Page 90 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 90
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Prezenţă activă, eficientă - Actualizarea preturilor de producţie şi de livrări
nu doar fizică - a
(Urmare din pag. 1) de materii pi'ime necesare în această privinţă îl con zarea preţurilor de produc
stimularea
stituie
reprezentantului tinerilor în cantităţi de materii prime, dezvoltării impetuoase a lor muncii din oameni ţie şi de livrare a produse 9,3
unităţile
noastre
către
industria
lor
economiei naţionale, făcând
de resurse minerale utile. mari eforturi valutai’e, a extractivă — în baza De prelucrătoare, am luat şi 9,a
— Mai întîi, aş sublinia
organul colectiv de conducere că actualizarea si îmbună apărut necesitatea firească cretului nr. 133/1980 planului măsura de reducere supli 10,1<
—
depăşirea
de a corela preţurile inter
pentru
a costurilor de
tăţirea corelării, pe princi ne cu preţurile de pe de producţie. mentară care, în anul 11,4!
producţie,
Cum îşi îndeplinesc se unităţii, firesc ar fi ca şi pii economice, a preţurilor piaţa mondială. — Ce avantaje vor adu 1981, se va cifra la 11 mi 12,0!
cretarii comitetelor TJ.T.C. problemele pe care le ridică de producţie şi de livrare — înţelegem, aşa cum ce aceste măsuri în activi lioane lei, iar în- 1985 la 13,01
rolul de reprezentan[i ai secretarul comitetului U.T.C. a produselor către unită stipulează Legea privind tatea extractivă ? peste 85 milioane lei. După
organizaţiei de tineret in în cadrul organului colectiv ţile socialiste evidenţiază actualizarea şi îmbunătăţi — Noile preţuri de li aplicarea noilor preţuri de 18,3<
cadrul consiliului oamenilor de conducere să aibă, can încă o dată realismul poli rea corelării, pe principii vrare a produselor din producţie si livrare, C.M.
muncii ? Sînt ei activi pur titativ şi ca esenţă, o pon ticii economice a partidu economice, a preţurilor de industria minieră vor asi Deva va desfăşura o ac 18,5t
tători de cuvînt al tinerilor dere însemnată. Dar să ve lui şi statului nostru, în- producţie şi de livrare a gura, pe ansamblu, o ren tivitate rentabilă, realizînd 19,00
19,23
în cadrul organului de con dem în ce mod reprezintă scriindu-se ca o necesitate produselor către unităţile tabilitate de pînă la 8 la în anul 1981 un beneficiu
ducere colectivă şi, în ace 'Augustin Poienari (care, stringentă privind gospo socialiste, precum şi a pre sută a unităţilor producă de peste 265 'milioane lei.
laşi timp, adevăraţi factori dealtfel, se bucură de un dărirea cu înaltă eficienţă ţurilor ' de producţie, de toare de materii prime şi In acest fel, unităţile din 19,50
20,40
stimulativi, prin intermediul real prestigiu în rîndul co a resurselor materiale şi contractare şt de livrare resurse energetice, ceea ce sectorul cel mai important
cărora hotărîrile C.O.M. lectivului, prestigiu cîştigat financiare ale întreprinde în agricultură, că pentru va determina perfecţiona al dezvoltării economiei
să fie transmise în întreaga prin activitate rodnică des rilor, perfecţionarea apli anul 1981 se vor modifica rea aplicării noului meca naţionale — cel al asigu 21,45
masă de tineri ? Iată în făşurată în producţie şi in cării noului mecanism eco- doar preţurile de producţie nism economico-finaneiar, rării materiilor prime şt
trebările al căror răspuns cadrul organizaţiei) uteciş- nomico-financiar, a princi şi de livrare, preţurile de realizarea ritmică şi în resurselor energetice — va 22,05
am căutat să-l aflăm în tii în C.O.M., cit de activ piilor autofinanţării şi auto- desfacere cu amănuntul a structura sortimentală pla lucra mai mult şi mai
două unităţi economice din este el în dezbaterile aces gestiunii. Sîn.t, fireşte, cî mărfurilor, precum şi a nificată a producţiei fi bine, mai eficient, adu- m
Simeria. tui organism ? teva elemente foarte clare tarifelor pentru serviciile zice, o mai largă partici cîndu-şi din plin contribu
— Acum, după scurge — ... Am ridicat odată care au reclamat actuali prestate populaţiei urmînd pare a oamenilor muncii ţia la dobîndirea de către i j
rea unui an de cînd este o problemă, în legătură cu zarea preţurilor de produc să fie suportate din bugetul la beneficii, respectiv o ţara noastră, în deceniul
în fruntea organizaţiei de dotarea cu perdele a cămi ţie şt de livrare a produse statului. Ce presupune a- eficienţă economică ridi în care intrăm, a indepen ni
tineret, trebuie să recunosc nului de nefamilişti. S-ar lor către unităţile socialis cest lucru ? cată întregii activităţi. în denţei din punct de ve diop:
Radi
că sînt foarte mulţumit de putea să fi supus atenţiei te. Este vorba, în primul — Acţionarea mai puter altă ordine de idei, men dere al energiei şi com pres<
activitatea pe care o des consiliului şi alte proble rînd — referindu-mă ia nică a pîrghiilor noului ţionez că pe lângă actuali- bustibilului. diilo;
făşoară Petrişor Ianc, nu me, de care acum să nu-mi domeniul nostru de activi mecanism economico-finan- 9,05
Bule
numai ca secretar al comi amintesc. Dar n-au prea tate, al industriei extrac ciar, ale autoconducerii şi vis la
tetului U.T.C., dar şi ca fost situaţii în care să in tive — despre necorelările autogestiunii. Altfel spus, Doin
11,00
membru al C.O.M. şi, mai tervin,, să expun probleme care apar in timp între este necesar ca fiecare uni Fapte demne ale Atlas
ales, în producţie — rela legate de activitatea tineri preţurile de producţie şi tate economică să-şi gospo te ca
tează tovarăşul Gheorghe lor de la noi — ne răspun de cost ale produselor mi dărească mai bine mijloa mier.
¡Boşorogan, directorul în de cu dezarmantă sinceri niere şi preţul de livrare cele materiale şi finan gospodarilor satului Bulei
come
treprinderii „Marmura“ şi tate secretarul comitetului a lor către unităţile prelu ciare încredinţate de socie 12,45
preşedintele consiliului oa U.T.C. crătoare, necorelări gene tate spre administrare, 13.00
menilor muncii. Să exem Am cercetat cu atenţie rate, între altele, de ten incit să realizeze producţia (Urmare din pag. 1) mult decît pui. Aceasta fie Merit
jurrui
plific. In producţie, echipa toate procesele verbale ale dinţa diminuării resurse fizică la un înalt nivel că este vorba de cămara cit o r <
de tineret, al cărui şef este, şedinţelor C.O.M. din acest lor de materii prime şi tehnic, cu cheltuieli mate 2 600. litri, Rozalia Ungur, proprie sau de cămara ţă ding
îşi realizează ritmic sarci an, dar spre deziluzia noas energetice şi de scăderea tot riale cit mai reduse şi deci Traian Olari şi Rudal Un rii. De aceea, este o dato 20.00
20,30
nile de plan în condiţii ire tră am constatat că în mai accentuată a conţinu să obţină beneficii cit mai gur cîte 2 500 litri, iar Ni rie, o obligaţie cetăţeneas Cad a
proşabile din punct de toată perioada amintită se tului lor în minerale utile, mari, respectiv o eficienţă codim Matei, Gaşpăr Ursa, că de a creşte mai multe dioju
vedere calitativ. Ca mem cretarul U.T.C. s-a remarcat de condiţiile tot mai gre maximă a întregii activi Ilarion Ursa, Gaşpăr Tomu- animale şi păsări, de a pro dans
ştiri ;
bru al C.O.M. este activ, doar prin... prezenţa fizică. le de exploatare şi prelu tăţi economice. Obţinând ţa lui Ioan, David Ungur, duce şi de a vinde, prin llU17.it
bine pregătit şi ridică Nici o intervenţie, nici o crare (adîncimi mari, dis beneficii, colectivele de oa Ama Oprean, Gaşpăr Dră- contractări şi achiziţii, mai
TUV
deseori, cu mult simţ de problemă legată de sarci tanţe lungi de transport, meni ai muncii sînt stimu gan, Iosif Rai, Ileana Cor- multe produse agroalimen- Ii tata
răspundere, cele mai im nile, de activitatea celor tehnologii complexe de late la activitate mai sus nea, Gaşpăr Tomuţa, Ioan tare, pentru a contribui ast din 1
portante probleme legate de peste 430 de tineri adusă în înnobilare etc.), ceea ce ţinută, mai spornică, mai Ungur, între 1 400 şi 2 200 fel la buna aprovizionare gram
activitatea şi viaţa tinerilor faţa organului de conducere duce la creşterea costurilor chibzuită, asigurând renta litri. Avem contractanţi ca a populaţiei. Pentru că da româi
zi cal
de la noi. colectivă. Oare să nu aibă de producţie de la o etapă bilizarea tuturor sectoare re au predat în acest an că dăm mai mult, vom 20,30-
Şi intr-adevăr, stînd de tinerii de la I.M.M.R. nici La alta. De asemenea, tre lor de activitate, deci şi a cîte 2—3 capete de bovine primi şi noi mai multe selecţ
vorbă cu Petrişor Ianc, cu o problemă demnă de ridi buie avută în vedere scum şi oiţe un porc, încasînd mărfuri prin magazinele nul ui
alţi utecişti, consultînd pro cat în cadrul C.O.M., să pirea continuă a materiilor celor care asigură eco fiecare gospodar între comerciale.
cesele verbale ale şedinţe nu existe în activitatea prime pe plan mondial. nomiei naţionale materiile 12 000—18 000 lei, iar alţii La discuţia noastră au
lor C.O.M. ne-am putut da productivă, pplitico-educa- Ştiind că ţara noastră im prime şi resursele energe peste 20 000 lei. Victoria luat parte Matei Miron,
seama de temeinicia celor tivă sau socială nici un portă cantităţi apreciabile tice. Un argument în* plus Puşcaş, Ana Oprean, Flo- i Maria Ungur, Nicodim Ma-
afirmate. Iată doar cîteva aspect ce trebuia supus ana rica Ungur, Cătălină Rus, ‘ tei, Traian Ungur si alţi
probleme abordate de se lizei şi aprobării organului Măriţi Ungur, Aurel Bozan, cetăţeni de frunte ai satu DE\
cretarul U.T.C. în cadrul colectiv de conducere ? Matei Laurenţiu şi alţii au lui, pricepuţi crescători de dra
şaispr
adunărilor organului colec contractat pentru anul vii animale. Unul dintre cei DOAI
— Ba există — sublinia
tiv de conducere : folosirea tor cîte 1 000—2 000 1 lapte, mai în vîrstă cetăţeni, co căra)
ză Gheorghe Zudor, pre
cu maximă responsabilitate în total, pentru 1981 avem munistul Miron Sicoe, ex- (Sidei
şedintele consiliului oame ta); E
a materiei prime şi materia nilor muncii — dar secre contractat peste 30 000 litri primînd gardurile şi senti struct
lelor, problema disciplinei tarul U.T.C., care a dove lapte şi 12 capete tineret mentele concetăţenilor săi, Colon
în producţie, a locuinţelor dit multă iniţiativă pe li bovin. între cei care con spunea : „Toţi cetăţenii sa rea);
pentru tineri, angajamente nie de organizaţie şi este tractează între 2—3 capete tului sînt hotărîţi să O. Ni
în depăşirea sarcinilor eco un muncitor bine pregătit bovine şi cîte un porc se cească mai bine pămîriv 1, ra, Ir
nomice sau, cînd a fost profesional, se pare că n-a află Miron Matei, secreta să-l silească să producă PENI
cazul, evidenţierea unor ti înţeles încă ce rol îi revine rul organizaţiei noastre de mai mult, să crească în (Culte
neri — toate dovedind că în C.O.M. li trebuie mai partid, Traian Ungur, Ioan fiecare gospodărie mai mul călare
el este un activ membru mult curaj, şi o pregătire Matei, Matei Bozan, Ma te animale şi păsări, să-şi CAN :
al acestui organ. mai temeinică a tuturor rian Ungur, Nicodim Matei, aducă o contribuţie tot mai (Luca
Augustin Poienari, secre problemelor care sînt dez membri de partid, Ioan Do- mare la fondul de stat, la ra cai
brei, deputat, Traian Ungur
tarul comitetului U.T.C. de bătute în organul colectiv buna aprovizionare a popu ANINi
la I.M.M.R., ne spune că de conducere, toate bazate lui Nicolae, membru al laţiei, împlinind în acest citorei
aici muncesc peste 430 de pe cunoaşterea exactă a O.D.U.S. şi alţii. chip cerinţele înscrise în marea
utecişti, aproape jumătate muncii şi actlvTtaţîi tineri ţcsătoriiă de mătase Deva, secţia C.T.C. Muncitoarea Ro- Noi, toţi cetăţenii din documentele dezbătute şi a- iembr
din numărul total al lucră lor din ilitreprittd&re. diea Tofan — urla dintre lucrătoarele fruntaşe ale între Tîrnava înţelegem — spu doptate de plenara C.C. al fost
prinderii. Foto: VIRGlL OnOIO nea Maria Ursa — că din P.C.R. şi Marea Adunare roşie)
torilor. Aceasta fiind pon
derea tinerilor in cadrul MIRCEA LEPĂDAtU cămară nu poţi să iei mai Naţională“. An as ti
* Zîzanl
GIU-E
Cunoaşterea şi aplicarea hotărîriîor lan K
eficienţa, lâ ăcedaşi linie, tură) :
linia eficienţei ntai are şi O altă latură, argint
pfetentălă hi f(ridurile ce
Dezno
Urmează ide căite Eugenia şi legilor adoptate de recenta plenară (Clncn
Da, există şi o asemenea fpSt reămetvăjăt Un Spaţiu Spiheâmi — SeCtetafO co II (Ci
linie, mai bine-zis, un ase de producţie şi s-ău ampla mitetului de partid dih ti- a C.C. al P.C.R. şi sesiunea M.A.N. MERII
menea flux de ^producţiei sat cîteva maşini de cusut, nitate : (Mura
care la fabrica hunedorea- această nouă linie tehno — Linia pentru recupe (Urmare din pag. 1) supraaprovizionării şi supra- meni, prin munca politică dolarii
nă de încălţăminte a fost logică de la F.I.H. şi-a ar rarea şi valorificarea mate consumiilui care duc la de ce o desfăşurăm, că avuţiei mina).
pus în slujba eficienţei. Cu gumentat din plin existenţă. rialelor refolosibile n-d fost comunale ale Ü.T.C., sindi reglări în aprovizionarea naţiohale mereu crescînde,
puţin efort de gîndire şi Pentru început au fost crea creată , numai pentru acest catelor şi ale organizaţiilor iiOrfnâlă a populaţiei, con prosperităţii noastre le
cu multă bunăvoinţă, acele te cîteva modele san scop. Cu materia pritriă 56- democraţiei şt unităţii so travin principiilor eticii şi dăm adevărată măsură prin
aşa-zise deşeuri Ou fost de dale pëntru femé;. Sirii pro curiddră ¿6 6 cVerri nu se cialiste trebuie să acţio echităţii socialiste. Este munca noastră tot mai
turnate din implacabilul lor duse bune, practice, como preă poate asigura func neze cu toată responsabi recomandabil ca îrt această spornică, mai eficientă, de
drum spre lada de guiVoi, de şi elegante. In atelierul ţionarea ei la lritreaga ca litatea pentru a explica muncă să fie folosite pe înaltă calitate. Timp
devenind materie primă Se de creaţie se încearcă o pacitate. Deoarece la noi cetăţenilor, în spiritul in sCată cit mai largă date Iată de Ce, în. lumi na ziua d
Vreme
cundară din care se pot diversificare ă acestor pro realizarea planului fizic a dicaţiilor reieşite din cuvîn- comparative, grafice sau orientărilor şi exigenţelor special
obţine produse calitatea i. duse obţinute din materia fOşt întotdeauna o proble tarea tovarăşului NiCôlae alte materiale ilustrative, formulate de tovarăşul Cerul
vor se
...Cincisprezece muncitoa le recuperabile, câte hu mă, ne-am gîndit că pe li CeauşescU 3â plenară, nece dialoguri cu privire la creş Nicolae Ceâuşescu la ple Vîntul
re, sub conducerea briga sînt cu nimic mai prejos nia recent mirată în fluxul sitatea participării active a terea nivelului de trai ma nara C.C. al P.C.R., ne re din st
dierei -Margaretă Sîrbu, des decît cele obţinute în flu de producţie putem confec tuturor cetăţenilor jude terial şi spiritual al între vine tuturor înalta îndato minimi
făşoară o muncă de arti xul de fabricaţie. Ba, In ţiona încălţăminte ce nu ţului, de la oraşe şi sate, gului popor, despre dez rire patriotică de a munci minus
maximi
zan. Bucată cu bucată, res plus, se realizează şi o éco reclamă consum rnare de pentru asigurarea prin forvoltarea şi înflorirea jude cu dăruire şi abnegaţie Ceaţă
turile de piele (ţinîndu-se nomie la fiecare pereche manoperă, micşorând în o- ţe proprii a necesarului de ţelor şi localităţilor ţării. pentru încheierea noului in zon:
presiun
cont de calitate şi nuanţe) de sandole — In medié, Ü cest fel sarcinile atelierului produse pentru consumul In activitatea de explicare an cu rezultate cît mai
conducător (tras-ffitpult). In
se întregesc, capătă forme lei. Ar putea apărea ne local şi pentru livrarea unor a sensurilor şi raţiunilor bune, de a trece cu toate Timpi
precise, devenind modele semnificativă această eco oOeSt fel am executat pe cantităţi sporite la fondul economico-sociale ale mă energiile noastre creatoare 28 şi 1
vremea
noua Unle 8000 perechi pa
de sandale cu o linie ele nomie. Şi totuşi, la cele 800 puci de casă pentru copii, centralizat al statului. surilor şi legilor adoptate la înfăptuirea sarcinilor treptat,
gantă, modernă, ăşă cum perechi sandale executate Prin multitudinea de trebuie insistat pe necesita noi, mobilizatoare, din noul fcnm n
au fost concepute în atelie in acest Interval de timp, Vor In viitor vrem ca tot forme şi mijloace ale tea cheltuirii economicoase an — primul an al viito cipitaţii
do plcv
oicl să introducem în pro
rul de creaţie (implicat şi valoarea economiilor reali ducţia de serie papucii de muncii politice de masă ce a mijloacelor de care dis rului cincinal — asigurînd
el la rindu-l în această bă zate a ajuns la aproape casă pentru femei şl san ne stau la îndemînă va pune judeţul, creşterii res mersul hotărît înainte al La rr
tălie a eficienţei). 20 000 lei. Dor Intr-un an, dalele pentru copil. trebui să acţionăm cu fer ponsabilităţii fiecărui om patriei noastre pe calea neral t
VOTOjC
Deşi pornită doar eu cînd se vor executa mii de C. DORIN mitate pentru combaterea al muncii în aceste direcţii. progresului şt civilizaţiei de âerv
două luni în urmă, cînd a asemenea produse î Insă mentalităţilor şi practicilor Să-l convingem pe oa socialiste.