Page 81 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 81
EftBiS« J«*- 1Run ^ ^
SAU D€ LSJTW
Ceauşescu
a cu cadre
şi spec a
T o v a r ă ş u l Nicolae economiei naţionale au ac pe întregul cuprins'al ţării,
Ceauşescu, secretar general ţionat cu . fermitate pentru şi care pot contribui la
. al Partidului Comunist Ro ca tipizarea să devină un realizarea, mai ales în me
mân, preşedintele Republi instrument eficace de ra diul rural a unor locuinţe
cii Socialiste România, a e- ţionalizare a producţiei, de mai puţin costisitoare, dar
xaminat, miercuri diminea reducere a consumurilor de trainice, tovarăşul Nicolae
ţa, timp de citeva ore, îm materii prime şi materia Ceauşescu a cerut consilii
preună cu cadre de condu le, de combustibili şi ener lor populare să ia măsuri
cere din ministere econo gie electrică, concomitent pentru producerea pe plan
mice şi alte organe centra cu îmbunătăţirea neîntre local de cărămizi, atît pen
Anul XXXIII, nr. 7196 JOI, 25 DECEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani le, cu specialişti din uni ruptă a calităţii şi fiabili tru locuinţe, cit şi pentru
tăţi de cercetare şi proiec tăţii produselor. construcţiile agricole.
tare, din centrale industria In cadrul expoziţiei unde Aşa cum rezultă din ex
le şi mari întreprinderi, — s-a desfăşurat discuţia de poziţie, acţiunea de tipiza
La încheierea acţiunii de majorare a retribuţiilor, pensiilor, în cadrul unei expoziţii a- lucru — au fost prezentate re a materialelor de con
menajate la Complexul din ultimele rezultate obţinute strucţii si instalaţii se des
alocaţiilor de stat pentru copii şi altori venituri Piaţa Scînteii, — stadiul fi în tipizarea produselor care făşoară cu rezultate bune
nalizării acţiunii de tipiza concură la realizarea obiec în numeroase ramuri in
re a materialelor şi ele
tivelor de investiţii.
Merea necontenită a nivelului de trai mentelor de construcţii şi ţiunii de tipizare a mate dustriale chimie, metalurgie,
construcţii
—
de
maşini,
Apreciind
ac
eficienţa
instalaţii.
energetică, transporturi, in
uşoară,
al
general
cit
Secretarul
construcţie,
de
ai oamenilor muncii - sconul fundamental partidului a fost însoţit de rialelor proiectelor, tovarăşul dustria tovarăşul ţtelevînd
succesele obţinute pînă a-
şi
a
Nicolae
cum,
Ilie
Verdeţ,
tovarăşul
de
Nicolae Ceauşescu a arătat
s alţi conducători de partid că în mai multe ramuri ale Ceauşescu a arătat că exis
al politicii partidului şi de stat. industriei noastre se men tă incă mari posibilităţi de
Problemele care au făcut
ţine încă un număr mare
îmbunătăţire a acţiunii de
obiectul acestei cuprinză de tipodtmensiuni fără a tipizare, de creştere a efi
toare şi aprofundate anali se justifica, avînd efecte
Prin încheierea, la 1 de tregului popor — ţelul su cienţei acesteia în viitor.
cembrie a acţiunii de ma ALEXANDRU VOICULESCU prem al politicii partidului, ze sînt de o deosebită în negative asupra producţiei Specialiştii prezenţi l-au
şi
actualitate
semnătate
şi productivităţii muncii.
jorare a retribuţiilor, pen prim-vicepreşedinte al Programului de edifica asigurat pe t o v a r ă ş u l
siilor, alocaţiilor de stat al Comitetului executiv al re a societăţii socialiste pentru activitatea de con Un loc important în câ- Nicolae Ceauşescu că îşi
pentru copii şi a altor ve Consiliului popular judeţean multilateral dezvoltate. strucţii, pentru înfăptuirea, drul expoziţiei a fost re vor pune întreaga capaci
nituri pe cincinalul 1976— De majorarea veniturilor în condiţii de eficienţă me zervat rezultatelor înregis tate profesională pentru
1980, s-a încheiat cel mai creştere a nivelului de trai din retribuţii, pensie şi a- reu mai ridicată, a obiec trate în acţiunea de tipiza transpunerea în viaţă a in
fructuos program de creş în actualul cincinal la ni locaţie de stat pentru co tivelor prevăzute în planul re în economia forestieră dicaţiilor şi orientărilor da
tere a veniturilor popu veluri superioare prevede pii, ca dealtfel de întregul pe 1981 şi pe întreg cinci şi a materialelor de con te, a prevederilor Legii in
laţiei din întreaga perioadă rilor din Directivele celui program de creştere a ni nalul viitor, în conformita strucţii. vestiţiilor, astfel incit ac
de construcţie socialistă a de-al XI-lea Congres al velului de trai şi îmbună te cu prevederile Legii in Subliniind necesitatea re ţiunea de tipizare să devi
ţării. Aşa cum s-a subliniat partidului, este urmarea tăţire a calităţii vieţii, au vestiţiilor, adoptată zilele ducerii în continuare a nă o pîrghie principală în
la Plenara C.C. al P.C.R. preocupării permanente a beneficiat din plin şi oa trecute de Marea Adunare cheltuielilor de investiţii, a sporirea eficienţei construc
din 16—17 decembrie a.e., conducerii partidului, per menii muncii din judeţul Naţională. Pe baza indica utilizării pe scară mai lar ţiilor, în promovarea pro
si-
Hunedoara
—
mineri,
şi la recenta sesiune a Ma sonal a tovarăşului Nicolae derurgişti, energeticieni, ţiilor tovarăşului Nicolae gă a materialelor provenite gresului tehnic şi trecerea
rii Adunări Naţionale, în Ceauşescu, pentru ridicarea constructori, întreaga popu Ceauşescu, specialiştii din din resurse locale, aflate la o calitate nouă în do
făptuirea programului de necontenită a bunăstării în- acest sector important al în mari cantităţi aproape meniul investiţiilor.
laţie. Pentru că meii multe
venituri în casă, în familie
înseamnă, implicit, posibi
lităţi sporite de cumpărare,
de împlinire a aspiraţiilor
de confort şi bunăstare de
care beneficiază toţi mem
brii familiei aşa cum be
neficiază toţi membrii so
cietăţii.
Sursa unică a împlinirii
aspiraţiilor la bunăstare,
aşa cum trebuie să fié în-
tr-o societate bazată pe e-
chitate şi principii etice co
muniste, este, fără îndoială,
munca. Oamenii muncii din
judeţul nostru şi-au văzut
răsplătite din plin, prin ma
jorarea veniturilor lor, e-
forturile depuse pentru
realizarea cincinalului îna
inte de termen, pentru a
da economiei naţionale cit
mai multe produse fizice
necesare dezvoltării ţării.
Peste 207 000 de oameni
ai muncii din judeţul Hu
nedoara sînt beneficiari ai
Preparaţia cărbunelui Cdroeşti. La ultima cotă a fabricii de brichete se urmăreşte
(Continuare în pag. a 2-a) functioaarea corectă a instalaţiei depolliante. Foto: MIKCEA JITEA
Asigurarea
* g CENTRU DE REPARA ritmicităţii, calităţii
ŢII PENTRU UTILAJELE DIN
\ ZOOTEHNIE. Trustul S.M.A.
s a înfiinţat, la Bii^ea Mare, în mod firesc, legal şi nerezolvate, că se fac de din titulatura firmei. an emiterea repartiţiilor.
un centru judeţean pentru necesar, la această dată — mersuri, se adoptă măsuri, — Aşa este. La această Este adevărat că la unele
I executarea reparaţiilor la
** a „CINE ŞTIE N.T.S., CÂŞ maşinile, instalaţiile şi utila mai puţin de o decadă pî se leagă relaţii de coopera dată toate contractele cu grupe de materiale, cum
TIGA“. La clubul muncitoresc jele care se folosesc în zoo nă la încheierea anului — re şi colaborare, în care furnizorii de materiale şi sînt aparatele electrice de
\ din Călan, in prezenţa a tehnie, şi anume : instalaţii toate unităţile economice domină încă semne ale in cu beneficiarii noştri tre joasă tensiune, contractele
peste 200 de spectatori, a avut de muls, maşini pentru tocat ar trebui să aibă încheiate certitudinii. buiau să fie încheiate — sînt încheiate în proporţie
loc ediţia a V-a a concursu şi preparat furaje, utilaje
\ lui <le protecţia muncii, orga pentru transportul şi admi integral contractele de a- de sută la sută, la altele
s nizat pentru maiştrii şi per nistrarea furajelor, instalaţii sigurare a materiilor prime — cabluri electrice de lu
sonalul TESA de la întreprin de evacuare a gunoiului şa. şi materialelor necesare mină şi forţă, rulmenţi, e-
\ derea „Victoria“. Temele a-
bordate : „Cine ştie N.T.S., m „ANOTIMPURILE COPI producţiei anului viitor sau chipamente de protecţie,
\ cîştigă“ şi „Viaţă pentru cJ LĂRIEI“ este genericul ex măcar a primului trimestru materiale neferoase — în
poziţiei de artă plastică des
şi subalternii săi“. Au con
s chisă la Casa de cultură (lin din 1981. Mai ales că sar procent de 80—90 la sută,
curat 12 echipaje din sec Deva, de către Casa pionie cinile de plan se cunosc,
! ţiile întreprinderii. ele fiind deosebit de mo Avind în vedere că tim ne spune interlocutorul. la piese de schimb, mate
Iată cîştigătorii : Locul I — rilor şi şoimilor patriei. Lu
* echipajul secţiei cocserie mea copilăriei, cu aspiraţiile bilizatoare la aproape toţi pul zboară şi că producţia Dar lanţul slăbiciunilor din riale de construcţie, produ
trecuţi
continuă
anului viitor trebuie să se
anii
în
se din lemn, hîrtie vom fi
(Zoiţa Furdui, Nicolae Cri- şi bucuriile' ei, este subiec
I şan, Petru Vlăiconi) ; locul II tul celor 218 lucrări, operă a indicatorii şi cu precăde deruleze în condiţii norma oarecare măsură. Din par naliza contractele pînă la
s peste 150 dc mici creatori din
— echipajul de la C.T.C.-la- re la producţia fizică şi la le, să se realizeze ritmic tea întreprinderilor din ju
boratoare (loan Vlaicu, Ovi- şcolile de vene. sfîrşitul anului, dar la cîte-
\ diu Micîca, Iutică Todoni) : export. din prima lună, din prime deţ, care se aprovizionează va nu stăm deloc bine.
> le zile, am purtat o discu
locul III — echipajul secţiei Documentări recente în prin B.J.A.T.M. Deva, spe Mă refer Ia metal, în pri-
\ I furnale (Podraczky Fran- mai multe unităţi economi ţie cu inginerul loan Deac, cificaţiile au fost făcute de
Virgil
Fugaru,
Marin
cisc,
% ce din judeţ ne-au relevat directorul Bazei judeţene mult, dar coordonatorii de DUMITRU GHEONEA
Frătdcă). (Jng. George Alcxoi,
I.V. Călan). însă că la acest capitol de aprovizionare tehnico- balanţă şi unele ministere
sîrut încă multe probleme materială, fireşte pe tema au tergiversat şi în acest (Continuare în pag. a 2-a)