Page 95 - Drumul_socialismului_1980_12

© DUMINICĂ, 23 DECEMBRIE 1980 J- 3

Consemnări NENEA IANCU

După o perioadă de e- unde s-au aşezat... ,,nu­ spectacol iormidabil însă,
CĂ, zilări şi căutări, in care mai pentru o clipă" ? are nevoie de un text pe
BRIE ne-a fericit cu o seamă de Pe unde mă duc insă, măsura sa : un text inoxi­
filme greu digerabile, te­ — vorba poetului Beniuc dabil, cum numai nenea Hi
riei. Patria leviziunea noastră cea de — pe unde mă-ntorc, toţi Iancu se pricepea să nus-
lio toate zilele s-a redresat mă opresc şi mă-nlreabă : că. Şi alunei care e secre­
pentru co­
de Monte subit şi spectaculos, răs- văzul-ai ,,0 scrisoare pier­ tul lui Caragiale ? Secre­
odul 3 făţindu-ne de la o vreme dută“,? Din toate aceste tul iui Caragiale e „cara-
sănătatea, cu adevărate parade ale spectacole unul şi unul giaiismui“, acea sinteză
tală care va să zică, românu­
ii capodoperelor. Au fost in­ unică şi inconiundabilă'
lUZicii tri ecranizările (aşa şi-aşa) lui i-a-nllorit suiielul tot între etern uman şi ridi­
atriei după Sadoveanu, le ve­ în tovărăşia lui nenea col, în expresia unor re­
linical dem acum pe cele după Iancu. Văzuta-i „O scri­ plici monumentale : „Ai
uzică Caragiale. Să adăugăm a- soare pierdută" ?• Văzut. puţintică răbdare... după Actorul trebuie văzut
:ănitoarea cele superbe pagini din Ei, şi cei zici ? Iar eu ce lupte seculare care au du­
i din emi- istoria teatrului românesc să zic ? Cum aş putea ex­ rat treizeci de ani... ieri
icurs „Şla- in prezentarea lui Radu plica prospeţimea acestui bigotismul, azi liber-pam-
^enire“ Beligan şi integrala Sha- Ulm turnat în '53, pe vre­ sismul... toţi sîntem • ro­
şi pămin- intr-o diversitate de ipostaze
>rtaj kespeare, abia 'începută, mea pionieratului cinema- mâni, mai'mult sau mai
>u, in ţară înalte acte de cultură, ca­ tograiiei noastre ? înseam­ puţin oneşti... să trecem
re ar onora orice mare nă să explici misterul ca­ ia plebicist... trebuie s-o
melodii podoperei, ceea ce n-au — Cu ce prilej în judeţul — Actorii pot face dintr- să pol refuza rolurile slabe.
vesel de instituţie culturală a lu­ iscăleşti : o dăm anoni- •
i: „Din mii. Şi de ce să fim ipo­ reuşit deplin nici cei mai mă...“. nostru, stimate Silviu Stăn- un scenariu bun un film Şi revenind Ic o întrebare
însemnări criţi, de ce să lacem pe redutabili teoreticieni. Să După fiecare asemenea culescu ? pe care mi-aţi pus-o înainte
wain“ slab sau invers.
snobii şi soiisticatii şi să •fie meritul acelei distri­ înlîlnire cu nenea Iancu, — Particip la realizarea — Dacă ar fi să alegeţi — cum de apar într-un Ulm
stiva o cu- nu recunoaştem titlul de buţii de aur, formală din mă întreb lără voie care unui Ulm pe teme de pro­ pe teme de protecţie a
ice de va- capodoperă a genului nume de primă mărime a e capodopera scrisă de tecţie a muncii, la C.T.E. dintre rolurile jucate, în muncii — ţin să precizez
ea a vm-a) scenei româneşti ? Este şi Mintia, comandat de Cen­ care din ele vă preferaţi ?
in chiar şi acelui Monte noi, cei de azi, în stare că preler să contribui ia
Cristo în matineu dumi­ asta lără nici o îndoială. a desfăta generaţiile de trala energiei, care este — In Mihai din ,,La patru realizarea unui astlei de
— Caragia- nical pentru copii, dar la Dar o distribuţie oricît de peste un veac ? iar gîn- ‘ preocupată de găsirea unor
zuri paşi de iniinit“ şi într-un film, în tovărăşia unor ade­
pentru cei care şi cei mari trag cu ilustră, nu poate ¡ace din- dul mi se sperie în iaţa forme cit mai variate pen­ văraţi artişti în meserie,
i — inima tr-un text mediocru decît acestei întrebări şi nu în­ tru a asigura penetraţia a- cum sînt regizorul Ion
coada ochiului, slrrşind
un spectacol onorabil. drăzneşte s-o privească în cestor pelicule şi o impre­ Stanciu şi operatorul Alexan­
prin a rămîne ţintuiţi pe Pentru un spectacol me­ ochi... sionare ' mai mare a celor
pers pe cli­ dru Inlorsureanu.
ni cincinal cile o jumătate de scaun, morabil însă, pentru un RADU CIOBANU interesaţi. Interviu
— Nu credeam că aveţi
— S înteţi cunoscut ca
ilarii cu actorul astfel de probleme, mai
Spectacol interpret în filme , artistice. ales că, după cîte ştiu, sîn-
de judeţul Cum se explică apariţia Silviu Stănculescu teţi apreciat de public pen­
tic: „Spe- Poem pentru Republică dumneavoastră într-un ast­ tru apariţiile dv. pe micul
îmieră tv. fel de film ? şi marele ecran.
ie a Casei — Fiind vorba de un do­
ei Toate zilele noastre sînt pentru tine meniu din ce in ce mai — Sînt destul de modest
zidire începută acum două mii de ani, sensibil — al energiei — rol din Oscar Wilde. Sint ca să mă bucur că nu tre­
scut sîngcrînd în faţa oştilor străine roiuri care mi-au dat satis­ buie să trec cu capul plecat
2EMBRXE Ulmul vrea să evite didac­
geamănă cetate din daci şi romani. facţie, în care am avut printre oameni, că sînt iu­
în limba ticul, prin tratare şi moda­
Toate cuvintele înfloresc pentru tine sentimentul că am făcut tot bi de ei — poale iiresc,
ţară cu dealuri de viteji în nume, lităţi de comentare alingînd ce s-a putut dintr-o şansă. pentru că şi eu îi iubesc
cu soare picurat în miere de albine trăsături artistice.
perspecti­ — Ca spectatoare am — Sîntem în prag de An — şi mă refer nu la apre­
vii cincinal mamă cu dor cit t-oate mamele din lume. nou şi, de obicei, în astfel
Toate faptele noastre sint pentru tine impresia că dv. conturaţi un cierile rudelor sau cunoş­
in luptele ţară cu munţi gătiţi de sărbătoare anume gen de personaje. de momente ne gîndim Ia tinţelor.
români- viitor, facem proiecte. Ce-şi
cu libertatea scrisă în Cîmpiile Române Mă înşel ? — O să vă revedem cu-
iei, Repu- ţară cu stema vegheată trainic de Soare. doreşte actorul Silviu Stăn­ rînd ?
— Nu. Aceasta se dato­
5ton: Trc- ANDREI CAUCAR rează distribuţiei. Pentru culescu pentru anul care — Da. într-un film re­
reţ. Episo- că nu actorii îşi aleg ro­ vine ? gizat de Geo Saizescu.
cia listă — lurile, ci sînt aleşi. Dar, — Să nu mai fiu nevoit
ivă, pres- oricît de greu de acceptai să accept sau altfel spus VIORICA ROMAN
iafc inter- Si n la re i-ar ii unui om ideea unui
Slănculescu dur, trebuie s-o
pentru
că
României socialiste accepte, văzul într-o actorul
diver­
trebuie
sitate de ipostaze şi nu
Mîndrâ ţară Românie în uzine şi pe luncă numai într-o direcţie.
Tot poporu-ţi cîntă ţie Iar minerii de sub sol
10 la Lon- Cîntec nou de bucurie ; Ne scot fala munţilor — S-a vorbit mult, în
...Ara fost Din Zarand pînâ-n cîmpie ultimul timp, despre filmul
1; HUNE- Şi ne-aduc de sub pămînt
itul '(Fla- Toată clasa muncitoare ¡Bogăţii, aur, argint de actualitate. Care este
11 I-Iooper £,'in fabrici, de pe ogoare Din aceste bogăţii opinia dv. ? '
BBA (Ar-
rlna (Con- l'-,! aduce azi cîntare. Cunună vom împleti — Cred că se coniundă ¿¿lotru
?ROŞANI : Toate sateie din lume Pentru ţara mea aleasă
dra (Uni- Te cunosc azi după nume, Ca să fie mai frumoasă. ideea de actualitate cu fe tfrz&i 4L4ff6Ct,C*K
nisipurilor aceea de contemporaneitate.
3ună sea- După steagul tricolor,
!ica).; LU- După vrednicul popor, SÎNZIANA MOLDOVAN — Actorii ar putea con­
domiclliu Nc-ntrecem cu drag în poet ţăran
cu noroc tribui la reuşita unui film,
VULCAN : muncă Băita ¡111 să zicem de actualitate ?
iilor (Mun-
ostatic în ¡tEHTSÎ E5W8 531335 M&WS RUiHJ ¡3SS3 SSS3S E3S3 233® E2S2JI Kara ESB33 vrjjw germ gjgm asMoa ffiESfl ESES Q 8H533 CSS33 MSI rgM&'it HffiWW KWrrsai fi "™ m SHR MflB
; LONEA: 7 BBS '95EBB
ici (Mine-
Slop, ca-
acitoresc); Ofn nesecatul tezaur folcloric românesc: colindele • laice de iarnă
y II (Mun-
'TI: Bure-
II (7 No­
ii ...Am în folclorul nostru ciclul vieţuirii $i a solidarităţii formaţiile de dubaşi din colinda în casă adresată rariu“Şi-unu s-o lăudare, accentul căzînd în general
(Steaua celor 12 zile care formea­ colective. Almaş-Sălişte (care în a- gospodarului ; colindele a- cum oă el mai are/Cîte pe frumos, colindele cu
ZA: Dez- ză sărbătoarea Anului Nou
;ieră (Mi- Aflat la cea de-a Xl-a e- ceste zile au împlinit 40 de dresate diferitelor persoane flori pe munte-atîtea oi duba, căluşarii şi toate ce­
E: Duios este cel mai important ci­ diţie, Festivalul obiceiuri­ ani de activitate şi ca an­ din casă pe categorii de cornute/Cîte viorele, atîtea lelalte au ieşit din limitele
atria) clu festiv popular tradiţio­ lor laice de iarnă prezintă samblu artistic), dubaşi? vîrstă, situaţie sau profe­ miorele“ („Pe munţii cei sincretismului primitiv al
; CIEOA-
rul căpl- nal, cel mai bogat şi colo­ unui larg public datini şi din Pojoga şi Stănceşti-O- sie ; mulţumirile (strigări­ mari“ — Stănceşti-Ohaba). ritmului şi au intrat în do­
i de cul- rat prilej de manifestări obiceiuri prin ansamblurile haba, colindătorii din Oha­ le) pentru darurile oferite Mulţumirea la daruri este meniul artei.
Şaua de folclorice. Caracterul esen­ şi grupurile folclorice. ba Ponor şi Dăbica,-obiceiul colindătorilor ; jocul ; ple­ recitată şi nu cîntată, deci
BRAZI : ţial al sărbătoririi este Repertoriul obiceiurilor VASILE MOLODEŢ,
frontieră „Cerbul“ de la Rîu Mic, că­ carea Ia o altă gazdă. Şi ar „• un alt timbru, o altă
I : Rocky bucuria cu care omul în- de iarnă hunedorene cu­ luşarii din Romos, Orăştioa- de aici şi' marea varietate tonalitate decît colindele. instmetor
ă); Elixi- tîmpină trecerea de la anul prinde în forma lui tradi­ ra de Sus, Renghet ş.a. la Centrul judeţean
uiie); SI- vechi la anul nou, începu­ a colindelor. Pe lingă cele Aici versurile sînt mai li­ de îndrumare a creaţiei
oaselor ţională : colinde de copii Ceremonialul colindului cunoscute ca : a gaz­ bere — de la 4 pînă la 12
Artista, tul unei noi perioade de — de piţărăi — şi colinde cu duba, a colindului cetei dei, a fetei, a june­ silabe — ceea ce este rar populcre şi mişcării artistice
ii (Lu- vegetaţie, al unei noi etape de ceată — colinde pro- de căluşari aşa cum se mai de masă
Castele din viaţa lui şi a semenilor lui, sînt multe colinde în cîntecul nostru popular.
itoresc). priu-zise ; urările de belşug practică şi astăzi, presupu­ adresate copiilor, mirilor Aceste mulţumiri sau stri­
săi. cu pluguşorul ; urarea cu ne o desfăşurare a actului („Mirel, mirel bun“ — Po­
Obiceiul de „a colinda“ sorcova ; jocurile cu măşti : . în mai rpulţf timpi : luarea joga), primarului" sau vî-nă- gări (a colacului, a cîrna-
înseamnă, de fapt, a mer­ ţurca, cerbul, capra ; dan­ de contact cu gospodarul torului, ceea ce a dus la o ţului) seamănă tematic şi Slobozî-ne
ge din casă în casă cu di­ surile căluşereşti etc. A- casei pentru a-i primi pe diversitate de tipuri, la o structural cu poezia plugu-
ferite urări. La baza lui cestea sînt răspîndite în tot colindători ; colinda La uşă diversitate de subiecte. O şorului şi ne oferă o po­ cşazdă-n casă
l pentru stă principiul pe care* se judeţul, cele mai reprezen­ sau la fereastră prin care veste versificată a pîinif,
: Vreme parte din colindele judeţu­ presărată cu vorbe de şagă. Slobozi-ne gazdă-n casă
cu cerul întemeiază rînduiala con­ tative fiind interpretate de se vesteşte evenimentul ; lui nostru au o tematică
Vor că- ' Funcţia colindelor nu a C-afară plouă de varsă,
:ale, mal păstorească („Pe munţii cei fost imuabilă, ci a fost su­ Pică de pe streşinele
e ploaie, mari“ — Stănceşti-Ohaba), Ne udă pe lăibăreic.
derat din variante ale „Mioriţei“ pusă procesului general, de
mperatu- evoluţie a folclorului. în Şi ni-s caii ciompăviţi,
cila între („Pi-un picior de plai“ — forma- lor veche, colindele Şi ne trăbe potcoviţi
iar cele Ohaba-Ponor), a „Junelui şi Cu potcoave de colaci
6 grade. leului“ („Leuşoru şi-o ple- au avut funcţie de urare,
1 locala de felicitare. Urarea direc­ Şi cu cuie de cîrnaţi ;
iţii pen- catu“ — Dăbîca), altele a- Şi mai trăbe adăpaţi
eie’.ui. bordează teme de basm tă sau indirectă, bazată pe C-o uiagă de vinars
efcembrie („Rîuriţă, romaniţă“. — Bo- rosturile ei străvechi rituali-
menţine zate, a devenit tot mai Şi una de băutură
ierul no- şorod), dar toate îşi au S-o luăm din gură-n
recipitaţii poezia şi farmecul lor de mult un obicei îndătinat,
ale, care o neasemuită îneîntâre, îm­ un simplu obicei în care, gură.
oa în a
îrvalului, binate cu specificul graiu­ . din bivalenţa formelor, se Culeasă de prof.
oare. lui local, a întorsăturilor de pare că felicitarea a cîşti-
2 relativ stil atît în formă cît şi în gat întîietate faţă de ura­ CLEMENTE CQMSTANDiN
erlt. Vor (Ini. Dorino Urs —
>e. (Me­ conţinut : „Pe munţii cei re, dar prin frumuseţea
ii : Oana mari, au stat trei păcurari/ pitorescul şi s >ecta''"’”'to- Lâpugiu de Sus)
r
Formaţia de colindători ,din Stănccşti-Oliaba. Foto: VIRGIL ONOIU
Dai colinde, dalbuş păcu- tea obiceiurilor păstrate,