Page 83 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 83
196 ® JOI, 25 DECEMBRIE 1930 ag. 3
O singură comună ■— f
EIUŒS Ovidiu, un băietei dră Í
moduri diferite de muncă gălaş, de 4 ani, locuieş
te cu părinfii săi Intr-un
apartament modern din-
on : „Tre-
irct — rc- — Unde este căminul lăsat pe cei din Teliuc să Priescu şi Ionel lenăşescu, tr-un Irumos bloc din
ilului Z cultural ? i-am întrebat pe găsească cele mai bune so instructorii grupurilor vocal centrul oraşului Simeria.
perspecti eîţiva copii din Teii ucu şi, respectiv, folk din sat. Zilele trecute, plecînd
vi cincinal luţii pentru terminarea ® Biblioteca judeţeană deschide azi, in sala de lec
Inferior. clădirii şi am pornit, în Pentru faza pe consiliul tură, o expoziţie de carte sub genericul „Anii republicii, după cumpărături, pă
coală nouă — N-avem ! compania directorului de unic agroindustrial, comu anii înfloririi patriei". Şi tot azi, la orele 18, la căminul rinţii l-au lăsat pe Ovi
rdocunien-
Şi răspunsul ...exprima o cămin, Gilu Zăvoian, să na Teliuc îşi pregătea for cultural va organiza un recital de -poezie „Imn repu diu să doarmă mai mult,
bft rusă realitate confirmată la cop-, .vedem căminul „de sus“ şi maţiile care s-o poată re blicii“. visînd poate la darurile
ittriotice siliul popular ai" comunei. activitatea sa. Urme de prezenta onorabil : grup • Zilele trecute, I.R.E. Deva a organizat o consfătuire pe care i le . Va aduce
:s Cu cîteva precizări : cămi paşi (în zăpadăj) duceau, vocal cameral, taraf, solişti ' Moş Gerilă.
glob s cu marii consumatori de energie electrică din municipiul
idorf nul vechi s-a demolat, cel . spre cele două .intrări ale ■vocali.' şi instrumentişti, Devaf Au participat specialişti "în acest domeniu de la Dar copilul, n-a mai
ală nou,'care va fi „o adevă foarte spaţiosului cămin, rapsod popular, grup folk C.M. Deva, l.P.E.G. Deva, i.L. .Chişcădaga, I.M.C. Bircea, dormit mult ca altăda
:
uUe :
— ultimul rată casă de cultură“ e în care te întîmpina cu un şi recitatori. (Duminică, la Jesăloria de mătase, Avicola Mintia etc. Discuţiile şi pro tă, s-a trezit brusc din
construcţie. Realizîndu-se „Bine aţi venit“, şi cu pro Hunedoara, unele dintre a- punerile consfătuirii s-au .materializat intr-un plan de mă sonîn pe la ora 7 dimi
din contribuţia - în bani şi gramele săptămânale de ceste formaţii s-au reliefat • suri şi soluţii care, aplicate în" practică, vor contribui la neaţa, s-a speriatailîn-
perspective
âncinal la mutică a cetăţenilor se mai prin calitate interpretativă). reducerea consumului de energie electrică.' \ du-sc singur în încăpe-
întâmpină unele greutăţi, Comuna are mulţi tineri, • Azi, 25 decembrie, vor fi predate locatarilor blocu 1 re, a deschis lereastra
lui "aşa îneît asupra termenu / camerei de la etajul l
tiinţelor şi Activitatea căminul din Cinciş-Cerna rile N cu 38 de apartamente şi G cu 20 de apartamente.
>r. Piitn in lui de dare în folosinţă este dotat cu staţie de am Deci, ia început de an nou încă 58 de familii vor avea S şi .a .vrut. să... coboare
ii» Cosmos (stabilit pentru anul 1981 !) cultural-educativă plificare, cu instrumente, casă nouă. Felicitări constructorilor deveni, care prin hăr |j in gol.
storia tră tovarăşii de la consiliu se I Şansa lui s-a numit
iesc. Epi- are taraf şi formaţie folk nicia ior au finalizat aceste noi apartamente. -
arătau sceptici : „poate sub semnul calităţii, aşa că. aici, uneori şi la O Secţia de recuperare a Spitalului judeţean (fosta JCristian I’irescu, munci-
peste, doi-trei ani“. Să nu Teliucu Inferior se organi Baie sărată) se bucură pe zi ce trece de o tot mai ma \ lor constructor ia lotul
dorească locuitorii acestei al permanenţei zează discotecă. Pentru să re apreciere din partea celor trataţi aici. Numai în ulti 1 23 Simeria al şantierului
aşezări miniere să aibă uri tence, directorul căminului mele 5 zile s-au efectuat 45 de internări şl 3ă de exter ? nr. 2 din cadrul T.C. De-
cămin cultural la care să cultural s-a gîndit la un nări.'Foştii pacienţi aduc cele mai călduroase mulţumiri 1 va şl secretar al organi-
vină cu plăcere ? Să le activitate, al filmelor şi de alt gen de acţiuni : şeză- personalului secţiei, pentru atenţia ce le-a fost acordată
i G,0S Ka- placă oare să vadă filme şi funcţionare a bibliotecii torile. cit timp au fost trataţi în această unitate.
îineţii; 7,00 chiar spectacole în .clădirea comunale afişate la loc vi
Revista fostului club „Minerul“ ? zibil. Dovadă că sătenii în comuna Teliucu Infe ® Pe cele trei trimestre din acest an, numărul libre i Şansa...
erul melo- nu-1 ocolesc. Dar mult mai rior se desfăşoară deci ac telor C.E.C. la nivel de municipiu a crescut faţă de a-
n de ştiri ; Ideea ca această clădire ceeaşi perioadă a anului trecut cu 10 la sută, soldul cu
ascultâto- veche să nu se demoleze bătătorită era c ă r a r e a tivitate culturală, pentru t—I____________________.
n de ştiri; cît timp nu există cămin, spre... bufetul din vecini, că există şi oameni cai'e se 13 la sută, iar pătrunderea cu 100 la sută, revenind un
Hainul® re unde, după cum am aflat, pricep şi cărora le place libret C.E.C. la flecare locuitor al municipiului. zaţiei U.T.C. pe Iot. .A- .
laş folclo- este bună. Dar şi mai bine ® Intre 22 şi 28 decembrie, la Liceul industrial nr. 1 llindu-se în apropiere şi 1
i de ştiri; ar fi dacă viaţa acestui atmosfera e mai caldă- această muncă. Este nece
- muzicale improvizat cinematograf să — E un adevărat para sar însă ca şi consiliul se desfăşoară cursul de perfecţionare a maiştrilor in văzîndu-1 pe copil agă
mpremieră popular să aibă o preocu structori din şcoli. Se urmăreşte in special pregătirea po- ţat cu minutele lui ira-
Buletin de tesc, ce strică, estetica cen dox — spunea Gilu Zăvo litico-ideologlcă, psiho-pedagogică şi metodică, urmind ca gede de cerceveaua fe
a muzica- trului comunei, ar l’i cît ian. Vara, deşi oamenii pare mai atentă pentru bu
ii amafor : mai scurtă. în spatele „ci erau mai ocupaţi, activita nul ei mers — mai ales în pregătirea de specialitate să se facă la întreprinderile restrei, intuind înlr-o
a 3; 13,(H) probleme de gospodărire. patronatoare. clipă că băiatul se va
16,00 Ra- nematografului“ au ieşit la tea culturală era mai in GH. GOSTIAN prăvăli curînd şi că per
:întece pă lumină zidurile noului a- tensă. E drept că atunci na de beton ce l-ar ii
şit de cin- şezâmînt cultural. 1 era şi mai cald. Acum ne VIORICA ROMAN
cineinal ; primit jos nu i-ar ii lost
ţlare: 10,53 —Chiar atiţ de dificilă descurcăm cu combustibilii deloc ...moale, a alergat
li 17,00 Bu- să fie terminarea acestei economisiţi anul trecut, radio, televizoarele, ara- intr-un suilet la locul e-
17,05 Odă construcţii ? — l-am între pentru a face 'foc sâmbăta Concursul nostru
l«,00 Oreic gazele, frigiderele, în- venimenlului. L-a siăluit
neu; 20,30 bat pe secretarul adjunct şi duminica. tr-un cuvînl, toate cele pe copil să-şi dea dru
-ştiinţific : cu propaganda al comite Lemne şi cărbuni nu se mul, prinzîhdu-1 apoi în
ştiri; 21,05 tului comunal de partid, aduseseră nici la căminele necesare unui trai confor
22,00 O zi tabil. braţe. Poale că Iui Ovi
I) Bijuterii tovarăşul Aurel Stănescu. din celelalte sate. Fiecare O şcoală generală de
-5,00 N'on A fost greu pînă am se descurca cum putea. De opt ani, cu săli şi cabine diu nici nu t-a lost fri
■turn. înălţat zidurile. S-a lucrat pildă, tinerii din Teliucu le dotate ca în marile o- că, cu siguranţă că el
în apă, întrucît şanţurile Superior ca să petreacă o
BBBMBB săpate pentru temelii erau seară la căminul cultural Azi, in lalea Bradului raşe, o grădiniţă, un ma nici nu s-a gindil ce i
\wm sub nivelul Cernei. îşi aduceau lemne de aca gazin universal nou, un se pul ea întîmpla şi nici
cămin cultural şi d şosea
— Dar aţi depăşit aceas să. Intenţionat ne-am ex Oriunde m-aş alia, mi-e răneşti cu una sau două asfaltată, care ne leagă nu-şi dă seama ce şansă
•o ia Lon- tă fază ! primat la trecut întrucît cu neputinţă să uit vreo încăperi, acoperite cu de inima Zarandului — a avut fiind văzut la
,..Am lost — Da, numai că acum secretarul adjunct cu pro dată satul in care am vă paie ori şindrilă, cu gea vreme de llnărul sudor
V; HUNE- avem alte probleme. Ne zut înlîia oară soarele, în oraşul Brad, sînt obiecti
tul, Dum- paganda, Aurel Stănescu, muri mici prin caro aloia ve realizate în anii lu Cristian Fir'escu. Părinţii
(Placăra); lipsesc materialele de con susţinea că în zilele ur care am simfit pentru răzbălea lumina, plecau minoşi ai socialismului.
oer (Side- strucţie, mijloacele de mătoare se vor aduce com prima dală mireasma îm- ■ copiii cu vitele la păşune copilului însă pot măsu
A (Arta); transport, trebuie să ne bătătoare a ¡lorilor de Sînt oameni vrednici' şi ra imprudenta lor dc a-l
ina (Con- bustibili la toate căminele sau la munca cîmpului, a- de omenie în Valea Bră-
i’ROŞANI : descurcăm eu meseriaşi lo culturale din comună. Mai mai, freamătul istoriei a- lături de părinţii lor. Âs- dului! După ce se întorc lăsa pe băietei singur în
dra (Uni- cali. bine mai tîrziu decît nici cestor locuri. tăzi, casele mari, lumi de la muncă, bărbaţii şi casă, şi spaima prin care
aiisipurilor
3ună sca Am aflat, că centrul ac odată... Aici, în Valea Bradului, noase ori cele cu elaj femeile lucrează în pro au trocul, şi şansa liu-
ii ea) ; . LV- tivităţii culturale se află la La şcoală i-am întîlnit s-au adunat ţăranii la predomină în sat. Din ele priile gospodării. Anual,
domiciliu Cinciş-Cerna. Aşa că i-am pe învăţătorii. Dumitru siat, pe clca'.ul Bojei, în pornesc matinali minerii lui, şi prezenta de spirit
:an : Foc oamenii satului, ţărani sau şi curajul tînărului dato
icitoresc) ; preajma răscoalei din să scoată aur din întune muncitori în întreprinderi,
is (Lucca- Economii peste pian 1784, înfrăţiţi cu consă- ■ cimea blinda a pămînlu- livrează stalului pe bază rită căruia...
JBurebista teniilui Crişan. Din cei
¡Minerul) ; Angajat plenar pentru realizarea sarcinilor de pro lui, pornesc copiii la gră de contract importante Ovidiu, un băietei dră- ţ
păianjen care s-au răzvrătit cîndva diniţă şi la şcoală. 'cantităţi de carne,- lapte gălaş de 4 ani, locuieşte |
icitoresc) ; ducţie La toţi indicatorii, colectivul E.M. Certej acordă împotriva asupririi so- ' Da, Intr-adevăr s-a, şi iuraje.
cadru la o atenţie deosebită reducerii cheltuielilor materiale, dale şi naţionale s-au schimbat' mult satul. Ni l cu părinţii săi... ^
ic); URT- realizării de cît mai multe economii. în perioada celor lată pe scurt, luminoasa [
Deerficld născut oamenii de azi ai velul de viaţă materială viaţă a locuitorilor din t Poate că, peste ani, I
BRAD : 11 luni care au trecut, acest harnic colectiv a realizat acestui sat, mineri la IM. şi spirituală a crescut satul Valea Bradului. Ovidiu şi Cristian îşi |
ais prez ece peste plan economii la materiale în valoare de peste Barza, muncitori în uni
URABAR- 800 000 lei. Numai prin recondiţionarea şi refolosirea contjnuu, bunăstarea oa vor aminti despre ăccas-
identitate tăţile oraşului Brad, dar menilor .. relieiîndu-se în DANIELA INDRIEŞ, 1 lă Intîmplare...
'115: Duios pieselor de schimb s-au obţinut peste 300 000 lei eco şi. agricultori, crescători existenta unui mare nu
(Palria) : nomii, iar prin reducerea consumurilor specifice s-au de vite. elevă
; GEOA- economisit 4 000 kg bile pentru morile de minereu de măr, de case noi,, din ca Liceul industrial nr. 4 DAN VR1NCEANU ^
sub soare în trecut, din casele tă- re nu lipsesc aparatele de Deva
ă); HA- la flotaţie.
azelor de
- BRAZI :
CAt.AN :
t— seriile Aprovizionare si servicii ia nivelul unor cerinţe raţionale
ară); Tre- I
11 Iunie); rite,. din localităţi diferi
IX (Mure- In aceste zile, în oraşul coordonează activitatea a bil repartizat pe familii, oraş şi. din alte localităţi. te, se aseamănă între ei
rte pe Ntl ca trei picături de apă.
Lumina) ; Orăştie, a crescut afluenţa încă 57 de unităţi pentru am luat legătura cu şefii O altă unitate solicitată,
■atru stea- de cumpărători în unităţile desfacerea produselor ali de unităţi, cu vînzătorii, mai ales în acest anotimp, Nici unul nu este înca
:). cooperaţiei de consum şi mentare, industriale şi de explicîndu-.le că au dato este cea de blănărie cu drat în muncă. Şi se mai
de solicitanţi la serviciile alimentaţie publică. în sco ria ca, atunci cînd consta serviciile de argăsitorie şi aseamănă prin faptul că
cooperaţiei meşteşugăreşti. pul unei cît mai bune a- tă că aceeaşi persoană sau confecţii, condusă de Za- • Forme legale. Cînd i toţi trei au fost condam
(PRES Aceasta se explică, desigur, provizionări şi serviri a mai multe dintr-o familie harie .Cîndea. în ultimele s-a făcut semn să tragă naţi la închisoare pe di
şi prin bunul renume de populaţiei în aceste unităţi, intră mereu în magazin luni - aceasta şi-a depăşit pe dreapta cu autobascu ferite termene, pentru în
rii din 24 care se bucură serviciile am insistat şi , am primit pentru a cumpăra aceleaşi sarcinile de plan cu 5—6 lanta pe care o condu călcarea prevederilor De
acestor unităţi, dar şi prin tot fondul de marfă con produse, să fie atenţionate. la 'sută şi' n-a înregistrat cea, Dumitru Petrache, cretului 153/1970. Pe cînd
, 39, 1, 25. grija ce o manifestă orga tractat cu furnizorii. Am — La o aprovizionare refuzuri calitative. Unitatea- şofer la Şantierul T.C.I. o asemănare şi în... mun
t6, 13, 30, nele locale de partid şi de •procedat apoi la o chibzui bună — ne spunea Aurel confecţionează ia comandă, Craiova — punctul de că ?
i: 1 262 022 stat pentru a asigura popu tă gospodărire a acestuia şi Bora — ne-au ajutat mult pe lingă paltoane şi. scurte lucru Vulcan — a făcut
laţiei o aprovizionare bu la o distribuire raţională a unii şefi de unităţi. Astfel, din blană, şi cojoace, gule feţe-feţe. în primul rînd ® Om subţire. Aşa îi
nă, care să răspundă ce mărfurilor alimentare şi Ana Jelea, Maria Năboiu, re, căciuli. De asemenea, pentru că transportul îl plăcea Iui Dumitru Subţi
rinţelor unui consum ra industriale pe unităţi, ast Emil Brînda, prin deplasă vine în întâmpinarea popu făcea cu autobasculanta rel, de loc din Drobeta-
ţional. fel ca să existe un echili rile la furnizori au reuşit laţiei cu articole gata con şantierului, deşi era în Turnu Severin să se auto-
Despre preocupările con bru în funcţie de mărimea să suplimenteze fondul de fecţionate ca huse pentru interes personal, în al nurnească. Nu pentru că
pentru ducerilor cooperativei de magazinului sau vadul co marfă. Tot datorită intere maşini, pieptare de doc îm doilea ’ rînd pentru că aşa îi este numele, ci
! Vremea consum şi a celei meşteşu mercial în care e amplasat. sului şefilor de unităţi pen blănite, mănuşi îmblănite, n-avea forme legale asu pentru că aşa „lucra“.
teral eal- Avem în prezent un fond tru organizarea servirii, mesade din înlocuitori de pra materialului lemnos Cînd a fost reţinut de or
:cru.l mal găreşti „Viaţă nouă“, pen
r cădea tru o servire cît mai bu de marfă pentru satisface cele patru cofetării — „Pa piele şi blană etc. Unele din maşină, în al treilea ganele de miliţie din A-
Ies sub nă a populaţiei, ne-au vor rea' tuturor nevoilor unui lia“, „Central", „Garofiţa“, unităţi ale complexului. rînd... în al treilea rînd ninoasa, tocmai încerca să
1 burniţă, consum raţional. Bineînţe „Micro 11“ şi bufetul „Lac-. meşteşugăresc — croitoriile pentru că i -s-au întocmit vîndă nişte lucruşoare, pe
►derat, cu bit tovarăşii Ioan Boleta, les, un asemenea consum to“ desfac lunar produse în
din sec- preşedintele cooperativei de — au program non-stop. forme de cercetare pena care le avea... furate din-
peraturile exclude ideea stocării în valoare de peste 1 100 000 Tot aici am înfiinţat un lă. Legale ! tr-un bufet din Turnu-Se-
ninse îh- consum, Aurel Bora, vice cămări, a suraaprovizionă- Iei. verin. Şi, pentru că Sub
¡rade, iar preşedinte şi Livia "Miclăuş, rii ca inutilă şi dăunătoa — Acum, în preajma re centru de creaţie, punînd
2 4 şi 9 vicepreşedinta cooperativei la lucru fantezia celor mai • Asemănare. Vergel ţirel mai are la activ şi
ă. Izolat,. re. Iată, în sprijinul afir velionului — ne spune Li Moeuţ, din Hunedoara, alte infracţiuni, urmează
m e ş t e ş u g ă r e ş t i „Via maţiei noastre, cîteva cifre via Miclăuş — nici Unită talentaţi meseriaşi. Am Vasile Costina din Brad să i se facă totalul. „Oro.
e in ge- ţă nouă“. concludente : faţă de anul reuşit astfel să oferim
acoperit. ţile cooperativei meşteşu şi Ioan Bratima, din Criş- subţire“ fiind, va plăti
itaţii sla- — în afara magazinului 1975,. consumul de carhe, a găreşti nu duc lipsă de populaţiei o gamă variată cior. deşi de vîrste dife- pînă la ultima centimă,
ninsoare. universal „Falia“, cu şapte crescut în acest an cu 52 clientelă. Cel mai mult de produse. Ceea ce este
Are, cu raioane de profil industrial,
-140 km/ la sută, de lapte cu 44 la este solicitată unitatea de acum , expus în vitrine este Rubncă realizată cu spri/mul
de servî- unul alimentar şi o cofetă sută şi de zahăr 50 la su reparaţii TV, unde avem o parte a acestor modele
iu). rie — ne 'spunea Ioan Bo tă. Pentru ca fondul de cinci lucrători care satisfac create. Inspectorat' din iudetean de inferna
leta — cooperativa noastră marfă să fie cît mai echita cererile cetăţenilor din ESTERA ŞINA ’