Page 85 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TÂRILE/U-Nlfi-VÂ 1
Metalurgia din judeţul metode şi tehnologii de cadrul C.S. Hunedoara.
nostru s-a îmbogăţit con fabricaţie. Dealtfel, metalurgia arc
siderabil în cincinalul pe Pe noua platformă in ponderea cea mai marc
care-1 încheiem, prin in dustrială a I.V. Călan a în balanţa economică a
trarea în producţie a noi intrat în producţie iu a- judeţului nostru. La în
obiective industriale, care cest an primul obiectiv deplinirea înainte de ter
au condus Ia creşterea — furnalul nr. 3 de ma men a planului cincinal
producţiei de fontă şi la rc capacitate, care produ dc către judeţul Hune
minate. ce fontă pentru industria doara, la producţia indus
Proiectarea şi cerceta noastră constructoare de trială şi Ia export, o con
rea în metalurgie au cu maşini (imaginea de sus, tribuţie deosebită au adus
noscut un impetuos avînt. dreapta).. în aceste zile de oamenii muncii din acest
în centrul de cercetare şi sfîrşit de an, aici se dă important sector de acti
proiectare din cadrul C.S. asaltul hotărîior pentru vitate. Şi în anul viitor,
Hunedoara, al cărui se atingerea parametrilor în întreg cincinalul 1981—
diu nou a fost dat în fo proiectaţi Ia acest impor 1985, forţa economică a
losinţă în ultimii ani (i- tant obiectiv siderurgic. judeţului nostru va con
maginea de sus, stingă) Alte două noi capaci tinua să crească, în prin
se desfăşoară o muncă tăţi de producţie moder cipal tot pe seama meta
neobosită în direcţia mo ne, de înaltă tehnicitate lurgiei, prin intrarea in
dernizării şi automatiză şi productivitate, puse in producţie a noi obiective
rii proceselor de produc funcţiune în actualul cin pe platforma de Ia Călan,
J
AL CONSILIULUI POPULAR UDEŢEAN ţie, a diminuării consu cinal, sînt laminorul de prin dezvoltarea şi mo
murilor şi îmbunătăţirii semifabricate nr. 2 (ima dernizarea altor capaci
calităţii produselor, a i- ginea din mijloc) şi oţe- tăţi de Ia C.S. Hunedoara.
dentificării şi aplicării in lăria electrică nr. 2 (foto
Anul XXXIII, nr. 7197 VINERI, 26 DECEMBRIE 1980 producţie a noi soluţii, grafia de jos), ambele din Fotomontaj : VlilGIL ONOIU
Sirîns unifi în jurul partidului, să tăcem
totul pentru mersul ascendent al patriei
spre progres şi bunăstare
Sub preşedinţia tovară mului de făurire a socie In agricultură — care, 1
şului Nicolae Ceauşescu, tăţii socialiste multilateral potrivit prevederilor docu- ţ
secretarul general al parti dezvoltate şi înaintare a mentelor Congresului al i
dului, a avut loc în Ca României spre comunism. Xll-lea, trebuie să-şi adu- 1
pitală plenara Consiliului Relevînd succesele remar că o contribuţie importări- \
Naţional al Frontului De cabile obţinute de clasa tă la dezvoltarea generală l
mocraţiei şi Unităţii Socia muncitoare, de ţărănimea a patriei — va fi realizată ?
liste. cooperatistă, de toţi oame realmente o revoluţie caii- 1
Dezbaterile au stat per nii muncii în cincinalul pe tativă din punct de vedere ^
manent sub semnul puter care-1 vom încheia peste al productivităţii, al tehni- i
nicei adeziuni faţă de pre cîteva zile, secretarul gene cii, al creşterii pe această >
vederile de plan pe 1981, ral al partidului sublinia cale a veniturilor coopera- \
aprobate de recenta ple că, în conformitate cu di terilor, a întregii ţărănimi. (
nară a C.C. al P.C.R. şi de rectivele Congresului al Avînd în vedere evoluţia i
Marea Adunare Naţională, Xll-lea, în 1981 va conti viitoare a agriculturii, a 1
al angajării ferme pentru nua dezvoltarea forţelor de vieţii satelor, se înţelege ţ
traducerea în viaţă a ho producţie, se va asigura în rolul important pe care-1 i
tărârilor Congresului al tărirea bazei tehnico-mate- au organizaţiile democraţiei >
Xll-lea al partidului. riale a societăţii ' noastre, şi unităţii socialiste din me- )
Cu acest prilej, tovarăşul preconizindu-se un ritm de diul rural, modul ferm şi i
Nicolae Ceauşescu, în am creştere a producţiei indus consecvent în care trebuie ,
pla cuvîntare rostită a sub triale de circa 7 la sută, să acţioneze pe linia folo- 1
liniat importante aspecte iar al agriculturii de peste sirii raţionale şi cu eficien- ţ
ale activităţii prezente, dar, 5 la sută. Dealtfel, anul ţă sporită a fiecărui petec i
mai ales, viitoare a Fron 1981 va fi anul ridicării ca de teren, atît în unităţile J
tului Democraţiei şi Unită lităţii şi îmbunătăţirii ni agricole de stat si coopera- \
ţii Socialiste, rolul acestei velului tehnic în întreaga tiste cît şi în gospodăriile l
organizaţii politice, care a- noastră economie. Or, toc populaţiei. ?
sigură, în fapt, cadrul larg mai aici, organizaţiile Fron In viitorul cincinal, se va )
de participare organizată a tului Democraţiei şi Unită acorda în continuare o a- î
maselor populare la viaţa ţii Socialiste trebuie să-şi tenţie deosebită ridicării ni- i
politică a ţării, la condu arate forţa, capacitatea de velului de trai al poporu- >
cerea tuturor sectoarelor de a uni toţi oamenii muncii lui. Punîndu-se accentul pe ţ
activitate, în unirea şi ca în direcţia realizării sar autoconducerea locală şi ju- l
nalizarea energiilor po cinilor econorpice, creşterii deţeană, pe autogestiune, j
porului în direcţia înfăp continue a calităţii produ
tuirii neabătute a Progra- selor. (Continuare în pag. a 2-a) ^
Bunul gospodar işi umple cămara IN ZIARUL DE AZI : i
din propria gospodărie o Singura cale de împli
nire a aspiraţiilor noas
tre
• In solariile cetăţenilor din comuna Boşorod s-au
produs în acest an peste 11 000 kg legume. în 1981 su e Album de vacanţă
prafaţa solariilor va ajunge Ia cel puţin 1 000 mp. ® In
• Dialog cu cititorii
curţile şi grădinile cetăţenilor se vor cultiva 20 ha şi
se va obţine o producţie de 386 tone legume pentru • Hunedoara — Actuali
consumul propriu şi pentru piaţă.
tăţi.
în solarii, în curţile şi duse ? Anul acesta am avut
grădinile sătenilor din Bo 20 mp solar în care am cul
şorod, datorită interesului tivat spanac, roşii şi ceapă
şi preocupărilor manifesta în cultură intercalată. Am localitate, mulţi dintre ei 147 de gospodării, din cele
te de cetăţeni, a măsurilor acoperit din producţia de părinţi ai elevilor ce urmea 190 cile are acest sat. SUCCESE
şi îndemnurilor venite din legume obţinută în solar şi ză cursurile acestei şcoli. DE PRESTIGIU
(Prof. Mjron Simedrea).
H PENTRU BUNA APRO
partea organelor comunale' grădină întreg necesarul de VIZIONARE A POPULAŢIEI. ALE LUCRĂTORILOR
consum al familiei pe timp
de partid şi de stat, se pro de vară, iar pentru iarnă H ÎN CONSTRUCŢIE — UN DIN GOSPODĂRIA
duc legume şi zarzavaturi, ■ DE LA OAMENI, PEN NOU OBIECTIV ZOOTEH In perioada care a trecut dc COMUNALĂ
am pus în cămară 50 kg Ia începutul anului şi pînă
se obţin fructe şi alte pro gogonele, 90 kg ceapă us TRU OAMENI. Antrenaţi in NIC. întreprinderea de in .ŞI LOCATIVĂ
duse agroalimentare care cată, 300 kg cartofi, var muncă de către consiliul dustrializare a cărnii a în in prezent, în Valea Jiului
s-au vîndut populaţiei, prin
acoperă atît nevoile proprii ză, usturoi, rădăcinoase, fa popular, cetăţenii comunei ceput la Haţeg, construcţia magazinele comerţului de Printr-o bună şi chib
Boşorod, in frunte cu depu
de consum, dar asigură şi sole, castraveţi, gulii şi alte taţii, au reuşit să realizeze unui nou şi important obiec stat, un volum de mărfuri zuită organizare a acti
disponibilităţi pentru piaţă. legume. prin eforturile lor comune tiv zootehnic — îngrăşăforia alimentare şi industriale în vităţii, colectivele tle oa
un important volum de lu
Am discutat cu cîţiva din Intre cei care au amena crări de larg interes obştesc. cu o capacitate anuală de valoare de 1 miliard 350 mi meni ai muncii de Ia
superioară
lioane
cifră
lei,
cetăţenii care îşi umplu că jat solarii amintesc pe Ro- Valoarea acestor lucrări se 10 000 capete ovine. Acest o- Grupul întreprinderilor
mara din propria gospodă mulus Bîrceanu, Traian- ridică Ia 2 480 000 Iei. De ase biecliv va intra în funcţiune atît ca volum cit şi ca va de gospodărie comunală
corespunză
perioadei
loare
rie şi valorifică pe piaţă Jurj, Ioan Nanciu, din Bo menea, tot pentru satisface la întreaga capacitate Ia fi toare a anului trecut. şi locativă şi-au reali
rea nevoilor locuitorilor s-au
su plusurile lor de produse. şorod, Romulus Perţa şi Ioan vîndut in acest an, prin ma nele anului 1381. zat înainte de termen
r
Sîntămărian din Chitid. Anul gazinele comerciale, mărfuri sarcinile cincinalului ca
PĂMÎNTUL Îî DARNIC in valoare de aproape 7 mi Si ALIMENTARI CU APA 0 POETUL HUNEDOREAN
CU CINE ŞTIE SĂ-L acesta am avut în comună lioane lei. LA CHITID. Locuitorii satu Neculai Chirica, vechi cola re se încheie, dînd o
ÎNGRIJEASCĂ 615 mp solarii în care s-au borator al ziarului nostru, a producţie suplimentară
produs peste 11 000 kg le- H MANIFESTARE CULTU lui Chitid, comuna Boşorod, împlinit frumoasa vîrstă de de 554 milioane ici.
Acest adevăr ni l-a înfă gume-verdeţuri. Şcoala ge RALA. Brigada ştiinţifică a cu sprijinul şi ajutorul con GO de ani. Felicitări .’ Menţionăm totodată că
ţişat cu exemple tovarăşul nerală şi-a asigurat de pe Şcolii generale nr. l Orăş- siliului popular, au reuşit să sarcinile de plan pe a-
Ieronim Grecu, deputat co lotul său întreg necesarul tte, împreună cu un grup de realizeze, cu propriile forţe
munal, vicepreşedinte al de consum pentru internat elevi s-a.u- deplasat în satul materiaie şi băneşti, lucrările ccst an au fost realizate
consiliului popular. în perioada de vară şi pen- Căstău, unde au organizat o de alimentare cu apă nesa în procent de 104,5 la
— Ce am făcut eu ca pă- N. BADIU reuşită manifestare cultural- ţului. Apa a fost introdusă sută, ceea ce înseamnă
mîntul să fie mai rodnic, artistică pentru cetăţenii din pînă acum intr-uu număr de o producţie suplimenta
să-mi dea mai multe pro (Continuare în pag. a 2-a) ră de 29 milioane Iei.