Page 91 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 91
Pag. 3
198 @ SÍMBAtA, 27 DECEMBRIE 1980
O întrecere cn Concursul nostru
desfăşurare permanentă
lor.
le limbă spa- Bucuria muncii lea cu role a laminoare- Nu vreau să fac nici un
La sfîrşitul lunii ianua bări de investiţii. Noroc că luna iulie, a angajamentu Dialogul nostru s-a în elogiu acelora care au cîş-
e limbă fran-
rie 1980 ziarul nostru a beneficiar al unuia din lui de muncă patriotică. Combinatul siderurgic Hu trerupt aici. Daniela Hera tigql medalii olimpice sau
emateca publicat chemările la în tre blocurile construite pe In faza municipală a ac nedoara are mereu darul a fost chemată la lamino mondiale pentru că au tă
trecere lansate de cîteva terenul unde înainte se în tualei ediţii a Festivalului rul de 800 mm, unde un cut-o alţii mai înainte, ci
vorbim, cum de a impresiona, fie şi prin
unităţi şcolare din judeţ, în tindea baza sportivă este naţional ,,Cîntarea Româ simplul fapt că timpul, în defect electric impunea şi vreau să arăt că aici, în
, educativ cadrul celei de-a IV-a edi C.S.H., iar oţelăria electri niei" formaţiile.pitistice din prezenţa ei. Avea deci drep această şcoală, învăţătu
cultiiral-artis- ţii a concursului ,,Şcoala că patronează şcoala. Apro şcoală au obţinut locul 1 trecerea lui, ii conferă me tate cind vorbea de satis ra şi sportul se împletesc.
•tiv noastră — casa noastră". bările fiind obţinute, lu la dans modern şi recitări, reu noi dimensiuni. Cînd
brie 1980 — Cro- intri în combinat, privirea facţii... Iar munca este încununa
enimentelor po- A trecut, deci, timp sufi crările preliminare (marca locul 11 la brigăzi artisti iţi este atrasă de imensele LUCIAN FIŢĂ, tă de succese pentru zile
cient pentru ca şcolile să ce şi o menţiune la mon student, I.S. Hunedoara le şi eforturile din sălile
seri aibă unele rezultate în în rea, betonarea) făcute, ur taj literar-muzical. Şi în agregate şi instalaţii care
nai mează ca I.C.S.I-I. să bitu- .„fac" fonta şi oţelul. de sport sau de pe sta
ri şi perspecti- deplinirea obiectivelor con cadrul „Daciadei" au o Meseria — dioane. Există elevi care
la un an la al- ţinute de chemare : dezvol minizeze şi să amenajeze comportare meritorie, toa Ca peste tot aici, la sec sînt şi buni sportivi,' dar
tarea bazei didactico-mate- pista circulară de alergare te formaţiile participante ţia „Reparaţii electrice", doresc să cunoască şi cîi
¡iclopedia munca este la ea acasă.
5rial: „Uriaşul“. riole, îmbunătăţirea conţi în care este inclusă şi pista clasîndu-se pe primele trei brăţară de aur mai multe taine ale ştiin
U 1. Premieră nutului pregătirii teoretice locuri. O bună activitate Motoare de diferite mărimi, ţei. Exemple ar putea ii
i. Producţie a şi tehnico-practice, a mun de pregătire a tineretului sportivă au elevii din cla aparate de forţă şi de co Un vechi proverb româ
rilor americane cii de educaţie comunistă, , pentru apărarea patriei. mandă, • funcţionează fără multe. Rămînem însă la
nai sele I, a Il-a şi a IlI-a care nesc spune că „meseria cîteva: West Otga, Ba-
asigurarea condiţiilor igie- la înot, la faza republica ostenire, prin grija, pasiu este brăţară de aur“. Pen tinlh Istvan, Cornelia
în devenire. nico-sanitare, de estetizare, nă de la Braşov, au obţi nea şi pricepereă oameni tru aceasta, fiecare dintre Breaz, Ilie Lupşan, Mihae-
şi bună gospodărire. nut locul III pe ţară, iar la lor. lax Daniela Hera, o tî- noi încearcă să-şi găseas la Racheru şi Luminiţa
— Pentru că eram încon Şcoala noastră — un recent concurs, desfăşu nără care munceşte la bo- că în viată o meserie, o Cazan pe care, zi de zi,
juraţi de şantiere — ne rat la Hunedoara, au luat binaj, s-a detaşat prin hăr muncă pe măsura posibili oră de oră, îi po(i găsi
spunea prof. Doina Andrea, casa noastră un loc II (pe -zonă) şi au nicie şi pasiune, încă de tăţilor sale, doreşte să fie pe stadion sau în sălile de
dirc-ctoarea Şcolii generale stabilit o performanţă na cînd a venit în secţie. exemplu pentru alţii. antrenament, muncind . cu
ri I : ■'* 6,00 Ră nr. 3 Hunedoara — ne-am ţională. — Ce mai faci Daniela ? Dar ce exemplu mai e- dragoste şi devotament.
ii dimineţii; 7,00 gîndit ca mai înainte de a Se poate vorbi, aşadar, — Muncesc şi mă simt locvent se poate găsi pen
; 8,oo Revista ne preocupa de sporirea ba Cabinetele existente în bine ! . Dorinţa lor fierbinte este
Curierul melo la Şcoala generală nr. 3 tru elevii Şcolii generale să cî.şlige cit mai mulţi
sul elin de ştiri; zei didactico-materiale să şcoală (pentru clasele I— Hunedoara, de strădanii şi Daniela este un bun bo nr. 7 Deva, decît colegele lauri. Dar aceştia se ob
ţa radio ; 10,00 acţionăm- pentru a păstra IV, de istorie, matematică, rezultate meritorii în în binator. A făcut liceul aici, lor mai mari, componen
ştiri ; 10,05 Re- ce aveam. Aşa că am în biologie, limba română etc.) la Hunedoara. A fost o e- ţin printr-o muncă neobo
■ă radio ; 10,40 ceput cu acţiunile de gos s-au constituit pe ideea de făptuirea obiectivelor pe levă eminentă şi totuşi nu tele lotului nafional de sită, care, împletită cu
ocuri populare; care întrecerea „Şcoala gimnastică. Fiecare din dragostea pentru ea, dă
i de ştiri ; 11,05 podărire. mai exact cu funcţionalitate şi de aceea noastră -— casa noastră" a dat examen pentru a in
al ; 11,25 Disco- împrejmuirea şcolii. Ce s-a personalul didactic s-a o- le-a pus in faţa unităţii de tra la facultate. Cum ex micuţele eleve are un saliştactU.
11,33 Avanpre- realizat de la lansarea che cupat de dotarea lor cu se plică acest lucru ? idol, o Emilie, o Rodică, NICOLAE GAVREA,
ilio-TV ; 12,00 turi de cărţi (cu un număr învăţămînt. Deşi problemele o Marilenă, pe care sigur elev
ştiri ; 12,30 Din mării la întrecere de către şcolarizării elevei Carmen — M-am născut în Hu vor să o ajungă şi s-o în
clorului nostru; Şcoala generală nr. 4 De de volume suficient unei nedoara, ca şi părinţii mei, clasa a Xl-a
de promenadă; va este continuarea unor clase de elevi), cu mape do Zangăr şi ale disciplinei dealtfel. Cînd am deschis treacă. Şi aceasta se poa Şcoala generală nr. 7
1 la 3 ; preocupări mai vechi pe cumentare, fişe pe probleme — în cazul elevului Iosif te numai prin muncă. Deva
ib ; 16,00 Radio- etc. In atelierul şcolar pro Muzicaş, cu foarte multe ochii spre lume, am văzut
15 Coruri mun- care în parte le-am în mai întîi combinatul aces
1,30 Radiorecor- cheiat, altele, cum ar fi ducţia s-a realizat integral. absenţe de la cursuri — ta. Ca elevă, mi-am dorit
i Orele scrii ; Elevii lucrează obiecte pen dovedesc că, în acest co
nul cu cintece; reamenojarea bazei sporti tru autodotare sau pentru lectiv, n-au fost epuizate întotdeauna să fiu şi eu
România ; 20,40 ve, urmînd să se finalizeze toate posibilităţile şi me muncitoare aici. Am termi
tore ; 22,00 Ra- în curind. mica industrie a municipiu nat liceul cu o medie des
22,30 Ring de lui. Dar acestea le plasea todele pentru integrarea a-
,00 Buletin de Aceasta ar fi de mult cestora în viaţa şcolară, tul de mare, dar nu am dat
-6,00 Non stop timp gata, dacă în actul ză foarte greu, întrucît nu pentru păstrarea unui cli examen la facultate. Nu-mi
turn. primesc comenzi ferme. Bă pare rău. Găseşti prin mun
prin care consiliul popu mat sănătos de muncă. Şi
A: 20,00 Aciua- lar municipal a predat te ieţii au început să realize aici, ca şi în alte unităţi că şi aici satisfacţii multe,
i; 20,10 „Jocu-i ze rame de tablouri (strun- şcolare din judeţ, activi infinit mai mari decît în • Aur şi argint pentru sportivii Văii Jiului. La campio
lăsat“ — pro- renul pentru construirea u- gărie în lemn) iar fetele orice alt domeniu. N-u-mi natul individual şi perechi, rezervat juniorilor la popice,
tuzică populară tatea — răspuns la chema
; Medalion mu- nor blocuri s-ar fi menţio croitorie. rea la întrecere este o pre pa,re rău pentru că simt că desfăşurat la Odorheiu Secuiesc, Valea Jiului a fost re
a Munteanu ; nat obligaţia beneficiarului In şcoală fiinţează 37 de ocupare permanentă, pen mă realizez, simt că trăiesc, prezentată de tinerii Constantin Dobrică, la proba indi
ala caleidoscop; cercuri, care cuprind în ele simt pulsul febril al muncii viduală, iar la perechi de aceiaşi Constantin Dobrică şi
n emisiunile a- de a reface baza sportivă tru că munca de instruire Mihai Ernest de la „Jiul" Petrila. Reprezentanţii noştri au
distrusă în timpul lucrărilor. 75 la sută din pionieri şi şi educare nu poate şi nu şi mă hrănesc din bucu
şcolari. Dotarea lor se face trebuie să aibă pauze. riile fiecărei tone de fontă, obţinut medalia de aur la perechi şi cea de argint la
Aşa a fost nevoie să se proba individuală.
din fonduri realizate ' în fiecărei şarje de oţel, fie
umble doi ani după apro- urma îndeplinirii, încă din VIORICA ROMAN cărui lingou, zguduind ca- • Tinerii de la I.M. Aninoasa organizează în fiecare
i&mwm sîmbătă, după c He program, o amplă acţiune de
alombo la Lon- r clică orice transpunere discernămîntului pur al muncă patriotică în sprijinul direct al minerilor. Cu acest
prilej ei coboară în abataje de unde evacuează cărbu
i; ...Am iost iilmică a lui Sadoveanu, copilăriei, mult mai pre nele puşcat de brigăzile din schimbul II, suplinind un mare
(Arta); HUNE- ,,Dumbrava minunată“ mai tenţioase decît ale unui număr de mineri, care, in acelaşi timp, efectuează alte
.abirintul (Fla- ridică şi o problemă spe simplu basm. lucrări.
:adorul Hooper cială, aceea a păstrării Frumos structurată, de
ii) ; ABBA (Ar- • Aniversare. In această săptămină s-a împlinit un an
:ara, Irina (Con- PETRIŞOR CIOROBEA, a autorului invenţiei este lentilei diafane ce fil rulată Iluent, cu meritele de la înfiinţarea cenaclului literar „Mesagerul", al lucră
PETROŞANI: AUGUSTIN GURAN : o posibilitate în plus de trează natura, transtormîn- pe care le-am subliniat, torilor de la oficiul municipal de poştă şi telecomunicaţii.
Londra (Uni- a pune în evidentă multi d-o în ochii Lizucăi înlr-o „Dumbrava minunată“ tre Cu acest prilej, a avut loc o şedinţă festivă.
■etul nisipurilor plele calităţi pe care tre sumă de semne fabuloase. ce în revistă o presti
ie); Bună sr ; \ ftiinsa feka buie să Ie posede cei ce Meritul incontestabil al gioasă galerie actori © Au venit colindătorii ! Astăzi ,şi miine, în Valea Jiu
tepublica); LU- se ocupă cu răutăcătorii, Dragai Olteanu-Matei (au cească. Ernest Maltei, lui se desfăşpcră un original festival al obiceiurilor laice
ta la domiciliu | Romanul ele debut al şi de ce să nu spunem toarea scenariului) este Elena Drăgoi, Florina Cer de iarnă sub genericul „Colinda ţării pentru minerii Văii
Sosea odată un i deveni lor Petrişor Cioro- derutează anticipaţiile ine acela de a ti sesizai cu cel, ' Matëi Alexandru, Jiului“. Astăzi, colindătorii, căluşarii şi piţărăii din zece
icitorcsc); VUL- ^ bea şi Augustin Guran vitabile ale cititorului în destulă pertinentă acest Draga Olleanu-Malei, Ilea judeţe vor ura pentru minerii din schimburile I şi II, vor
ostatic în plus i prilejuieşte cititorilor in- ceea ce priveşte finalul. lapt, ceea ce duce Ia na Stana-lonescu, Cez ara continua cu un alai pe străzile localităţilor şi vor încheia
; LONEA : Ţa ? tîlnirea cu o acţiune pat- Dar ne oprim aici, pentru elaborarea unui decupaj Daiinescu, Rodica Popes- ziua cu un spectacol „Colindă pe marea scenă a mun
ri atici (IVIinerul); ] pitantă, bine condusă, o- a nu lua cititorilor satis- literar mobil, ''pasibil să cu-Bitănescu, Gheorghe cii", la casa de cultură, Miine, din nou alai de cofîndă-
Rocky II (Mtm- i bişnuită - dealtfel pentru iOcfia lecturii, concluzio- lertiiizeze imaginaţia regi Gîmă, Eugcniu Ungureanu, tori pe străzile Petroşaniului, iar în final un spectacol de
JRICANI : Che- ? lucrările apărute în colec- nînd că apariţia ,,Misiunii zorului Gheorghe Naghi. obiceiuri laice de iarnă pe platoul din faţa Casei de cul
ăverii (7 No- * ţia ',,Stinx“ a Editurii Mi- Foka“ este o realizare in Ceea ce este şt mai Maria Ptoae şi Aimée tură Petroşani.
BRAD : ...Am ţ filare.. primul rînd a autorilor şi remarcabil în acest film, Iacobescu sini cu to{ii C. IOVĂNESCU
ezece (Steaua i Subiectul romanului ne apoi un cîşlig pentru spo în rol ; iar jnicufa Diana
tASTIE : Duios J oferă posibilitatea in(ele- rirea conţinutului educa fine de domeniul ideaţiei. Muscă este o adevărată
recea (Patria) ; ţ gerii importantei apărării tiv al genului. Aşadar, oglindirea lumii, revelaţie. O notă maximă
tcăra) ; GEOA- 4 cu slin tenie a tot ceea ce cu virtuţile şi defectele lui George Voicu pentru
Uimitorul căpi- / a creat şi crează mai bun MIRCEA BELE ei, eu adevărurile sale cei cîţiva cetăţeni care I
(Casa de cul- 1 poporul nostru, in munca imaginea de mare plastici au văzut scena în cartie- j
ŢEG : Şaua de sa de zi cu zi. De ase general valabile, se în- tate. rul Bej an — Deva au şi |
dar) ?v BRAZI : menea, Înţelegem rolul Dumbrava lîmpiă pe coordonatele AL. COVACI pornit la prinderea lui, .
i la frontieră muncii plină de abnegaţie ! ! alăturîndu-se organelor de I
pază şi ordine. Curînd, j
ZALAN : Rocky şi patriotism a celor ce minunată O carte nouă în preajma Anului nou : hoţul a fost prins. Se nu- i
i cultură) ; SI- au menirea să apere va • De învăţătură. S-a în-
irumul oaselor lorile materiale şi mai ales Ecranizarea fermecătoa Almanahul „SCÎNTEIA“ 1981 tîmplat în noaptea de 23 meşte Ioan Nicolau, cu I
ILIA : Artista, spirituale ale poporului rei povestiri a lui Mihail spre 24 decembrie în fa domiciliul în Deva, car- j
tierul Dacia, bloc 23, ap. ]
irdelenii (Lu- român de tendinţele hră- Sadoveanu primeşte acum, ţa cinematografului Pa 19, încadrat în muncă la
i părete ale spionajului stră- în anul cînd sărbătorim tria din Deva. Ionel Ma I.F.E.T. ca electrician. El J
? in. Iată de ce cartea este centenarul marelui poves ne, domiciliat în Deva,
ţ dedicată „Cetor ce ve- titor, o semnificaţie apar bulevardul Decebal, bloc încerca să fure din auto
turisme
şi
bani.
obiecte
i ghează corola de lumină te. Aparte, deoarece rea 16, scara K, ap. 50, cu
fiiîEAU. locul de muncă la coope S-a mai constatat că I. N.
asrwmgiSBM» / a patriei“. lizăm încă o dată, cîte rativa meşteşugărească are antecedente penale şi
) Structurată iluent, în comori greu de evaluat Mureşul, fiind beat a pro că a mai comis furturi
obabil pentru ţ capitole scurte bine gln- mai există In filele mare din autoturisme în muni
lecembrie 1980 : i dite din punctul de vedere lui povestitor moldav, vocat scandal. Ba mai
tneral caldă, In mult, a lovit un ce cipiul Deva. Bilanţul ac
:ona de deal. l ai acţiunii, lucrarea ce o comori orlcînd converti tăţean care tocmai trecea tivităţii sale infracţionale
noros. Izolat se prezentăm are calităţile bile în pagini cinemato îl va face însă instanţa
burniţe slabe. genului. Afirmaţia ne grafice, virtual antologice. pe acolo, absolut fără nici
,u£ta moderat Desigur, ipostazele Mi un motiv. Organele de or de judecată. -
1. Temperatura slujeşte la aprecierea ccL dine au intervenit prompt e Pe scurt. Miliţia mu
L cuprinsă între deşi la debut, autorii stă- mice ale cărfilor sado- şi huliganul a fost con nicipiului Petroşani a în
grade, iar. cea pînesâ genul pe care tl veniene n-au atins Încă
e 3 şi 8 grade, dus Ja miliţie. Va fi jude ceput urmărirea penală
ntâ, în special abordeaztf. Apătereq se- ştqcheta valorică a operei cat pentru infracţiunea de împotriva lui Rafila Je-
împle şl In de~ creţului tul „Casco X#* ÎSerare Inspiratoare. ultraj contra bunelor mo can, pentru infracţiunea
tq faţa unor spioni versaţi ravuri. Să-i fie de învă de provocare ilegală de
obabil pentru o ieri autorilor posibilita Fără îndoială, na putem ţătură I avort. Pentru abandon de
■.embr£ ÎMI tea unor IneurUunl in a- decît să salutăm antrepri « Cu sprijinul cetăţeni familie, miliţia oraşului
nx ri.id uşor $i itallza psihologică a per za Casei de filme Unu, lor. Oare ce-o fi meşte Brad a soluţionat dosarul
d va fi mal
Vor cădea pre sonajelor reale sau fictive care şl-a asumai o respon- rind individul acela pe privind pe Nicolae Diaco-
da sub formă create pentru revolte ac lingă autoturisme ? Punîn- nu, cu propunerea de tri
lapoviţă. ţiunii. sabtfUate majoră, trăita- du-şi această întrebare mitere în judecată.
vreme ta go- Construcţia Irţrigii prj^ punînd pe ecran „Dumbra
cu cerul tem- atacul din două . va minunată“. Dincolo de Rubi ied realizată cu spn/;nu)
, (Meteorolog a Inspectoratului tudetean de Interne
A. Pronoenoo). snpra Iul „Co^, 4" şi greutăţile pe care le rl-
x