Page 86 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni
iţi în jurul «brssb
Ii' ELE
să facem totul pentru mersul ca,. «o
ÎS,00 Telex
ascendent a! patriei spre 16.05 Polilclui
16,30 Emisi un
manii
18.25 Anunţul
18,35 Izi voia.
In mersul spre mo! bine fost retribuite anul acesta, comunei Beriu). confortul din casele cetă 18,50 1001 dc
19,00 Telej um
nu ne bazăm decît pe mun fiecare, cu cîte 4 800 kg O Ce a însemnat pentru ţenilor (uneori mai ceva (Urmcirc din pag. 1) Unităţii Socialiste şi orga 19.25 Implinir
ca noastră, pentru că nu cereale (grîu, porumb) şi cetăţenii comunei Beriu ca la oraş) se cuvine să nizaţiilor democraţiei şi u- vier dei .
mai munca stă drept măsu cu cîte 14 000 lei. .Am dat sporirea neîncetată a veni subliniem grija ce o poartă judeţelor şi localităţilor le nităţii socialiste din jude hi alini
nomiei
ră a tot ceea ce am făcut. doar- acest exemplu care turilor lor ? A însemnat în partidul, statul nostru, pen revine răspunderea de a ţul nostru, ld revin sarcini contexli
Prin' ea se întreţine mersul reflectă fidel că cel care primul rînd o creştere con tru ridicarea nivelului de asigură buna gospodărire şi sporite atît în industrie'' cît temaţlo]
ascendent al patriei socia munceşte primeşte atit cit tinuă a nivelului de trai. cultură al cetăţenilor, pen şi în agricultură. Ele tre 19,45 Reporta,
s-a năs
liste, ea este izvorul mira i se cuvine, încît poate li Dovadă, chiar şi numai tru sănătatea Iar. In acest aprovizionarea cu produse buie să acţioneze ţnai activ, nissa“
culos prin care ne-am des vra şi la fondul de stat cîteva cifre : mai mult de scop, ca urmare a creşterii de consum a populaţiei. In mai eficient, în direcţia u- 20,10 Film ar
coperit virtuţiile, rve-'am tot ceea ce-i prisoseşte. 120 cetăţeni ai comunei continue a venitului naţio acest context, organizaţiilor nirii forţelor de la oraşe, bile $1 :
Premier
realizat ca cetăţeni demni. Cîştiguri importante reali sînt posesori de autoturis nal — rod al activităţii F.D.U.S. şi O.D.U.S. din fie de la sate, din toate sec a studii
Realizînd ancheta de faţă, zează prin munca prestată me ; circa 900 au aparate celor ce muncesc —- în co care judeţ şi localitate le 21,40 Colecţii
ne propunem să argumen şi cei care muncesc la com de radio, iar peste 600 a- muna Beriu au fost reali revin sarcini sporite. To toarele de activitate sub o 22.05 de artă
Telejurr
tăm — dialogînd cu cîţiva plexul intercooperatist de parate tv. Să nu mai zate 4 cămine culturale noi varăşul Nicolae Ceauşeseu singură idee, aceea a rea
tovarăşi cu. munci de răs creştere a vacilor de lapte, vorbim de volumul produse (la Orăştioara de Jos, Se- arăta, în acest sens : „De lizării şi depăşirii sarcini
pundere din comuna Beriu înfiinţat la Beriu în anul lor desfăcute prin unităţile reca, Sibişel şi Căstău), 2 sigur, depinde dc fiecare lor viitorului cincinal, asi
— aceste afirmaţii. 1979. Şirul exemplelor ar cooperaţiei de consum, care şcoli, o grădiniţă, un dis judeţ, de fiecare organiza gurării în acest fel a bu
• Pe raza comunei noas putea continua cu venitu a reprezentat în acest an pensar veterinar, numărul ţie a Frontului Democra năstării populaţiei.
tre fiinţează 4 cooperative rile familiilor celor care aproape 10 milioane lei, cadrelor medicale fiind Sn tici, de consiliile Frontului Indiferent în ee ramură BUCUREŞ3
agricole de producţie a muncesc concomitent şi în faţă de numai 5 milioane prezent de 5 faţă de unul Democraţiei din toate loca sau domeniu muncesc — în dloprogramu
căror avuţie obştească — unităţile economice. loan lei în anul 1975. Nivel ri singur în 1975, iar al ca lităţile, de felul cum vor minerit, siderurgie, con Radiojurnal.;
rod al muncii harnice a Ştefănie, şofer la U.F.E.T., dicat de trai reprezintă drelor didactice a crescut acţiona, într-o strînsă uni strucţii ori agricultură —, presei ; 8,10
diilor ; 9,00 |J
membrilor cooperatori — spre exemplu, împreună cu şi dezvoltarea an de an a de la 6 Ia 50. (Eugen tate şi colaborare, pentru a membrii organizaţiilor com 0,05 Răspun
a ajuns in prezent la 12 soţia, muncitoare la I.M. reţelei de unităţi pentru Brtizan, secretar adjunct înfăptui măsurile de creş ponente ale F.D.UJ3., cei rilor ; 10.00 1
milioane lei, faţă de numai Cugir şi cu fiul lor, care prestări servicii către popu cu probleme de propagan tere mai rapidă a produc din organizaţiile democra 10,30 Ştiinţa
Omagiu Hej
3,6 milioane lei în anul lucrează tot la această laţie. Funcţionează în pre dă a<l comitetului comunal ţiei agricole, a producţiei ţiei şi unităţii socialiste tre tcce revolut
înfiinţării. Efectivele de ani unitate, realizează lunar, pe zent în comuna noastră de partid). buie să se remarce printr-o Buletin dc ţ
male numără acum 1 665 lîngă veniturile realizate în secţii de prestări aparţinînd Privim in jurul nostru, bunurilor dc consum în muncă mai bine organiza cese interna
interpretării
capete, faţă de 365 capete C.A.P. şi din contractarea cooperativei de consum vedem tot ce s-a realizat general, pentru a satisface, Avanpremiei
(raportat la aceeaşi peri cu statul, cîte 8000—8500 pentru cizmărie, zidărie, în anii socialismului, sub într-o cit mai' bună măsură tă, printr-o mai mare dis 12.00 Buletin
oadă). Avem oameni har lei. Familia lui Mie Nicolae, depanări radio-tv., cojo- conducerea partidului şi ne necesităţile de diversifica ciplină, prin creşterea răs Din como;
nostru ; E
nici, devotaţi, care pentru depanator radio-tv., reali cărie, zugrăvit etc. (loan mîndrim. înfăptuirile ne mo re a consumului popu punderii, prin lupta pentru muncă ; 13,0
munca prestată în C.A.P. zează lunar 4 000 -5 000 Dincşorean, preşedintele Co bilizează, ne dau hotărîrea laţiei“. reducerea risipei şi a con 15.00 Studc
au realizat permanent cîş- lei, iar familia lui loan operativei de consum Beriu). şi puterea de a produce în contextul marilor sumurilor materiale, prin Radiojurnal
tiguri importante. Leontina Danciu, lucrător la consi © O puternică dezvoltare mai mult şi mai bun, spre transformări, clar şi strălu ridicarea continuă a cali de cincinal;
cinai ; 16,40
Mihăescu şi Maricara Sa- liul popular Beriu, cîteva a cunoscut în ultimii ani binele şi progresul continuu cit preconizate de docu tăţii muncii — conştienţi neştj 1980 ;
moilesc, bunăoară, ambele rnii de lei lunar, în afara viaţa socială şi spirituală a al societăţii noastre socia mentele Congresului al fiind că în acest fel con medicului :
e. cuşma ia liste.
îngrijitoare la ferma zoo veniturilor realizate în C.A.P. comunei noastre. Lăsînd la liste. i Xll-lea, de cuvîntările şi tribuie direct la spdrirea — Orizont
tcce dc Noii
2ctu! edilitar,
tehnică a C.A.P. Beriu, au (losif Nistorescu, primarul o parte aspectul edilitar, VASILE PĂŢAN I indicaţiile t o v a r ă ş u l u i continuă a veniturilor şi a- Orele serir
VASILE PÂTAN
Nicolae Ceauşeseu, organi vuţiei generale, la mersul patrie ; 20,(
publicii —
zaţiilor componente ale ferm înainte al patriei cîntece ; 20
Frontului Democraţiei şi noastre socialiste.
adresă ; 20,
nore ; 22,
oră ; 23,01
muzical noi
(Urtţiase din pag. 1) tru iarnă este din solar şi frunte gospodari din Bo ţei şi un, porc pentru care
din grădina proprie. Numai şorod. am încasat peste 12 000 lei.
tru iarnă la salată, spanac, cine nu vrea nu are legume — Anul acesta am obţi O CHEMARE CÂTRE
ceapă, ardei, roşii, fasolo, din grădina sa, numai cei nut din cultura legumelor, OBŞTE M j i N i
castraveţi, varză, rădăcinoa- leneşi dau fuga cu sacoşa din livada de pomi şi din
se s.a. Penlru anul 1.081 — la aprozar. vie, fără a mai socoti va In organizaţiile de partid
aşa cum s-a hotărît în se loarea produselor rămase şi în adunările cetăţeneşti DEVâ : C
siunea consiliului popular LEGUMELE SE 1-AC pentru consumul familiei a fost dezbătută o chemare dra (Patrii
din 23 decembrie a.c. — Şl ÎN ZONA DE DEAL care se compune din 4 per iniţiată de comitetul comu şaisprezece
vom cultiva legume pe cel soane, venituri care se a- nal de partid şi consiliul DOARA: 1
puţin 1 000 mp în solarii şi — Eu locuiesc cu familia propie de 100 mii lei. Am popular, adresată tuturor brava mir.
pe 20 ha în curţi şl grădini in satul Alun, localitate o livadă intensivă cu 300 locuitorilor de a creşte în Cascadorul
la gospodăriile populaţiei. care se află la o altitudine pomi. Anul acesta am ob 1981 în fiecare gospodărie rurgistul);
In 200 de gospodării se vor de 800 m — ne spunea to ţinut o producţie- de peste cîte un animal în plus din Bună set
amenaja paturi calde pen varăşul Traian Grecu, pă 30 kg mere/pom şi din vîn- specia : bovine, ovine, sau s tractorul);
tru producerea răsadurilor durar silvic, care se afla cu zarea lor am încasat aproa porcine, precum şi pentru Colombo, 1
şi a legumelor mai timpu r treburi pe la primărie. Dar pe 60 mii lei. Printre meri a mări suprafeţele cultivate ■rea); Sei
rii. Astfel se va obţine o şi la noi cresc şi se fac le am cultivat cartofi şi sfe cu legume în solarii, în (? Noiemb
producţie do 386 tone le gumele şi zarzavaturile. Eu clă furajeră, obfinind 2 000 curţi şi grădini. Această ra, Irlna i
gume care vor acoperi ne îmi asigur nevoile de con kg cartofi şi tot pe atîta chemare a găsit. ecoul cu PENI : Vi!
voile proprii de consum, sum ale gospodăriei din sfeclă. Tot în acest teren venit şi a fost adoptată de (Cultural) ;
iar 18 tone se vor valori grădina de pe lingă casă am produs ceapă, varză, cas sesiunea consiliului popu Călăreţ (Ml
fica pe piaţă. lar care a dezbătut şi a- CAN : Un
unde cultiv ceapă, salată, traveţi, roşii, rădăcinoase, doptat planul în profil te (Luceafărul
varză, rădăcinoase, fasole fasole, ardei, usturoi, in
NUMAI LENEŞII NU-Ş1 ritorial al comunei pe 1981. ra cailor să
şi chiar roşii. Aceasta de tr-un cuvînt tot ce îmi tre Aceasta înseamnă că e-
ASIGURĂ DIN PRODUCŢIE pinde de interesul şi pre buie. Iar via, cultivată în fectivele de animale de la PETRILA:
PROPRIE LEGUMELE ocuparea fiecăruia dintre sistem boltă şi care aco gospodăriile populaţiei vor se întoarct
ANINOASA
DE CARE AU NEVOIE noi de a ne produce legu peră toată curtea, mi-a dat creşte în anul viitor cu a- masă (Mim
mele necesare satisfacerii peste 1 400 kg struguri. proape 800 capete, iar la ...Am £c
Această părere a fost ex nevoilor familiei... Fiecare metru pătrat de' pă- fondul de stat se va preda (Steaua ro
primată de Viorica Ber- mîtit îmi aduce venituri, de la gospodăriile popu
ceanu, una din harnicele OMUL SFINŢEŞTE LOCUL fiind cultivat intensiv, de laţiei şi cooperativa agri Duios Anai
tria) ; Zîz
gospodine din Boşorod. circa 300 lei. lată dar cum colă de producţie 148 tone
— Am un solar mic, de Această zicală îşi găseşte de pe 100 mp se pot ob legume, peste 500 tone car GEOAGIU-
numai 10 mp. Dar am pro deplina confirmare la fami ţine venituri de pînă la 30 tofi, 244 tone fructe şi alte CăpittWV Ni
dus de toate pentru ne liile gospodarilor din aceas mii lei anual. Aş adăuga produse agroalimentare — cultiaă) ;
voile gospodăriei: salată, tă zonă de deal a judeţu că în gospodăria mea cresc aşa cum s-a hotărît de că Ţesătorja de mătase Deva, secţia finisaj. Florica Dumi- de argint (J
varză timpurie şi de toam lui. Un exemplu conclu diferite animale şi păsări tre sesiunea consiliului traseu, una dintre fruntaşele întreprinderii, pregătind bobi Deznodămî
nă, ardei şi roşii. ceapă, dent în această privinţă ni-1 care îmi aduc şi ele veni popular pe baţza angaja nele pentru a fi expediate la instalaţia de vopsire. (Cinema); i
castraveţi şi fasole ş.a. oferă comunistul Gruiţă Bru- turi însemnate. Anul acesta mentelor asumate de către Foto : VIRGIL ONOIU (Casa dc
Tot ce am in cămară pen- zan unul din cei mai de am vîndut la contract 2 vi cetăţeni. de Benare
SIMBRIA :
r * nenrmr tr *
reşu!) ; IL
Acest modern obiectiv lectivul complexului nostru larii şi arc
zootehnic din judeţul nos omp exui os ingrasare a — ne-a declarat losif Ia GHEI.ARI
tru — Complexul de îngră »> O i __ cob — va depune toate guri (Mun>
şate a bovinelor de la strădaniile şi eforturile
Haţeg — cuprinde un nu g oare contribuie la buna aprovizionare a populaţiei pentru obţinerea unor spo
măr de 4 grajduri cu o ruri de creştere în greu
capacitate de 2 450 capete tate tot mai mari şi cu
pe ciclu de producţie. In rate toate furajele grosiere tribuţie la îndeplinirea şi consumuri de furaje mai
Timpul
trat parţial în funcţiune de volum şi peste 12 000 © Anual sc asigură rulajul a 10 000 capete depăşirea sarcinilor de plan mici, pentru creşterea pro 20 decemb
Sn toamna lui 1979, acest tone suculente însilozate. bovine © Mecanizarea complexă a lucrărilor permite ale complexului se află ducţiei de carne prin apli va fi în {
modern complex pentru Directorul complexului, me ca doi oameni să îngrijească 1200 capete de animale îngrijitorii Eva Grozoni, carea tehnologiilor moder cer variab
dicul veterinar losif Iacob, • Importante sporuri de carne la toate categoriile de Livia Petriş, Veronica Dră- ne. Iar prin aplicarea rigu dea proci]
construcţia căruia s-au in vorbind despre. gradul înalt animale ® în 11 luni s-au livrat peste 1200 tone car ghici, Lizuca Bugar şi formă de
vestit 21 milioane lei, are ne dc bovină. Gheorghe Murg, mecanicii roasă a principiilor noului Vint mod<
acum trei. grajduri populate de mecanizare a muncii, Vaier Petrişor şi Francisc mecanism economico-finan- şi vest. T
cu 1 800 capete, iar al pa a ţinut să sublinieze că Ungur, tractoriştii Dumitru ciar, autoconducerii, auto- mă va fi c
nus 2 şi :
trulea grajd se află în curs doi oameni asigură îngriji gospodăririi şi autogestiunii xtma Intri
rea unui număr de 1200 lele reformă şi tarate pe un spor de greutate la sa Stupa.ru, Petru Ştefoni,
de finalizare. Rulajul e- să realizăm producţii cît Ceaţă Ioc;
capete de animale. Aplicîn- care le achiziţionează- şi le crificare de cel puţin 200 Cristian Valiconi, Viorel seara.
fectivelor la îngrăşat este du-se un sistem de furaja preia întreprinderea de in kg pe cap de animal la Neiconi. mai mari şi cu cheltuieli
Pentru 2
de peste 10 000 capete bo re pe baze ştiinţifice, ară dustrializare a cărnii. A- tineret bovin şi de 150 kg Acţionînd în spiritul ho cît mai reduse, să sporim 1980 : Vre:
vine pe an. ta interlocutorul, se obţine plicîndu-se sisteme moder pe cap de animal la bovine tărârilor şi legilor adoptate veniturile şi beneficiile cu cer vi
Ii răni rea animalelor se un spor mediu zilnic de ne de îngrijire şi hrănire adulte. Activitatea desfă de plenara C.C. al P.C.R. complexului, să aducem o cădea ploi
face mecanizat. O remorcă 750 grame pe cap de ani se reuşeşte ca animalele şurată de colectivul aces din 16—17 decembrie a.c., contribuţie tot mai mare La mun
aduce nutreţul pregătit de mal. Iar media de îngră încadrate în categoria a tui complex se concreti şi Marea Adunare Naţio la realizarea programului caldă, eu
la instalaţia de preparare şate a unui lot de animale III-a şi cu greutate de circa zează în livrarea a .peste nală, al indicaţiilor şi orien partidului de asigurare a cădea nin
şi omogenizare a furajelor este de 60 de zile. După 300 kg, să fie aduse la I 200 tone de carne în cele tărilor date de tovarăşul unei tot mai buno apro moderat,
40—50 km,
de care dispune această cum se vede. un - p "ir- calitatea a II-a şi chiar întîi II luni care au trecut din Nicolae Ceauşeseu, secre vizionări a populaţiei cu de servicl
„uzină“ de producere a căr te scurt. în ace* -Vx şi la o greutate de 400— acest an. între cei care tarul general al partidului, carne. eenco).
nii. Complexul are asigu- se recondiţionează anima- 450 kg. Astfel se o-bţine îşi aduc o importantă con- preşedintele republicii, co N. BADIU