Page 84 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7196 © JOI, 25 DECEMBRIE 1930
Bombele dreptei
Vineri, 26 septembrie. La ricire, precedentele atenta
München, mulţi oameni te nu făcuseră victime, a-
Primul Congres al M.P.L.A. — Partidul s-au îndreptat voioşi spre
sului General Popular, şi cesta din urmă a provocat
alte personalităţi de stat Theresienwiese, unde de rănirea a două femei. Doi
Muncii din R.P. Ango'a libiene. mulţi ani se desfăşoară tra agenţi ai poliţiei au pri
In cursul întrevederilor diţionalul „Oktoberfest“, un mit scrisori în care „Deut
LUANDA 24 (Agerpres). anilor 80, şi au trasat prin au fost evocate bunele re gen de sărbătoare a recol sche Aktionsgruppen“ îi
— La Luanda s-au încheiat cipalele orientări pentru e- @ Todor Jivkov, prim-se- laţii de prietenie existente tei care face deliciul mul „sfătuia“ să nu deschidă o
lucrările primului Congres laborarea primelor planuri cretar al C.C. al P.C. Bul între cele două ţări, per tora dintre locuitorii ora anchetă asupra sa.
extraordinar al M.P.L.A. — pe termen lung în vede gar, preşedintele Consiliu spectiva dezvoltării acesto şului. După o zi plină de După acest ultim atentat,
Partidul Muncii din R. P. rea avîntului continuu al lui de Stat al R.P. Bulga ra în lumina hotărîrilor şi distracţii, numeroase fami oficialităţile vest-germane
Angola. economiei ţării. ria, l-a primit pe Andrei înţelegerilor convenite între lii se îndreptau spre casă, au început să se preocupe
Delegaţii la congres au Gromiko, membru al Birou preşedintele Republicii So cînd — la ora 22,19 — s-a serios de teroarea dezlăn
examinat sarcinile construc Preşedinte al M.P.L.A. — lui Politic al C. C. al cialiste România, tovarăşul produs o puternică explo ţuită de neonazişti. „Înain
ţiei social-economice a ţă Partidul Muncii a fost ales P.C.U.S., ministrul afacerilor Nicolae Ceauşescu, şi Con zie. Pe asfaltul însîngerat te de explozia de la Lor-
rii, au definit perspectivele în unanimitate Jose Eduar- externe al U.R.S.S., aflat ducătorul Marii Revoluţii zăceau 12 morţi (a 13-a rach — scrie „Die Zeit“
de dezvoltare pe perioada do dos Santos. într-o vizită de prietenie în de la 1 Septembrie, colo persoană a decedat la spi departamentul pentru apă
Bulgaria, anunţă agenţia nelul Moammer El Geddafi. tal} şi peste 200 de. răniţi. rare al Constituţiei dispu
BTA. Cu acest prilej, au E3 in cadrul unei cere Cine era autorul crimei ? nea de date asupra „Gru
Sfidînd opinia publică mondială fost examinate probleme monii desfăşurate la Kam Responsabilul direct zăcea pelor de acţiune germane“.
ale dezvoltării colaborării pala în prezenţa preşedin printre cadavre : Gundolf Dar funcţionarii au prefe
bulgaro-sovietice şi s-a pro telui Ugandei, Milton Obo- Köhler, membru al organi rat sa nu le dea importan
Curtea supremă sud-coreeană a confirmat cedat la un schimb de o- te, a membrilor guvernului zaţiei neonaziste teroriste ţă. Judecind că extrema
pinii in probleme actuale şi a altor oficialităţi, depu „ G r u p u l militar-sportiv dreaptă e mai inofensivă
sentinţele de condamnare la moarte ale vieţii internaţionale. taţii în Adunarea Naţiona Hoff mann“. decît... stingă, ei închideau
lă, constituită în urma re Opinia publică vest-ger- ochii asupra acţiunilor lor,
a unor reprezentanţi ai opoziţiei Q Intr-o declaraţie fă centelor alegeri parlamen mană şi-a dat seama că, deşi radicalii de dreapta a-
cută la Havana, secretarul tare, au depus jurămîntul. aşa după cum avertizau de dresaseră deja autorităţilor
SEUL 24 (Agerpres}. — mate sentinţele de condam general al Partidului Uni In funcţia de preşedinte al
Aşa-zisa „Curte supremă“ nare la închisoare pe viaţă tăţii Guyaneze, Albert Le- Adunării Naţionale a fost Bin lumea capitalului
sud-coreeană a confirmat rostite împotriva altor pa cante, a reafirmat hotărirea desemnat în unanimitate
sentinţele de condamnare tru persoane „judecate“ in P.U.G. de a intensifica Francisc Butagira^fcmembru
la moarte pronunţate im-, cadrul aceleiaşi înscenări lupta pentru obţinerea in al partidului Congresul Po mai multă vreme elemen o serie de scrisori cu conţi
potriva ziaristului Lee Jai judiciare. Aceste fapte do dependenţei şi suveranităţii porului Ugandez. tele progresiste antifasciste nut provocator“. Săptămî-
Mooti şi a unui alt repre vedesc o dată mai mult in de stat a Guyanei franceze. 83 La sediul ambasadei din R.F.G., grupările neo naiul „Stern“ a primit o
zentant al opoziţiei, Hyang tenţia autorităţilor sud-co- El s-a pronunţat pentru române din Berna a avut naziste se reactivează re- astfel de scrisoare, „orna
Shik, care fuseseră „jude i’eene de a se răfui în con realizarea şi~ consolidarea loc o festivitate dedicată curgînd, într-o tot mai ma tă“ cu zvastică şi datată
caţi“ pentru aşa-numitele tinuare cu adversarii lor unităţii de acţiune a forţe împlinirii unui secol de cînd re măsură, la metode te „München capitala mişcă
„activităţi antistatale“ — în politici, de a sfida opinia lor democratice, progresiste Elveţia, ca răspuns la noti roriste. O lună înain rii. La 16 iunie, al 91-lea
realitate pentru opoziţia publică din ţară şi de peste din acest teritoriu, „pentru ficarea României, a recu te de tragedia de la an de la naşterea Führeru-
manifestată faţă de regimul hotare, care cere înceta preluarea puterii de către noscut independenţa de München, două persoane lui“, din care spicuim cîte-
dictatorial de la Seul. Au rea represiunilor în Coreea oamenii muncii guyanezi şi stat a ţării noastre. Cu au căzut victime teroarei va „mostre“ : „Aşa după
fost, de asemenea, confir de Sud. edificarea unei societăţi so acest prilej reprezentantul neonaziste : la 22 august, cum noi am stabilit stu-
cialiste in Guyana france Departamentului Federal al o sticlă inflamabilă, lansa diindu-vă producţia, aţi
ză" — transmite agenţia Afacerilor Externe a rele tă intr-un cămin pentru procedat nu o dată la ca
R.F. Germania. „Un eşec total al Prensa Latina. vat evoluţia pozitivă a re străini, din Hamburg, a lomnierea publică a führe-
laţiilor de prietenie dintre provocat un incendiu. Au rului; la denigrarea lui şi
obiectivelor economice pe 1980" £3 O delegaţie a cultu cele două ţări, cooperarea fost arestaţi 5 membri ai la falsificarea moştenirii
lui musulman din România, actuală pe multiple planuri organizaţiei n e o n a z i s t e sale ideologice... . într-o
BONN 24 (Agerpres). — care anticipează o rată de condusă de muftiul lacub dintre România şi Elveţia. „Deutsche Aktionsgruppen“, Germanie de tipul celei la
In R.F. Germania,-anul vii creştere de 0,5 la sută şi Mehmet, a efectuat o vizi E3 Potrivit datelor oficia bănuiţi de a fi fost ames care noi aspirăm, nu va
tor se va înregistra un de un număr de 1,1 milioane tă în Jamahiria Arabă Li- le publicate la Roma, nu tecaţi în această „afacere“. mai fi loc pentru voi, scribi
clin economic de 1 la sută, şomeri. biană Populară Socialistă, mărul şomerilor din Italia Alegerea victimelor nu a docili...“. Nu lipsesc nici a-
în timp ce şomajul va a- „Intrăm într-o perioadă în perioada 16—24 decem a atins în luna octombrie fost întîmplătoare : campa meninţările directe : „Vă
fecta 1,25 milioane de per de recesiune şi nu ştim cînd brie. Delegaţia a avut con 1,722 milioane, ceea ce re nia împotriva cetăţenilor credeţi posesorii unui gen
soane, se arată intr-un ra vom ieşi din ea“, a decla vorbiri cu Abu-Zaid Omor prezintă 7,6 la sută din to străini % în primul rînd, de imunitate diplomatică...
port al Institutului vest- rat la o conferinţă de pre Durda, secretar ai Comite talul populaţiei active a a muncitorilor (cărora, să Să nu vă faceţi iluzii I Nu
german de conjunctură să Karl Heinz Oppenlaen- tului Popular General pen acestei ţări. spunem lucrurilor pe nu vă vom mai lăsa să atacaţi
(I.F.O.) cu sediul la Mün der, preşedintele I.F.O., tru Economie, Ahmed Bu- După cum relevă agen me. R.F.G. le datorează în morţii. Vom veni în redac
chen. După cum relevă a- care a adăugat că această seta, prim-adjunct al secre ţia ANSA, 78,1 la sută din bună parte prosperitatea ţia voastră, vom rămîne
genţia France Presse, aces situaţie reprezintă „un eşec tarului Biroului pentru le numărul şomerilor sînt ti sa} a devenit în ultima puţin timp şi, cînd vom
te previziuni sînt mai pe total al obiectivelor econo gături externe al Congre neri între 14 şi 29 de ani. vreme pivotul propagandei pleca, totul va fi sfirşit“.
simiste decît cele oficiale, mice pe 1980“. neonaziste. Care este forţa reală a
„Autorii“ unor asemenea neonaziştilor în R.F.G. la
r BIBLIOTECA PICASSO mit să se orienteze fără n acte criminale şi compa ora actuală ? O vreme, au
torităţile
au
în
văzut
nionii lor de „idei“ au îm
greş. Dar acesta nu con- ) prumutat de la hitlerişti „bruni“ un pumn de oa
meni fără nici un fel de
ţ Organizaţia Naţiunilor stiluie un răspuns delini- i metoda excitării urii ra influenţă. Sub raport rţu-
ţ U n i t e pentru Educa- tiv, deoarece se nasc alt- ? siale împotriva muncitori meric, lucrurile stau în bu 7
. tic, Ştiinţă şi Cultu- fel de întrebări, şi anume ) lor de alte naţionalităţi. nă parte' aşa. Aceasta nu
) ră (UNESCO) a oicrit de ce porumbeii îşi deler- l La 21 februarie a.c., o înseamnă că neonaziştii nu
1 oraşului spaniol Mala- măsoară 1,98 metri. Vîrsla dus departe dc cuibul mină poziţia cu rapidita- ‘ bombă a explodat la pri au devenit tot mai activi.
\ ga privilegiul dc a găz- sa este apreciată între său, se întoarce cu preci tea şi precizia asemănă- ţ măria din localitatea Esslin Se cunosc astăzi mai multe
t dui Biblioteca ,,Picasso“, 2 500—3 000 de ani. zie la locul de plecare ? loare unui ordinator, sau i gen (Bade-Wurtemberg), organizaţii care, în 1979, au
/ pe cale de a se constitui S-au găsit şi persoane Retine el oare dalele to care este mecanismul ca- ' unde era prezentată o ex comis 1 483 acte criminale,
1 în prezent. Această bi- care îi contestă venerabi pografice, sau se orientea re le permite să-şi aleagă ) poziţie evocînd istoria la 117 dintre ele de extremă
l bliolecă ar urma să cu- lului „General Sherman“ ză după Soare ? Un răs itinerarul cei mai scurt. i gărului hitlerist de la Au violenţă. Poliţia a înregis
i prindă exemplare din toa- titlul de cel mai înalt ar puns exact este greu de schwitz. Organizaţia „Deut trat hold-upeuri de bănci
) te cărţile consacrate ma- bore din lume, preferind dai, mai ales în cazul în O METODA NOUĂ J sche Aktionsgruppen“ a şi depozite de arme efec
ţ re lui artist plastic şi ope- să-I acorde favoritului lor care pasărea este trans revendicat atentatul. La 18 tuate de elementele „ultra“.
t rei sale sau din publica- „Bull Buck“, un alt se- portată într-o cutie închi DE DEPOZITARE > aprilie, o explozie a izbuc Potrivit cifrelor oficiale, la
/ tiilc ce i-au dedicat lie quoia gigant, dar aiiat la să şi, deci, nu poate ob A CEREALELOR > nit la locui-nţa consilierului percheziţionarea unor neo
ţ numere întregi, lie arli- circa 150 km nord dc pri serva nici un fel de deta municipal din localitatea a- nazişti s-au confiscat mai
i colo. Ea va ii amenajată mul. „Meciul“ dintre cei lii ale terenului, în plus, Deşi, în mod obişnuit, i mintită, care organizase ex multe kilograme de explo
l Ia parterul clădirii în ca- doi giganţi rivali s-a des revenind „acasă“ chiar a- uscarea cerealelor imediat / poziţia memorială despre ziv, 121 grenade, 13 puşti
1 re s-a născut pictorul. făşurat în cursul a două tunci cînd este timp no- după recoltare se face cu i Auschwitz. O persoană, ce automate, 44 puşti obişnui
ţ Holărîrea UNESCO a ceremonii, cu un caracter ros. ajutorul instalaţiilor de ţ s-a recomandat drept mem te, 118 pistoale, 24 alte ar
t fosl adoptată în urma unei aer cald şi uscat, s-a sta- i bru al „Grupelor de acţiu
neobişnuit, în care şi-au Mai mulţi cercetători a- ne germane“, a telefont la me de foc. circa 10 000 car
’ reuniuni a Comisiei în- etalat „talentele“ experţi, mericani au emis ipoteza bilil că prin răcire, caii- 1 tuşe.
) sărcinate cu organizarea ordinatoare şi o mulţime că este vorba dc o orien lalea boabelor rămîne a- 1 redacţia ziarului local, de- Tragedia de la München
i manifestărilor prilejuite de de aparate şi instrumente tare de tip magnetic. Ea ceeaşl, iar conţinutul de ţ clarînd, pe un ton amenin a evidenţiat că se impun
? centenarul naşterii lui dc geodezie, capabile să universitatea din Prince- apă este diminuat. Proce- i ţător, că este vorba de un măsuri drastice pentru pre
1 Picasso, în 1981. town, la porumbeii supuşi deul, elaborat de specia- > „avertisment“. La 30 iulie, venirea ameninţării. „Acti
măsoare unghiurile dc la analizelor s-au găsit, în lişti de la o firmă france- \ la Zindarf, a o deflagraţie vităţile brunilor“ nu sînt
puternică
„suflat“
zidul
CEL MAI ÎNALT
s ARBORE DIN LUME... cele mai mari Ia cele rpai tr-o .zonă situată la baza ză, răceşte cerealele în si- l bucătăriei dimtr-un cămin fapte ale unor oameni izo
mici. Toată această desfă
lozuri la o temperatură e- ?
laţi. Cercetările au eviden
\ şurare de lorfe a avut loc cerebelului, cristale micro pentru imigranţi. La 17 au ţiat existenţa unei reţele
sub ochii incoruptibili ai scopice de magnet ită aşe gală sau mai mică de 10 J gust exploda o bombă pusă
ţ ...Este un ,,Sequoia gi- juriului şi a iosl retrans zate de-a lungul mai mul grade Celsius. Aparatele, \ pe pervazul unei ferestre ce se întinde dincolo de
i ganlca“, denumit ,,G ene- tor fibre nervoase. Anali compacte, mobile şi care 1 dintr-un cămin similar de frontierele R.F.G.
' ral Sherman“ în onoarea misă de televiziune. în ce za ulterioară cu raze X pol fi branşate imediat, 1 La Lörrach. Dacă, din fe- E. D.
ţ unuia dintre cei mai buni le din urmă „Bull Buck“ au o capacitate de răcire >
1 conducători nordişli din a trebuit să iasă din com a arălal, în plus, că a- dc 30 pînă la 350 tone. In ţ
/ timpul războiului de sece- petiţie, cedînd mullrîvni- ceste cristale au un bo plus ¡afă de economia de 1 STAJIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ
1 siune din America. Acest tul titlu venerabilului ,,Ge gat confinut în fier, în energie în raport cu pro- 1
!| arbore scquoia, situat în neral Sherman“ ... componenta lor intrînd şi GEOAGIU-BĂI
i Caliiornia (S.U.A.), are o canlilăti reduse dc nichel, cedcul clasic, prin noua J
1 înălţime de 83,80 metri. ORIENTAREA cupru, plub şi zinc. Dato metodă se reduc conside- \
\ Circumferinţa sa la sol PORUMBEILOR rită acestor microcrislale rabil pierderile datorate ^ Anunţă că, începînd din data de 20
i este de 31,30 metri, volu- CALATORI dc magnelilă, apreciază încingerii boabelor şi se t decembrie a.c., s-a deschis piscina hotelului
! mul lui înglobează 1 073 cercetătorii americani, po evită şi lucrările de ma- > „Diana“, care funcţionează zilnic între orele
1 metri cubi, iar diametrul Cum se explică faptul rumbeii dispun de adevă nipularc, care necesită un \
l^ce/ei mai groase ramuri că un porumbei călător, rate busole care le per mare volum de muncă. j 10-17.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasîle Pâţan, Nicolae Tircob
'O \
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA. Abonamentele sa. fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari in
o
2700 Deva i str Dr Petru Groza nr 35. Telefoane: 11275. 11585, 12157, 20708 din Întreprinderi şl instituţiL
TIPARLIL . Tipografia Deva. str 23 Auaust nr 257 Costul unul abonament« 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 Iei (un an)
*