie. Melancolic mie berea aceea mi-a stat carenţe în educaţie. S-ar ţie şi modestie, fără să
Viorcl Urs, este munci­ cînd vede pe stradă copii ducă nouă, totuşi, bere. în gît iar asupra reve­ putea să fie şi aşa, dar arunce în obrazul nimă­
Şi cum ea, rămânând în
duşi de mină ele părinţii
toare Ia cooperativa „Pro- lor, în dragoste, cum ar derii noastre tot stăruie lucrurile mi se par puţin nui impertinenţa întrebă­
gresul“ Deva, iar soful a- vrea şi ca să fie. limitele politeţei, nu se de atunci o umbră peni­ mai complicate. E vorba rii „Ştii tu cine sînt
cesteia este pensionar. Din lăsa convinsă, prietenul bilă. şi de lipsa educaţiei, dar eu ? !“.
căsătorie a rezultat mino­ VLADiMIR PANCU - meu, pe care-1 ştiam om Dar cine n-a auzit în nu numai de asta. Mai e
ra Eclicia Urs, născută in procuror cu bun simţ şi la locul diverse împrejurări aces­ vorba şi de o anumită RADU CIOBANII
J
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2700 Deva : str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 12157, 20708. Tiparul : Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257