Page 82 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR!
* Informaţii de partid Creşterea necontenită a nivelului de trai a! oamenilor muncii -
l|&LEII
r
scopul fundamenta! a! politicii partidului
PREOCUPARE ATENTĂ PENTRU ÎNTĂRIREA 9,t>0 Tel eş coală
9,50 Roman-fo
cea un c
ORGANIZAŢIEI DE PARTID (Urmare din pag. J) getul familiilor lor lună de Numărul mare de locuri de re reprezintă, in totalul luarea cp
lună şi an de an, încă de muncă existente în judeţ surselor de venit ale locui 10,45 împliniri
vc de la
acţiunii recent încheiate de la începuturile primei şi face ca, practic, fiecare fa torilor judeţului, o pondere Ja altul
Comitetul de partid de rile celor nou primiţi în 16.05 Portret d<
retribuţiilor.
a
la „Avicola“ Mintia (se partid pot fi amintiţi : Re majorare lor obţinute pe celei de a doua etape de milie să fie beneficiara a- însemnată. * — report;
Veniturile
tar
cretar Lucreţia Petresc) mus Popa, mecanic de în această cale sânt în anul majorare. în ierarhizarea cestor venituri suplimenta Marile realizări obţinute J«,30 Curs de tl
precum şi cele zece birouri treţinere la ferma nr. 8 1980 superioare cu circa în acest fel a ramurilor e- re din retribuţie, pensie sau în dezvoltarea economico-
16,50 Cfentece f
ale- organizaţiilor de bază /Bălata, Maria Beian, mun 700 lei lunar, în medie, faţă conomice s-a materializat alocaţie de stat. soctală a ţârii, în creşterea revoluţi««
Kcpartaj
dini unitate manifestă o : citoare ,1a abatorul de pă de 1976, pe fiecare om al pregnant unul din elemen Ne-am folosit de cîteva bunăstării materiale şi spi 17.05 K$ln-~ Do*
preocupare deosebită pen sări din Şoimuş, Clara Po muncii retribuit. tele de seamă ale princi cifre, pentru a ilustra ade rituale a poporului nostru, 17.25 Viaţa cui
tru întărirea numerică şi iana, îngrijitoare de păsări piului repartiţiei în socia vărul de necontestat, că în relevate cu pregnanţă în IX,35 Desene aj
Kum-Kun
calitativă a rlndurilor or Ia ferma nr. 7, Margarete în judeţul nostru, aşa lism — cel după importan cincinalul 1976—1980 s-a cuvîntarea secretarului ge episod
ganizaţiei de partid. Drept Dan, muncitoare la abato după cum se ştie, majori ţa socială a muncii. înfăptuit cea mai substan neral al partidului, tovară 19,00 Telejurna
tatea oamenilor muncii lu
re 'uitat, de la începutul a- rul de păsări, Voichiţa Bi- crează în industria extrac Amploarea acţiunii de ţială creştere a veniturilor şul Nicolae Ceauşeşcu, ia 19,20 împliniri
de ia u*
cestui an şi pînă în pre soarcă,. îngrijitoare la fer tivă şi în siderurgie, ramuri majorare a retribuţiilor, directe ale oamenilor mun recenta plenară a C.C. al altul
zent aici au fost primiţi în ma. de pui din Bălata, pensiilor, alocaţiilor de stat cii. La acestea, însă, se a- P.C.R., constituie un puter 19,40 Ora tiner
Jurnalul
partid 27-noi membri. Ma fruntaşi între fruntaşii u- economice care s-au bucu pentru copii şi a altor ve nic factor mobilizator pen 20.25 al c&l&toi
joritatea acestora sînt fe nităţii. rat de prioritate în aplica nituri a constituit un în daugă alte şi alte posibili tru toţi oamenii muncii din tui văzut
..Tuturor membrilor de rea programului de majo semnat efort financiar, ca tăţi. Este vorba despre ve
Pagini di
mei, provenite din rînduri- rare a retribuţiilor, ceea ce judeţul nostru, care îi în 21.05 ferului roi
ie organizaţiei U.T.C., tine partid nou primiţi — ne-a re însumează, la nivelul ju niturile sociale comune, re sufleţeşte şi îi cheamă la o sodul 6
re care au dovedit prin ac informat Lucreţia Petresc înseamnă de fapt mai mult deţului, în anul 1980, cu zultate dintr-o seamă de 22,10 Tel«juma
— li s-au repartizat sarcini decît o arată cifrele com trei .miliarde lei mai mult muncă mereu mai rodnică,
tivitatea profesională, prin gratuităţi şi facilităţi puse
pregătirea politică şi con concrete şi au fost cuprinşi parate. înseamnă venituri decît în 1975, adică peste de societate la îndemîna tu spre binele ţării şi al fie
duită că merită să facă in cursurile învăţămîntului suplimentare intrate în bu 570 lei anual pe locuitor. turor membrilor săi şi ca cărui cetăţean în parte.
parte din detaşamentul de politico-ideologic. Dealtfel
avangardă al clasei munci şi cei care, în perspectivă, BUCUiCEŞTI
vor deveni membri ai parti dio pro gramul
toare. Bine au muncit în dului au fost încadraţi în Asigurarea bazei Radiojurnal j
această-direcţie toate orga învăţământul politico-ideo presei; 8,10 C
nizaţiile de partid, dar mai logic. De aceştia ne ocu diilor; 9,00 Bll
cu seamă cele de la fer păm cu toată grija, îi pre tehnico-materiale 9.05 Răspund!
rilor; 10,00 Bll
mele Bălaia, abatorul de gătim pentru importantul 10.05 Radior
păsări Şoimuş şi de la sta eveniment clin viaţa lor, ce meilor; 10,35-
ric; J1,00 Bul
ţia de sortare. Din rîndu- va avea loc curînd“. (Urmare din pag, 1) teriale peste necesar', în 11.05 P renii«
timp ce alţii le duc lipsa, 1980; 11,20
Radio-TV; 12,'
PENTRU ÎNCEPUT - BINE mul rînd, unde emiterea în general, însă, noi am co Sv^ri; 12,05 Re
repartiţiilor este în plină laborat bine şi dorim să lă a artist'
desfăşurare şi credem că 13.00 De la .
în comuna Beriu au fost s-au deschis la timp, au colaborăm şi mai bine în Club univers
organizate pentru acest an fost organizate pînă acum nu vor fi probleme, apoi la continuare cu furnizorii de dio jurnal; 16,1
de studiu politico-ideologic dezbateri la primele două unele produse chimice — materiale din întreaga ţa triol ice; 16,25.;
zece cursuri. Opt dintre ele teme, iar pînă la sfîrşitul anvelope, acumulatori, car ră şi cu beneficiarii din cinai, început
au ca tematică „Probleme acestei luni va avea loc a bid, lacuri şi vopsele — ca judeţul nostru. în fond, 16,40 Cintece r
Sfatul medieu
fundamentale aie econo treia şedinţă de învăţâ- re au încă situaţia neclară, toţi servim aceeaşi cauză : letin de şti
miei socialiste, ale aplică mint. îmbucurător este şi dar pe care ne străduim ritmicitatea şi creşterea limbii române
scrii; 20,00 >
rii noului mecanism eco- faptul că la dezbateri e- s-o lămurim cit mai curînd producţiei materiale, dez Magazin tehi
nomico-financiar“, unul xistă o largă participare, posibil cu furnizorii. voltarea economiei naţio 21.00 Buletin
„Probleme ale concepţiei iar propagandiştii asigură o — Să înţelegem că vor nale şi sporirea venitului Radiocenaclu;
într-o oră;
materialist dialectice de strînsă legătură a probleme îi probleme cu producţia naţional, asigurarea pro muzicale; 2
spre lume şi societate, ale lor teoretice cu activităţile lunii ianuarie 1981 ? gresului şi bunăstării între stop muzical
ed ucări i ateis t-ş U i n ţif ice“, — Nicidecum. Fiecare u- gului popor — aşa cum cu
iar cel de-al zecelea „Pro practice din unităţile în ca nitate şi-a luat măsurile justeţe a subliniat secreta
re funcţionează aceste de rigoare. La rîndul nos ă(]lNEi
bleme fundamentale aie cursuri. Se remarcă şi o rul general al partidului, to
socialismului ştiinţific, ale tru, după cum spuneam, varăşul Nicolae Ceauşescu,
bună prezenţă (100 la su •avem încheiate contracte la DEVA : Col.
conducerii societăţii socia la recenta . plenară a C.C.
tă ia cursul cadrelor di un mare număr de materiale, dr a (Patria);
liste de către P.C.R.“. dactice, iar la celelalte iar pentru altele am emis al P.C.R. şaisprezece O
DO AH A: Lat
începutul acestei impor 90—95 la sută). Pentru în .contracte la unii beneficiari Că asigurarea la timp şi brava minuni
tante activităţi menite să ceput., deci — bine. Aceeaşi din judeţ, in baza stocu în cantităţile necesare a Cascadorul i
rurgistul);
bazei tehnico-materiale este
conducă !a ridicarea nive exigenţă, aceeaşi preocupa rilor existente, aşa incit condiţia hotărîtoare a rit Bună seara
re, aceeaşi responsabilitate pentru producţia trimestru Ktructorul);
lului politico-ideologic al micităţii producţiei mate Colombo la
se impune şi pentru viitor. lui I din 1981 baza tehnico- rea); Soere 1
membrilor de partid este Este în folosul şi interesul materială a beneficiarilor riale, calităţii şi eficienţei (7 Noiembrie;
bun. Toate cele zece cursuri tuturor. economice nu mai trebuie ra, JrLna (Re
noştri din judeţ este asigu demonstrat. în consecinţă PENI : Vizita
rată. Iar pe parcurs spe se impune ca B.J.A.T.M. (Cultural); v
răm să rezolvăm la timp Deva, în strînsă colaborare pe punte 1
Un ostatic in
toate problemele, să nu (Arul) ; LONî
Acţiuni şi măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare existe stagnări din cauza şi cu beneficiarii din ju PETRI LA: O
cu
de
materiale
furnizorii
seriile 1-:
neiivrării operative de că deţ, să acţioneze ferm şi se întoarce i
tre B.J.A.T.M., Deva a ma dinamic in aceste zile de ANINOASA:
a învăţămîntului agrozootehnic de masă terialelor contractate. siîrşit de an pentru con masa (Mim ci
Bo
CÂNI :
— în acest an, unele în tractarea în cea mai mare (7 Noicmbr
...Am
Cost
în toate unităţile agrico aparatură de proiecţie pen in producţia vegetală, cit şi viitor. Ca urmare, se im treprinderi au reclamat că parte a materialelor, echi (Steaua roşie)
le socialiste, îţivăţămîntul tru diapozitive), aceste în cea zootehnică. Accentul pune luarea de măsuri pen n-au primit ia timp canti pamentelor, pieselor de ZA: Omul f
(Minerul); Oii
agrozootehnic de masă pe cursuri se vor ţine in şco trebuie pus pe generaliza tru ca toţi cursanţii să fie tăţile necesare de mate schimb necesare bunului Anastasia tre<
anul 1981 se va organiza, lile generale. în liceele a- rea experienţei pozitive, a mobilizaţi şi să participe riale... mers al activităţii produc Zî/.ania (Fiat
in principiu, ca şi în anii groindustriale sau la cămi iniţiativelor valoroase care in mod 'organizat la vizio — Da, au fost unele ca tive din primele zile ale CîIU-BAI : Pi
(Casa de ci
trecuţi, pe profile şi cercuri, nele culturale. se aplică in agricultură. narea acestor emisiuni, îm zuri. Ele s-au datorat sar anului viitor, să se mani ŢEG : Druini
în funcţie de specificul de în toate cursurile, lecţii Alte teme vor avea ca scop preună cu lectorul, care cinilor mari ale economiei feste mai multă solicitudi soare (PopuL
producţie al unităţilor, fer le de deschidere vor fi co prezentarea noutăţilor in are datoria să adapteze naţionale pe ansamblu şi ne, înţelegere, spirit de în Furtul calu
Cazul Gorgor
melor şi formaţiilor de lu mune şi ele vor avea ca tervenite în tehnologiile de conţinutul acestora la spe livrării către unitatea noas trajutorare din partea fie I-II (Casa de
cru. în legătură cu organi temă : „Agricultura — ra lucru şi modul de aplicare cificul de producţie al uni tră a unor cantităţi mai căruia, mai multă chibzuin nul de Benat
zarea şi desfăşurarea învă- mură de bază a economiei concretă a acestora în fie tăţilor unde cursanţii îşi mici de materiale decît ce ţă în asigurarea stocurilor şi SIMBRIA: Ro
şui) ; ILIA :
ţâmintului agrozootehnic de naţionale româneşti. Sar care unitate de profil. Ul desfăşoară activitatea. în le contractate, faptului că gospodărirea materialelor, senile I-
masă ţinem să subliniem cini şi obiective agricole tima lecţie va avea ca te zonele necooperativizate se unii coordonatori de balan pentru ca nimic să nu se GHELARI : S
că toate cursurile şi de pe anul 1981“ (la nivel de mă „Măsuri concrete pri vor organiza săptămânal la ţe şi ministere, cum este piardă, nimic să nu priso guri (Muncit
monstraţiile practice vor judeţ, consiliu unic, comu vind realizarea şi depăşi căminele culturale confe Ministerul Industriei Me sească fără rost, totul să
avea loc în perioada 13 ia nă, unitate şi ferma). Alte rea producţiilor planificate rinţe, expuneri şi dezbateri talurgice, au excelat în ne fie introdus în producţie,
nuarie 26 februarie terne se vor referi la orga în,anul 1981“. învăţămîntul pe probleme care preocupă gări şi anulări de reparti încorporat în valori mate
1981. in fiecare săptămînă, nizarea producţiei şi a se va încheia cu un schimb agricultorii din zona res ţii, stânjenind ritmicitatea riale mai multe şi mai bu
în zilele de marţi şi joi. muncii ; respectarea cu de experienţă intr-o altă pectivă (cultura cerealelor, activităţii productive în u- ne, de care economia na Rezultatele
Acest program de desfăşu stricteţe a tehnologiilor — unitate agricolă cu rezulta cartofului, sfeclei de zahăr, nele întreprinderi, dar şi ţională are nevoie pentru decembrie 19 $
rare trebuie respectat cu factor hotărî tor în realiza te deosebite şi care va fi a plantelor furajere, pomi Extr. I: 15,
Extr. a ÏI-;
stricteţe. întreaga răspun rea şi depăşirea sarcinilor propusă de conducerea u- cultură, creşterea şi îngri faptului de neînţeles, egoist dezvoltarea sa impetuoasă, 20. 29. 43.
dere o poartă consiliile u- de plan ; folosirea cu chib nităţii şi avizată de către jirea animalelor etc.). Con al unora, de a-şi stoca ma multilaterală. Fond de cîs
nlce agroindustriale şi ele zuinţă şi răspundere a pă- Direcţia agricolă judeţeană. ducerile consiliilor unice şi J2. lei.
au datoria să ia toate mă mîntului, redarea în circui în scopul unei bune or conducerile unităţilor agri
surile care se impun pen tul agricol a noi suprafeţe ganizări şi desfăşurări a cole socialiste sînt chemate Mobilizare plenară,
tru asigurarea desfăşurării de teren ; forme perfecţio învăţămîntului agrozooteh ca, sub conducerea, îndru
învăţămîntului în cele mai nate de retribuire a muncii. nic de masă, ridicarea ca marea şi controlul organe rezultate remarcabile
bune condiţii şi ia un ni Aceste lecţii vor fi pre lităţii, conţinutului şi efi lor şi organizaţiilor de Timpul pix
ZS decembrie
vel calitativ cit mai ridi gătite şi susţinute de către cienţei lui, consiliile unice partid locale, să ia toate în decada record, organizată la S.U.T. Deva în a- se menţine îi
cat Consiliile unice, orga cadre cu munci de răspun agroindustriale, conducerile măsurile pentru a asigura ceastă perioadă, colectivul de oameni ai muncii din dă şi umedă,
nele comunale, cu sprijinul dere — activişti, conducă unităţilor agricole socialis un conţinut şi nivel cores cadrul atelierului de confecţii metalice a depăşit pla mult acoperit
organelor agricole judeţe tori de unităţi, cercetători, te vor lua măsuri pentru punzător învăţămîntului a- nul de producţie cu 33 la sută. Depăşirea se reflectă în precipitaţii tr
formă de plo
ne. trebuie să asigure cu profesori din liceele agro a asigura materialul didac grozootehnic de masă, ca a- executarea unor lucrări urgente, solicitate de preda Vintul va suf
prinderea in aceste cursuri industriale. specialişti din tic necesar (planşe, pliante, cesta să ducă la îmbogăţi rea unor obiective importante — două blocuri de lo intensificări 1
a tuturor celor care parti producţie, făcîndu-se o diapozitive şi filme docu rea cunoştinţelor teoretice torul vestic,
minime vor i
cipă la muncă, precum şi strînsă legătură între pro mentare, broşuri şi rechi şi practice, la ridicarea ni cuinţe în Deva, complexul de la Romos şi staţia de tre minus l ;
crearea unor condiţii care blemele teoretice, tehnico-, zite). De un. real folos în velului profesional şi poli sortare demontabilă de la Pricaz. De la începutul anu cele maxime
lui, printr-o mai bună croire a metalului şi refolosirea
să permită buna desfăşu ştiinţifice şi activitatea activitatea de informare şi tic al celor ce muncesc pe tuturor materialelor, oamenii muncii de aici au eco grade. Local
posibil polei.
rare a cursurilor, o frec practică, evidenţiindu-se atît documentare a cursanţilor ogoare, la obţinerea de re nomisit peste 10 tone metal, echivalând cu 86 500 lei. La munte,
venţă corespunzătoare şi în expuneri cit şi în dez şi lectorilor sînt emisiunile zultate cit mai bune în nernl umedă.
un conţinut bogat întregu bateri experienţa pozitivă agrare tv., precum şi emi creşterea producţiei agrico Obţinerea acestor rezultate a fost posibilă printr-o mai Vor cădea p
be sub form.
lui învăţământ. în unităţile din unitatea, ferma sau lo siunile „Lecţii __ tv. pentru le vegetale şi animaliere. bună mobilizare- a întregului colectiv de la confecţii Vint moderat
metalice, condus de Nicolae Avram, care a realizat
agricole unde nu se pot a- cul de muncă respectiv, lucrătorii din agricultură“, Ing. IOAN IGNA cîştiguri însemnate, ea urmare a depăşirii sarcinilor rafale pînă 1
oră.
(Meteor
sigura condiţii, bune de neajunsurile şi căile de ur care sînt. prezentate săptă- eiu : Vra.,gyo
desfăşurare a învăţământu mat pentru obţinerea de mînal începînd din această directorul i de plan.
lui (căldură, lumină, tablă, rezultate cil mai bune, atit lună şi pînă în martie anul Casei agronomului Miniia