Page 99 - Drumul_socialismului_1980_12

R. 7 200 © MARŢI, 30 DECEMBRIE 1980 Pag. 3

¡zvodiiorí de frumuseţi populare Creşterea nivelului de trai

izsSSI
Respectul fală de (ara dălorii din Cimpa, Lonea şi de ani de activitate ne­
patriei, Re- noastră şi a părinţilor pă­ Dealu Babii au oierii, mi­ întreruptă — Pojoga, Stăn- şî ridicarea calităţii vieţii
*
e vacanţă : rinţilor noştri, cinlecul cu nerilor, simbătă, in sălile ceşli-Ohaba, Boiu de Sus,
Porumb eseu“ care ne-ain născut şi s-au de apei din fiecare între­ Gurasada, Răduleşti, S ă- Iată o naţiune care s-a puterea de cumpărare spo­ te de termoficare, peste
născut străbunii, dragostea prindere entuziaste specta­ cămaş, Pane, Panc-Sălişte, rită a veniturilor reale. Că 800 km de reţele şi magis­
(emisiune pentru pămînt şi rodnicia cole, iar pe arterele prin­ Godincşti, cunoscute şi re­ conturat concret şi in per­
escolan) manenţă pentru poporul puterea de cumpărare este trale de apă potabilă. Nu­
lui, urările de sănătate şl cipale ale oraşelor Lupeni, cunoscute prin frumuseţile român in cei 33 de ani de în continuă creştere o do­ mai dotarea întreprinderi­
belşug ne-au ¡ost redate, Vulcan şi Petrila s-au des­ folclorice ale obiceiurilor republică şi care, in anul vedeşte faptul că în 1980, lor de gospodărie comuna­
în acest prag de An nou, făşurat adevărate parăzi laice de iarnă, cele de că-
e-a lungul... istoric al celui de-al XII- în judeţul nostru, volumul lă care asigură în casele
in universul neasemuit al ale portului popular şi cîn- luşeri din Orăştioara dc lea Congres al partidului mărfurilor desfăcute prin noastre, în oraşele noastre
le am or tâza- unor spectacole in aer li­ tecului. Duminică, parada Sus, Orăştioara de Jos, Ba­ s-a materializat în „Pro­ comerţul socialist depă­ 0 mulţime de elemente de
ber aduse de cele dc co­ s-a reeditai la Petroşani in- riu, Boiu (Rapollu Mare) — gramul de creştere a nive­ şeşte cu 50 la sută pe cel confort- se ridică la peste 5
ire de ştiin- lindători din bogatele noas­ tr-o manifestare a lolcloru- au demonstrat încă o dală al anului 1975. Nu ne vom miliarde lei. Calitatea vie­
tre zone iolclorice. Lc-a lui, insolită de pluguşoaro virtuozitatea acestui stră­ lului de trai şi de ridicare
u in Mehe- a calităţii vieţii“. opri de data aceasta la ţii înseamnă stare de să­
scos la lumină, spre a ne şi, apoi, dc spectacole în vechi joc românesc. In u- Programul, la înfăptui­ consumuri alimentare, ca­ nătate prosperă, consolida­
: creţului recunoaşte frumuseţile ar- uer liber. niversul neasemuit al por­ rea căruia pornim de la re, în treacăt fie spus, sînt tă printr-o bază materială
;ocial-politi că tului popular şi al obi­ superioare pe cap de lo­ despre ale cărei dimen­
ceiurilor laice, formaţiile o temeinică zestre de acu­ siuni vorbesc elocvent ci­
•ri din Lăpuşnic, Ferigi (Cer­ mulări, ni se relevă cu atît cuitor mediei pe ţară şi
bul), Doalu Mare (Vă- mai generos, cu cit el a superioare cu mult anului frele. 593 de locuitori la
’80 — „Oţel lişoara), Văluri (ToplRa) şl fost statuat şi se înfăptu­ 1975. Ne vom rezuma ia un medic, 12,3 paturi la
e“ Chişcădaga (Şoimuş) au a- ieşte in condiţiile crizei 1 000 de locuitori pentru a-
stema ţării. | dus un plus de autenticita­ economice mondiale. El re­ sistenţă medicală în upi-
literar — tăţi spitaliceşti, peste 25 000
- coregrafic Ustice născute din popor Un impresionant alai al te şi frumuseţe, apariţia lor prezintă — aşa cum s-a a- ÎN CENTRUL
de oameni ti»mişi anual la
îiversârii Re- pentru popor, marele Festi­ cetelor de colindători, a- în public — pentru prima rătat la recenta Plenară a POLITICII PARTIDULUI tratament balnear în sta­
val al muncii şi creaţiei vind în frunte căruţe îm­ oară dincolo de hotarele C.C. al P.C.R. — dovada Şl STATULUI NOSTRU ţiuni — sînt cifre care re­
„Cînlarea României“ şi ni podobite cu alese covoare salului — a fost o adevă­ vie, de necombătut a clar- flectă realităţi despre pre­
lc-a redat in toată autenti­ ţărăneşti, a inaugurat, du­ rată sărbătoare. viziunii cu care Partidul ocupările statului pentru a
citatea lor. minică, la Deva, cea dc-a Sărbătoare a fost întrea­ Comunist Român, secreta­ asigura populaţiei din ju­
Xl-a ediţie a Festivalului o- rul său general, tovarăşul citeva elemente ale con­
Peste 600 de artişti ama­ ga manifestare, cetele de Nicolae Ceauşescu, conduc fortului şi bunăstării cum deţ o stare de sănătate
tori din nouă judele ale tă­ biceiurilor laice de iarnă. colindători ducînd urările destinele poporului. Ne-am prosperă.
I : '6,00 Ra- rii şi din municipiul Petro­ Centrul oraşului a losl o lor de sănătate şi prosperi­ sînt locuinţa şi autoturis­
dimineţii ; neasemuită paradă a cînte- propus să înfăptuim temei­ mul proprietate personală, Ar mai trebui să vor­
ii. Sărbăloa- şani au losl, simbătă şi tate şi colectivelor de oa­ nic ridicarea calităţii vieţii postul telefonie instalat la bim despre multe altele;
,00 Radio jur- duminică, oaspeţii minerilor cului, jocului şi portului meni ai muncii dc Ia E.M. pentru că am urmat cu despre consumul de apă
-vista presei ; a>cn Valea Jiului. 150 de popular bunedorean. După Deva, I.T.A. şi Direcţia sa­ domiciliu şi altele. La ni­
I melodiilor ; ce pluguşorul pionierilor şi încredere partidul în în­ velul anului 1980 — C.E.C. care a sporit cu 64 la sută
le ştiri; 9,05 colindători din Făget (Ti­ nitară. Izvoditorii frumuse­ făptuirea politicii de indus­ acordă credite în valoare în 1980 faţă de 1970, a-
ascultătorilor; miş), dubaşii din Săvîrşin şcolarilor a deschis marea ţilor populare strămoşeşti jungînd la 280 litri pe om
le ştiri; 10,05 (Arad), vestita trupă dc pi- manileslare din lata casei trializare a ţării, de mo­ de 120 milioane lei pen­
Libiicii; 10,20 de cultură, 22 dc tor maţii ne-uu adus în prag de An dernizare a economiei, de tru construcţii de locuinţe şi zi. Consumul de apă,
azi, România tărăi din Arcani (Gorj), co­ nou, prin colinde şi jocuri, ridicare a calităţii întregii proprietate personală şi fa­ oricît ar părea de banal,
program mu- lindătorii şi căluşerii din arlislLe au atras un public face parte din elementele
Ţara cin tată Curtea (Timiş), teatrul fol­ numeros, care timp de cinci bucuria respectului lată de activităţi. ce tot atîtea plăţi către
şi creatori ore în şir a urmării evolu­ tară şi părinţi, de pămînt şi Ce înseamnă o anume I.D.M.S. pentru autoturis­ ce definesc un mod de via­
0 Ruletin do cloric din lioutari (Caraş- neam, făcînc/u-ne mai min­ calitate imprimată vieţii ? me cumpărate de popu­ ţă civilizat.
in totdeauna Severin), artişti amatori din ţia cetelor de colindători. ări de obîrşia noastră mile­ înseamnă un complex de Calitatea vieţii înseam­
mint — pro- Ialomiţa, Cluj, Vilcca, şi, De la lormaţiile de dubaşi laţie. Faţă de 1975, nu­
ieă uşoară; nară, mai mîndri de noi elemente, toate derivînd mărul posturilor telefonice nă nivel evoluat de cultu­
> licitate; 12,00 alături de el, căluşerii din din Almaş-Săliştc — an­ înşine. dintr-unul fundamental — instalate în locuinţele oa­ ră şi pentru aceasta asi­
iii; 12,05 Din Romos, fluieraşii şi colin- samblu care a aniversat 40 LUCIA LICiU venitul naţional şi, rapor­ gurarea unei baze materia­
>rului nostru; menilor reprezintă mai
iuri munci to- tat La persoană, venitul mult decit dublu. le solide. Există în judeţ
,Republica“ şi fiecăruia dintre noi aflat Am vorbit despre locuin­ aproape 800 de biblioteci
aiului side- în instituţii, în întreprin­
>ara; 13,00 De în proporţie directă cu cel ţa proprietate personală ca
Republica la naţional. expresie a puterii de cum­ deri, organizaţii de masă
uă cincinale; S-a încheiat şi în jude­ părare. Dar locuinţa ca ex­ sau biblioteci publice, do­
, vîrsta noas- tate cu un fond de carte
; 15,30 Coruri ţul nostru acţiunea de ma­ presie a vieţii în confort
„Vox Maris“ jorare a veniturilor direc­ este un element în asigu­ ce reprezintă . în 1980 o
şi „Vox Hu- te — din retribuţie, alo­ rarea căruia stalul a făcut creştere de peste 55 la su­
Lntu Ghcorghe caţii de stat pentru copii, eforturi financiare apre­ tă faţă de 1965. Numărul
6,00 Radiojur-
rşit <lc cinci- pensii şi alte venituri. S-a ciabile. în anii socialismu­ locurilor în cinematografe
de -in ci nai ; încheiat cu rezultate sub­ lui statul a construit ase­ s-a triplat în ultimii 15
omăncuiscă — stanţiale pentru cei peste menea locuinţe în judeţul ani. La 1 000 de locuitori
•specii vă; 16,10
stema ţării ; 207 000 de oameni ai mun­ nostru pentru mai mult de există 184 abonamente la
ledicului; 17,00 cii. Aproape 40 la sută din 80 000 de familii, din care televiziune, iar 600 sînt a-
iri; 17,05 I.egi- populaţie este retribuită şi bonaţi la publicaţii coti­
’gile noastre ; 18 000 au fost construite în
meii înfrăţite; se bucură de drepturile ce cincinalul pe care-1 înche­ diene sau periodice. Mij­
, ani de aur derivă de aici. Sursele de iem, iar peste 55 000 în ul­ loacele de informare pă­
oară; 18,00 O- - trund adine în mase. In­
.00 Cintecc in venit astfel asigurate re­ timii 15 ani. Este vorba
are; 21,00 Anii prezintă condiţia de bază de o operă de grandoare formare înseamnă cunoaş­
Lsloria pa­ a unui mod de viaţă cali­ fără precedent, pentru că tere iar cunoaşterea în­
lul 197G—1980; deamnă spre cultură şi în­
libertăţii şi tativ superior. Facilităţile nu s-au construit numai
lori tal literar* şi gratuităţile sociale co­ case ci şi funcţionalităţi nobilare prin artă. Aceas­
icrat aniver- mune întăresc şi mai mult care ridică gradul de con­ ta înseamnă calitatea vie­
•ii : 22,00 O zi această condiţie. fort. Judeţul dispune de ţii în anul 1980.
53,00—5,00 Non
nod uni. Calitatea vieţii înseamnă peste 160 centrale şi punc­ ION CIOCLEI
i
Impresionantul alai ai cetelor de colindători a fost
deschis dc călăreţi şi căruţe trase de cai, frumos împodo­
MA = bite cu covoare ţărăneşti.
MWWIHMWIMB Foto: VIRGIL ONOIU Pentru plinea noastră, a ţării
ricirea din Ir-o
[Patria); Viaţă
; HUNEDOA- le paioase, mai mult de
bo la Londra Agricultura — ramură de
;b patru stea- R e p u b l i c i i bază a economiei naţionale Agricultura hunedorcană, cu toate condiţiile clima­ 7 000 tone cartoli, aproape
gistul); Noi a- — se află intr-un continuu tice mai puţin favorabile, a produs şi livrat în a- 10 000 tone sfeclă de zahăr,
asul Poseidon (Urmare din pag. 1} ccst an :
e fetele mele al grijii pe care o porţi fa­ proces de modernizare şi peste 14 000 tone legume
1) ; PETRO- ţă de toţi fii tăi, rod al dezvoltare, devine cu fie­ © Peste 9 500 tone de porumb ; de cimp, 1 000 tone legu­
ia Barkley de muncii noastre de fiecare zi, care an, cu fiecare cinci­ © Aproape 12 000 tone cereale păioase ; me de seră, aproape 3 500
% Dumbrava taţii în sănătate, forţă şi © Mai mult de 7 000 tone cartofi ;
nirca); Mesaj mindrie. trăim o viaţă demnă, civili­ nal o agricultură tot mai tone fructe, circa 30 000
7 .Noiembrie); zată, sub zodia bunăstării intensivă şi de mare ran­ ® Aproape 10 000 tone sfeclă de zahăr ; tone carne, peste 242 000
ntal (Republi- La acest ceas aniversar — şi civilizaţiei socialiste. dament, mai eficientă. în © Peste 14 000 tone legume de cimp şi mai mult bl lapte de vacă, 76,3 mi­
i: Hanul hai- cind printr-o fericită potrivi­
turai); Tereza Acum, la 33 de ani, toată perioada cincinalului ac­ de 1 000 tone legume de seră ; lioane ouă şi alte produse.
; VULCAN: re facem bilanţul unui an şi suflarea care te alcătuieşte, tual, în ciuda unor condi­ @ Peste 3 500 tone de fructe ; Aceste realizări sînt rodul
sălbatici (Lu- ai unui cincinal, cind păşim ţii climatice mai puţin hărniciei celor ce muncesc
)NEA: Anima- pe treptele unui nou an şi indiferent de limba grăită, prielnice, au fost obţinute © Aproape 30 000 tone carne ; pe ogoarele judeţului nos­
d (Minerul) ; iţi urează, scumpă Republi­ © Mai mult de 242 000 hi lapte ;
stop cadru la ale unui nou cincinal — a- că, să mergi înainte mai vi­ totuşi importante realizări tru : ţărani cooperatori,
itoresc) ; ANT- vem bucuria să-ţi raportăm, în dezvoltarea producţiei O 76,3 milioane ouă. mecanizatori, lucrători din
oc pe punte Republică dragă, că şi noi, guros, mai energic, mai stă-
; BRAD: So- pînă ! Iar noi, toţi fiii tăi, iţi agricole vegetale şi anima­ întreprinderile agricole de
Steaua roşie) ; fiii tăi hunedoreni, cinstim liere, în dezvoltarea bazei zent, un tractor revine la rinelor de la Romos, Ha­ stat, specialişti şi cercetă­
3 rietenii mei cum se cuvine chipul tău lu­ vom modela chipul şi de aici tehnice materiale a agri­ 70 ha, faţă 125 ha in 1965. ţeg, Bărăşti şi Turdaş, a tori. Acum, în prag de An
ria); Fata de minos. Prin truda harnică a înainte, cu aceeaşi patimă şi
căra) ; GEOA- credinţă fierbinte cu care culturii. Astfel, ritmul me­ Agricultura hunedoreană complexelor de vaci cu nou, cind încheiem un cin­
•zonul de cati- colectivelor noastre muncito­ diu anual de creştere a a marcat, în contextul dez­ lapte de la Beriu, Orăştie, cinal şi începem altul, tu­
cultură); HA- reşti am reuşit să îndepli­ fiii cei buni îşi înconjoară producţiei globale agricole voltării economico-sociale Pui, Ilia, Grind, Vaidei, turor lucrătorilor ogoare­
ntul, compute- nim — încă la 22 noiembrie mama, cu căldura căpătată
• fii (Popular) ; a fost în acest cincinal de a judeţului, progrese deo­ Chimindia şi altele, a fa­ lor li se cuvin felicitări şi
coala curaj u- — planul cincinal la pro­ de la ea. De mină vom peste 5 la sută. Acest ritm sebit de însemnate în a- bricilor de nutreţuri com­ urări de noi şi mari suc­
A.N: E prima ducţia industrială şi să de­ merge pe acelaşi drum, lu­ reflectă progresul continuu, cest cincinal, atît în ce pri­ binate. cese în munca lor nobilă
-as a de cui tu*
lIA: Operaţtu- păşim planul la export. minat de partid, ca să dăm creşterea neîntreruptă, pe veşte producţia vegetală, Toate acestea au condus pe , care o fac cu înaltă
a (Mureşul); Avem, dealtfel, o întreagă pildă nepoţilor în tărie şl toate planurile a producţiei cit şi cea animalieră. In­ la concentrarea şi speciali­ responsabilitate civică, şi
oraşului (Lu- agricole. în cincinalul dîrzenie, înfruntînd cu băr­
cunună de fapte de muncă bărbăţie, în crez şi muncă. vestiţiile alocate au per­ zarea producţiei, la obţine­
1976—1980 producţia glo­ mis executarea unui im­ băţie şi curaj intemperiile
cu care, înnobilîndu-te, ne Este jurămîntul nostru la săr­ bală agricolă a ţării este rea de noi realizări în naturii, pentru a făuri pu­
înnobilăm pe noi înşine. Rod bătoarea ta. portant volum de lucrări creşterea producţiei şi la
cu 30 la sută mai mare ca de îmbunătăţiri funciare, sporirea contribuţiei agri­ nea poporului. La mulţi
rrsv’f'ţ&i-vmiB&ă în cincinalul precedent. în redarea în circuitul agri­ culturii hunedorene la pli­ ani agricultori hunedoreni 1
acest cincinal s-a înregis­ col a noi suprafeţe de te­ nea ţării şi a judeţului prin La mulţi ani şi la mai
irobabi) pentru Rezultate de prestigiu
cceic’ rie: Vre­ trat o creştere a produc­ ren, la aplicarea unui com­ livrarea unor cantităţi tot multe succese în munca şi
ji peneral fru- ţiei medii anuale de circa plex de lucrări ameliora­ mai mari de produse agro- lupta pentru înfăptuirea
caldă eu cerul Acum, la finele anului, ne lei, marfă cu 8 milioa­
it în general 5 milioane tone cereale, tive, fapt care a condus la alimentare la fondul de politicii agrare a partidu­
eraturile mint­ oamenii muncii dc la I.M. ne lei şi la netă cu 11,6 peste un milion tone legu­ creşterea producţiei agri­ stat. Aşa de exemplu, in lui, oentru a realiza io
ia între minus Barza raportează semni­ milioane lei. De menţio­
î, Iar tempera­ ficative plusuri de pro­ nat că aceste rezultate au me şi 356 000 tone fructe. cole. Importante fonduri au acest an, deşi condiţiile cli­ 1981 şi în cincinalul viitor
te între 2 si. 7 ducţie la principalii indi­ fost obţinute îndeosebi pe Agricultura a fost dotată fost Investite pentru con­ matice au fost mai puţin producţii tot mai mari,
vreme fru- catori. Dc la începutul a- seama creşterii producti­ cu încă 69 000 tractoare şi strucţia şi darea în folo­ favorabile, agricultura hu­ pentru a face ca pîînea
mai mult se- nulul, ei au reuşit să de­ vităţii muncii şi bunei 23 000 combine autopro­ sinţă a noi obiective agro­ nedoreană a produs şi li­ noastră, a ţării să fie niad
îoderat cu In-
locale. Local păşească planul producţii­ organizări a activităţii Ia pulsate, precum şi cu un zootehnice, cum sînt com­ vrat pentru cămara tării m.,re, mai frumoasă, mai
orolog de ser- lor, globală cu 13 milioa­ toate locurile de muncă. mare număr de alte maşini plexele de creştere şi în- peste 9 500 tone oorumb. pufoasă şi mai curioasă.
Vrasgyak).
şi utilaje moderne. în pre- grăşare a porcinelor şi tau- aproape 12 000 tone cerea- N, BADiU