Page 13 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 13
aw'
In noua etapă de muncă
PROLETARI DIN TOATE TÁR1LE, UNIŢI-VÂ ! 1
wpi
active \*i
la pregresul economiei judeţului »«III
mm
Ca 1a fiecare început de aceea comisiile şi comite
an, care acum coincide ou tele de femei au in aten
debutul celui de-ai şapte ţie în aceste zile, mobili
lea cincinal, oamenii mun zarea femeilor la acţiuni
cii hunedoreni scrutează pentru ridicarea nivelului
viitorul, îşi stabilesc pla lor politico-ideologic şi pro
nuri pentru ca noua etapă fesional (prin cursuri de
de muncă să fie tot mai calificare şi de perfecţiona
bogată în împliniri. în rea re, ca de exemplu la I.V.
lizarea acestora o contribu Calan, „Confecţii“ Vulcan,
ţie deosebită o au femeile, tricotaje Petroşani şi Hu
a căror pondere în econo nedoara). Femeile trebuie
mia judeţului a crescut de să fie conştiente că numai
la 25,4 la sută, în 1973, ia prin îmbunătăţirea calităţii
produselor,
diversificarea
34 la sută, în anul 1980.
OTO TüiMin1 m
KM
m IJOT1 M ohm ¡D M 3 Creşterea ponderii femeilor pi'oducţiei şi asimilarea de
noi produse, reducerea con
încadrate în muncă s-a re
Şl ALcon iii HULII liMl PUI AL JUDEŢE, IN flectat şi în sporirea con sumului de materii prime,
materiale, combustibili şi
tribuţiei lor la succesele
obţinute de colectivele hu-
nedorene de muncă, succe energie şi prin valorifica
rea materialelor recupera
se ce s-au materializat în bile şi refolosibile pot con
Anul XXXIII, nr. 7205 MIERCURI, 7 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani importante cantităţi de e- tribui efectiv şi eficient la
nergie electrică, fontă, oţel, dezvoltarea bazei materia
laminate, maşini şi utilaje le a judeţului.
Puternic mobilizaţi de vibrantul Mesaj de inul mu pentru industria metalurgi în acest sens, pentru a-
că, prefabricate din beton, nul care a început, multe
cherestea, preparate din comisii şi comitete de fe
al tovarăşului BScolae Ceauşescu carne şi lapte ş.a. peste mei şi-au propus ca, pe
prevederile cincinalului. lîngă continuarea unor ac l.C. Orăştie, secţia a Il-a
ţiuni cu rezultate bune, din
Dar, dacă la foarte multe
Oamenii muncii hunedoreni obţin importante dintre succesele enumerate anii precedenţi, să iniţieze „mase : plastice“, atelierul
Mi-
Operatoarea
ambalaj
altele noi. Astfel, în unită
femeile au avut o contri
Mămuţă
îndemî-
buţie deosebită — şi mai ţile cu pondere feminină, liaela realizează cu piese. de
nare
succese în muncă din primele zile ale noului an ales în unităţile cu ponde femeile vor fi antrenate să printre fruntaşele între
siluindu-se
bună
calitate,
VIORICA ROMAN
re feminină — ele se regă
prinderii.
sesc şi în neîmplinirile din
industrie şi agricultură. De (Continuare in pag. a 3-a)
Oamenii muncii hunedoreni au început ale noului an, obţinînd realizări deose
noul an şi cincinal cu succese remarca bite.
bile în producţie. Acţionând cu fermita Sub aceleaşi mobilizatoare îndemnuri 1
te şi dăruire patriotică, sub impulsul vi şi-au reluat activitatea, în data de 5 f Geoagiu — la porţile oraşului
brantului Mesaj adresat întregii noastre ianuarie, toate celelalte colective munci
naţiuni în noaptea de Anul nou de către toreşti din judeţ, ca dealtfel din întrea
secretarul general al partidului, tovară ga ţară, hotărîte ca în acest an să conti Un panou de mari di stalului se află tovarăşul tări în domeniul pomicul
şul Nicolae Ceauşescu, colectivele din nue realizările bune din 1980, să le am mensiuni cuprinzînd o Nicolae Ceauşescu, cel tura, unitate de prestigiu
unităţile economice cu foc continuu — plifice, să-şi aducă mai din plin contri suită de imagini surprin mai iubit fiu al poporului în acest pro iii, a ajuns la
siderurgiştii, energeticienii, cimentiştiî —, buţia la dezvoltarea economiei naţiona se din toate domeniile vie român, comuna Geoagiu, o producţie netă de peste
cele din sectoarele de transporturi, tele le. Aşa se face că din prima zi, în ma ţii — afişai în holul con asemenea tuturor oraşelor 15 milioane lei în 1980,
comunicaţii şi din serviciile sociale şi-au joritatea unităţilor economice s-au obţi siliului popular — şi pur- şi comunelor de pe aceste depăşindu-şi sarcinile cu
făcut cu cinste datoria din primele ore nut rezultate promiţătoare. tînd titlul pe care l-am pus meleaguri — a parcurs un aproape un milion de lei.
In iruntea' acestor ronduri Un sector important al
— relevă in mod convin vieţii economice îl repre
C.M. Valea Jiului : CĂRBUNE PESTE PLAN HĂRNICIE ÎN gător drumul ce-1 parcur O comună zintă unităţile agricole.
DIN PRIMA ZI A ANULUI POIANA RUSCÁI ge această cunoscută lo hunedoreană la C.A.P. Geoagiu se numă
calitate huriedoreană in ră constant printre unită
înţelegîn-du-şi profund şi mai bune rezultate în 1980 anii luminoşi ai socialis început de cincinal ţile agricole ale judeţului
pe deplin misiunea patrio dintre toate unităţile mi în noul an, la minele din mului. Desigur, este difi care obţine recolte bune
tică pe care o au — de a niere din Valea Jiului, au Poiana Ruscăi, frontul cil să cuprinzi intr-un nu drum plin de realizări şi la cultura mare. în 1980,
asigura economie; naţiona început bine şi în acest an, muncii a fost deschis de măr limitat de fraze mul Împliniri. de pildă, cu toate condi
le cantităţi spu. de căr aflîndu-se în plutonul în echipele de lăcătuşi şi e- tiplele latele ale evoluţiei Să luăm mai intii, spre ţiile meteorologice nefa
bune cocsificabu şi ener treprinderilor cu depăşiri lectricieni, iar în con unei localităţi cum este exemplificare, domeniul e- vorabile, unitatea a obţi
getic —, hotărâţi să trans de plan — dovadă a con tinuare nici minerii nu Geoagiu, o localitate care, conomic. Geoagiu — deşi nut 3 500 kg porumb Ia
pună neabătut în viaţă in secvenţei şi seriozităţii cu s-au dezminţit. Succe alături de Ilia şi Ghelari comună încă — are o via hectar, 2 860 kg grîu, 2 930
dicaţiile secretarului gene care se munceşte aici. sele brigăzilor condu se pregăteşte să devină tă economică prosperă, in kg orz ş.a. Sectorul zoo
ral al partidului, tovarăşul Cuvinte bune şi pentru se de Virgi-1 Buzilă, Aris- oraş. Dar ceea ce se cere cincinalul care s-a înche tehnic al cooperativei
Nicolae Ceauşescu, minerii colectivul celei mai mari tide Cozma, Vasile Buha- a ii subliniat de la incepul iat recent, s-au construit numără la ora actuală 700
Văii Jiului au demarat mine a Văii Jiului — Lu ciuc şi Gheorghe Iacob este că localitatea merită şi pus în funcţiune — a- capete bovine şi 1 500 o-
promiţător în noul an şi peni — care a muncit bine s-au materializat în 50 to cu prisosinfă trecerea in dăugîndu-se unităţilor mai vine, cilre record în isto
cincinal, obţinînd însemna şi în 1980 şi a demarat cit ne minereu de fier extras rîndul localităţilor urbane, vechi — o stafie de îm
te depăşiri de plan din se poate de promiţător în peste sarcinile de plan. tn anii socialismului, şi buteliat ape minerale la ria unităţii. în comună îşi
prima zi de lucru a anu 1981. Prin utilizarea atentă De fapt, în întreaga în mai ales in ultimul dece Băcîla, o carieră de tra- TRAIAN BONDOR
lui. şi ordonată a puternicei do treprindere minieră Hune niu şl jumătate, de clnd vertin, o filatură de bum
De la Lonea ia Bărbăteni, tări tehnice de care dispu doara noul cincinal a de in fruntea partidului şi bac. Staţiunea de cerce (Continuare in pag. a 3-a)
munca în abataje a fost ne, prin adaptarea rapidă, butat sub bune auspicii.
bine organizată şi condu din mers, a utilajelor com Fabrica de la Zlaşti a pro- l
să, s-a vegheat cu atenţie plexe la condiţiile de ză- dus cu 28 tone talc mai
şi răspundere ca tehnica cămînt de aici, minerii din mult, iar la cariera Cră-
din dotare — îndeosebi u- Lupeni, vor obţine, cu si c-iuneasa au fost extrase
tilajele complexe, de înal guranţă noi şi importante 271 tone dolomita.
tă productivitate — să fie realizări în producţia de iiiiiti
folosită raţional, la para cărbune în anul pe- care CALE LIBERA...
metri optimi, ca fluxurile abia acum l-am început.
de aprovizionare şi trans De asemenea, merită sub MUNCII
port să funcţioneze în bu liniate eforturile colectivu
ne condiţiuni în toate cele lui de la I.M. Dîlja, care Veşti bune şi de la
patru schimburi, ca nimic a traversat o lungă perioa I.M.M.R. Simeria : 40 de
să nu stânjenească proce dă critică — generată de vagoane marfă au primit
sul de extracţie. Ca urma unele cauze obiective —, cale liberă din această u-
re, după prima zi de lucru revenind- la potenţialul său nitate. Adică, prin abnega
din noul an, cinci din cele normal de activitate şi de ţia în muncă a tinerilor lă
zece întreprinderi miniere realizări. Notabile sînt şi cătuşi Gheorghe Hanatiuc,
din Valea Jiului, precum şi realizările obţinute de mi Floriari Suciu, Mirón Un
exploatările în carieră şi-au nele Lonea şi Vulcan. gur şi a mai vîrstnicilor
depăşit prevederile de Demarajul bun al aces lor colegi, Nistor Trinca şi
plan, asigurînd un sensibil tor unităţi miniere, reali Traian Irimie, aceste va -' - * n d
spor de producţie la nive zările obţinute din prima goane au fost reparate în
lul combinatului minier. zi de lucru a anului poate timp optim, punîndu-se la
Cele mai mari depăşiri de şi trebuie să constituie un dispoziţia traficului fero
plan le-au înregistrat mi imbold în muncă şi pen viar. Mai consemnăm că
nerii din Lupeni, cu un tru celelalte colective de tot în această unitate au Grupul de şantiere Riu Mare-Retezat, secţia producţie industrială Haţeg, atelierul de
plus de 1034 tone de căr mineri din Valea Jiului. fost recondiţionate peste reparaţii utilaj minier : In imagiije, echipa condusă de Vasile Poeniţă, specializată în
reparaţii de reducloare şi motoare cu aer comprimat.
bune, Dîlja (plus 317 to- Pentru că sînt condiţii ca sarcinile de plan la zi 1000 Foto: VIRGIL ONOIU
nej, Vulcan (plus 265 to toate să-şi realizeze sarci kg piese de schimb.
ne), Lonea şi Bărbăteni. nile de plan, să sporească
Cîteva consideraţii se zi de zi cantitatea de căr
impun. Minerii din Bărbă bune necesar economiei na al antrenorului voluntar Va găreşti „Viaţă nouă“ din O- mixtă Călan şi-a realizat
teni, care au obţinut cele ţionale. sile Hlopeţchi. răştie s-a înfiinţat o nouă planul pe total unităţi in
unitate. Este vorba de sec proporţie de 101 la sută. Cu
h asistenţa de spe
cialitate. Din iniţiativa ţia de vulcanizare din stra cele mai bune realizări se
PAC1NA A li-A Spitalului judeţean Deva, da Lenin nr. S. înscriu unităţile confecţii nr.
■ CUPA VACANŢEI. Mii- medici specialişti de inter 22, alimentara nr. 1 şi res
ne, pediatrie şi ginecologie, B PREGĂTIRI FINALE. Se taurantul „Şurianul“, toate
ne, Şcoala generală nr. 6 din s-au deplasat in comuna din oraşul nou, care au în
NOUL MECANISM ECONOMICO- Deva, va găzdui întrecerea Băiţa, în scopul efectuării u- fac ultimele finisări interioa registrat la zi depăşiri ale
„Cupa vacanţei la tir“, la re şi dotări cu mobilier la planului între 4 şi 5 pro
de
examinări
FINANCIAR - FACTOR STIMULATOR AL care participă pionieri din nor Asemenea acţiuni specialita complexul comercial şi de cente.
urmea
te.
şcolile municipiului. Intilni- prestări servicii din comuna
EFICIENTEI rea este organizată de cen ză să se efectueze şi în alte Rapoltu Mare, in vederea a-
localităţi din judeţ.
trul de vacanţă al Casei pio propiatei inaugurări.
Din experienţa întreprinderii de utilaj nierilor şi şoimilor patriei m SECŢIE noua de
din Deva, cu sprijinul Aso PRESTĂRI SERVICII. In ca ■ SEMNE BUNE. In pri
minier Petroşani ciaţiei sportive „Voinţa* şi drul Cooperativei meşteşu mele zile din acest an, I.C.S
