Page 14 - Drumul_socialismului_1981_01

PdCj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni

mecanism

16,00 Telex
ÎS,05 Profc:
lui. Ir
fesiur
„...nu există sector de activitate, de producţie ma­ Den experierafa întreprinderii da yfKaJ minier Petroşani 16,30 Curs
mană
terială şi, în general, activitate umană, care să nu 1C,50Fcsti\
se desfăşoare pe baza principiului eficienţei maxime, ţean
inclusiv ai eficientei economice şi al rentabilităţii... lă ..I
a 5-a
Fiecare unitate economico-socială trebuie să-şi orga­ Participarea la beneficii 17,03 Publi
nizeze activitatea pe principiile autogospodăririi, au- 17,10 Din
toconducerii muncitoreşti, autogestiunii...“. Mărimea producţiei nete la sută. în acest fel pro­ 17,35 Momi
17,55 Spect
financiare deosebite
NICOLAE CEAUŞESCU este în directă concordanţă centul de participare a oa­ îruizic
Cluj-î
cu beneficiile întreprinde­ menilor muncii la beneficii 18,25 Mime
In anul 1980, colectivul marfă a fost depăşită cu rii. Beneficiile şi producti­ este semnificativ. Mai con­ tivii
Preocupări constante, de oameni ai muncii do la peste 31 milioane Iei ® în vitatea muncii dacă sînt cret, cu cit beneficiul este 19,00 Tcleji
18,50 1001 <
l.U.M. Petroşani a obţinut aceeaşi perioadă, produc­ realizate şi depăşite, ridică mai mare, cu atât sînt mai 19,20 Aciua
rezultate scmniticatlve în ţia globală a marcat o foarte mult producţia netă. mari gratificaţi iie acordate 19,40 Noi,
rezultate semnificative privinţa aplicării noului creştere de circa 39 mili­ La I.U.'M.P., la capitolul be­ colectivului. 20,10 Teleci
Dosar
mecanism economico-finan­ oane lei © A fost înregis­ neficii se înregistrează o de­ în discuţiile cu numeroşi ,.Un t
Noul mecanism economi- secţii, ateliere şi chiar for­ ciar : trată o substanţială redu­ păşire de peste o jumătate muncitori din întreprindere ducţic
a meri
co-f'inanciar impune, în maţii complexe de lucru să © La valoarea produc­ cere a cheltuielilor Ia de milion, iar productivita- ne-am convins că întregul 22,15 Teleji
primul rînd, acoperirea din înţeleagă şi să stăpânească ţiei nete a fost realizată 1 000 iei producţie marfă rea muncii, calculată după colectiv este conştient de
veniturile întreprinderii a foarte bine fenomenul eco­ o depăşire de aproape 11 şi s-au obţinut însemnate producţia netă, a fost rea­ acest fapt şi urmăreşte în­
tuturor cheltuielilor şi ob­ nomic. Pe lingă faptul că milioane Iei O Producţia beneficii peste pian. lizată în proporţie de 104,9 deaproape eficienţa econo­ I|?A
ţinerea unui beneficiu cit am prelucrat cu aceştia ce­ mică a tot ce se execută,
mai mare, îndeosebi pe rinţele noului mecanism, intr-un cuvînt, rentabilita­
seama reducerii cheltuieli­ lunar conducerea colectivă tea întreprinderii. Datorită BUCURE
lor materiale şi sporirii analizează indicatorii eco- preocupărilor în acest sens, programul
lladiojunia
continue a producţiei nete, nomico-finaneiari pe bază Cum se acţionează pentru presei; 8,1
de fapt a valorii nou crea­ de bilanţ. în afara acestor au fost reduse şi cheltuie­ diilor; 9,00
te. în cadrul întreprinderii analize, directorul, ingine­ lile care se suportă din ac­ 9.05 Răspt
rilor; 10,00
noastre rezultatele econo- rul şef discută periodic cu reduseră cheltuielilor materiale tivitatea financiară- a între­ 10.05 Inter
mico-financiare din anul şefii de secţii cifrele de prinderii. populară;
tă preocupare este aceea r
trecut sînt concludente şi plan pe fiecare comparti­ Pentru I.U.M.P., principa­ soldată tot cu rezultate bu­ mici, care constituie repere socialiste;
Ludovic Pt
exprimă, în fapt, preocu­ ment în parte. Acolo unde lul material este metalul. ne, este aceea a utilizării tot pentru unele subansam- 7 tiu de ştii
pările susţinute ale între­ se constată depăşiri se in­ De modul cum acesta este capetelor de electrozi care ble ale complexului. O al­ nul pionic
gului colectiv pentru apli­ tervine imediat, astfel incit gospodărit depind rezulta­ se folosesc la topirea fontei Răsplată tiu de şti:
carea cu rezultate maxime acestea să nu crească. De tele economico-financiare. şi oţelului la cuptoarele e- a reorganizării debitării moara iol
12,45 Cinte:
a noului mecanism econo- asemenea, noi avem un con­ în vederea aflării preocupă­ lectrice. Avem multe alte metalului. Am pus in func­ 11 De la 1 1<
mico-financiar. Depăşirea trol permanent asupra cos­ rilor in acest sens am în­ preocupări în sensul redu­ ţie trei maşini de debitat , Constructorii dc utilaj . invitaţilor ;
cu aproape 11 milioane lei turilor de producţie, deter- treprins o anchetă in două cerii consumului de mate­ după şablon, cu ajutorul ţ minier de la I.U.M.P. au t nai; 16,15 ,
citoreşti ;
a valorii producţiei nete mimlnd fiecare secţie să secţii de producţie ale în­ riale, insă m-am oprit la cărora, pe lingă reducerea i reuşit să realizeze în ui- ţ româneasei
s-a datorat mai cu sea­ consume numai strictul ne­ treprinderii. cele mai semnificative", consumurilor, a crescut mult : / Umul timp utilaje de t perspectivă
mă creşterii productivităţii cesar de materiale. Ing. Gheorghe Maghiaru, Subinginer Ion Dobre, productivitatea muncii, în f i foarte bună calitate. Un nenţe ale
ncsc; 16,55
muncii şi sporirii beneficii­ O preocupare care va şeful secţiei prelucrări la secţia prelucrări la rece : paralel cu reducerea efor­ | exemplu concludent in \ lui; 17,00
lor din activitatea totală. trebui ' urmărită pe tot cald : „Gospodărirea cit ,,în două mari direcţii ac­ tului fizic al oamenilor. To­ I ( acest sens ii constituie i 17.05 Opin
şi
Pentru a ne încadra în parcursul unui an este a- mai raţională a metalului ţionăm pentru reducerea todată, prin introducerea complexul dc susţinere j „(ib 1
prevederile la aceşti indi­ ceea a decontării de către este la noi nu numai o o- consumului de metal : din tăierii semiautomate, am mecanizata SMA-2, lipj cintece
catori, la nivel de între­ întreprinderile miniere a bligaţie, ci şi o necesitate. profilele pentru confecţio­ influenţat în bine şi cali­ í } ,,troică“. Acest tip a iost ^ ., Orele
prindere, au fost luate mă­ facturilor pentru utilajele Noi primim fierul vechi de narea grinzilor articulate şi tatea produselor". ţ realizat în urma unorl tecul plai
propuneri venite din rin- /
suri concrete pentru îmbu­ primite, astfel încât să în­ la alte întreprinderi. Dar nu prin reconsiderarea pianului Din cele citeva opinii a- ! \ dul minerilor de la Lu- ţ 21.00 Ornai
triel; 21,3(1
întotdeauna primim, cit tre­
de croire a materialului flate din secţiile principale
nătăţirea organizării muncii registrăm o creştere conti­ buie. De aceea oriunde îl pentru complexe. Cum ? Din ale întreprinderii rezultă i s noastre, f
şi a producţiei, ridicarea nuă a producţiei nete şi a peni, după o îndelunga-1 22.00 O zi
calităţii produselor, întări­ beneficiilor, nu numai la găsim ii folosim. Totodată profilele primite pentru destul de clar preocuparea tă urmărire a comportă-1 Bijuterii i)
5.00 Non s
rea disciplinei de produc­ sfîrşit de an cum se mai căutăm orice metodă pen­ grinzi rămîn capete de di­ continuă a constructorilor ’ rii in producţie a pri- i turn.
ţie şi de muncă, o mai întâmplă uneori. în acest tru a reduce cit mai mult ferite mărimi. Nu le arun­ de maşini de la întreprin­ i muiui lip. Urmurindu-se\ T1MIŞOA
bună folosire a forţei de sens este necesară mai mul­ consumul de metal. In acest căm, ci le folosim la auto- derea de utilaj minier din I) îndeosebi îmbunătăţirea t litatea rad
calităţii şi iuncţionalilă- »
muncă etc. tă receptivitate şi din par­ sens avem citeva rezultate utllări. Aşa am confecţionat Petroşani de a reduce cit I ţii utilajului, pentru acest ^ (ii pe coiu ,
pozionul:
Din punctul nostru de tea beneficiarilor noştri — notabile. Pentru a nu de­ din acestea containere pen­ mai mult consumurile de / ' ' * ' 1 ' ' I naşterea
tip de complex s-au e- i
vedere, cel financiar-conta- întreprinderile miniere. păşi consumurile de fero­ tru transportul pieselor. În­ materiale şi, pe această ca­ i xecutat elemente inter-, democrat ţ
i xecutat elemente inter- /
bll, am căutat din capul aliaje, la fiecare şarjă le tregul transport în secţie le, contribuţia, acestora la I schimbabile, adică piese-} Murgu“ i
ce
locului ca întregul personal GHEORGHE STAN introducem numai în urma este contoinerizat în urma creşterea eficienţei muncii ţ le de Ia o „troică“ săi lumina 20,
logice;
analizelor de laborator e- acestei acţiuni, prin confec­ . lor şi, implicit, la sporirea I
tehnic. îndeosebi şefii de şef birou contabilitate tru casetol
fectuate în timpul topirii. ţionarea a 300 de contai­ avuţiei întreprinderii. Ase­ l poată ii folosite la ori-j 21,30 Emisi
In funcţie de rezultate şar­ nere din 9 tone metal re­ menea preocupări întâlnite ; care alta. Astiel monta-)
Complexitatea producţiei - ja se ajustează din mers. zultat în acest fel. Am mai în toate secţiile întreprin­ \ rea în subteran a iosl \
mult uşurată datorită i
O mare economie de metal confecţionat astfel şi para­
derii denotă, totodată, că
am obţinut şi prin extinde­ vane de protecţie pentru acolo unde există interes i faptului că îmbinările)
factor de creştere rea metodei de matriţare a sudară. La executarea com­ pentru reducerea oricăror i] 1 s-au tăcut perfect, mine- \ DEVA: 1
rii apreciind favorabil i
pieselor, în locul forjorii
plexelor mecanizate profile­
cheltuieli materiale, indife­
fPatrUj;
1
libere, la care adaosul de le sînt, de asemenea, de rent de vcloarea acestora, eiortul constructorilor dc 1 săi (Arta):
a producţiei nete prelucrare e mult mai ma­ configuraţii diferite. Toate rezultatele nu întîrzie să a- ! . maşini. Este o dovadă a i DOARA: spot i
(Sala
) înaltei proiesionalităţi a li
re. Astfel, am redus pierde­
resturile, interstiţiile sînt pară.
Irley de p
Aplicarea noului meca­ de zi cu zi direct la maşi­ rile la prelucrarea prin aş- folosite pentru confecţiona­ i \ ‘ colectivului de la l.U.M. / J mea (Placă
Petroşani.
f ~"urgistul
NOSCU ; I
nism economico-financiar nă, au şi sarcina de a in­ chiere. O altă preocupare, rea de diferite piese mai C. A. VOINESCU ’ nou
presupune, fără îndoială, şi strui alţi muncitori cu ve­ apar
o nouă calitate. în cazul chime şi experienţă, pentru ,--- .J.iUCU
Elv
construcţiei de utilaje mi­ a-3 putea înlocui în condi­ ŞANl: Norii
rea);
niere, calitatea trebuie să ţiile creşterii numărului de Utilajele miniere - brie); Cas
se resimtă în toate compar­ astfel de maşini şi sporire Argumente pentru eficienţă] blica); LU
timentele activităţii. Produ­ a volumului de lucrări. în dtntr-o oa­
ra!) ; Viz
sele întreprinderii, cel pu­ anul acesta va creşte in­ Fiecare colectiv, oricît © Contribuţia ateîieru- l avanpostul mecanizări (Munci torc
ţin în ultima perioadă, s-au comparabil numărul de de mic ar ii, îşi aduce lui de automatizări: 2 / Şaua de ;
înnoit de la un an la altul combine ce trebuie execu­ contribuţia, pe măsura po- tone de cupru, cîte 800 ‘ în cadrul programului de rul) ; P
(Muncii ore
intr-un ritm foarte mare. tate aici. Or, aceasta ne­ sibiiităţilor, la reducerea kg de bronz şi alamă, 20 i mecanizare şi modernizare vor lucra în anul 1981 în Viaţă dubi
Gradul de înnoire a ajuns cesită un mare număr de cheltuielilor materiale şi, ¿ fj vechi şi aproa- ţ a tehnologiilor din subte­ minele bazinului carbonifer TRILA: St
(Muncitorc
er
aproape la 90 la sută. A- muncitori cu înaltă califi­ dec, la sporirea eficienţei onc „ > . ran, fabricaţia de utilaj al Petroşaniuiui vor fi pro­ A patra ir
pe I0 00
ceasta presupune, implicit, care. Creşterea gradului de economice. Iată doar cile- . . contact< , (le ar , , \ minier complex este un e- iectate şi fabricate în Va­ resc) ; U.
, . ,
o complexitate mult mai complexitate al utilajelor a va exemple * (niătcnivlc /o«vrtc ) lement determinant. Asimi­ lea Jiului. Numărul abata­ tiea ale
lu:
mare a utilajelor produse. stimulat foarte mult crea­ ® Colectivul secţiei me- scum e jelor frontale dotate cu cursă BRi
P si deficitare). J
brie);
Şi este firesc să fie aşa tivitatea oamenilor muncii cano-energetice a recupe- Esic V aceasta o expli- | larea în fabricaţie a noi complexe mecanizate va besc (Steat
tipuri îmbunătăţite de uti­
din moment ce numai de — a întregului colectiv de rat şi predat o tonă de ca t>o . reuşitei intreprin- i laje şi instalaţii miniere creşte de la 25,5 la sută în BARZA: C
(Minerul);
cîţiva ani aici se produc muncitori, tehnicieni şi in­ cupru, 5 200 kg de plumb, deei > a vira la bugetul ’ are o importanţă deosebi­ 1980, la 48 la sută în 1985, constelaţia
de
utilaje de mare tehnicitate gineri — din cadrul între­ 200 kg sîrmă de cupru şi statului peste 1,5 milioane 1 tă, dată fiind ponderea ma­ iar la producţia realizată tria); Pîint
pentru minerit. La maşini prinderii, creativitate ca­ alte materiale, precum şi iei, conlînd ca prelevare ( re a producţiei extrase me­ prin tăiere mecanizată de (Flacăra);
şi utilaje, indicator princi­ re se regăseşte în toate cîte 3 000 i de ulei ars pentru societate din valoa canizat. Semnificativ este la 39,5 la sută la 55 ia sută. Tentaţia (t
HAŢEG •
pal de evaluare a rezulta-, produsele care poartă a- şi ulei trafo ; rea producţiei nclc. faptul că cea mai mare Colectivul nostru a reuşit (Popula. r :
telor muncii — după cum ceastă marcă. HZ parte din complexele ce să realizeze intr-un timp torul de b
urmele
Pe
ne spunea ing. Claudia relativ scurt prototipurile (Casa de
Kilyen, şef compartiment unor utilaje şi instalaţii RIA: Re'
planificare —, planul va­ de complexitate ridicată — ILIA : F
(Lumina).
loric a fost mult depăşit. foreze electrohidraulice, e-
La aceasta a contribuit mai lemente de automatizare —,
ales intensificarea preocu­ urmînd să se treacă grab­ iVw
părilor privind asimilarea nic la omologarea definiti­ BsLes
de utilaje din programul vă a complexelor mecani­
Timpul
prioritar de mecanizare a zate şi combinelor de aba­ 7 ianuarie
lucrărilor miniere din Va­ taj. Aceasta va fi preocu­ va conţinu
lea Jiului. parea de bază în perioada că. Cerul
noros. Voi
Complexitatea utilajelor imediat următoare, astfel locale. Vîn
executate la I.U.M.P. a so­ incit să putem trece la fa­ derat, cu
licitat si oameni pe măsura bricaţia de serie a acestor 45—60 km;
spulberînd,
acesteia. Pe lingă preocu­ utilaje. în felul acesta ne Temperatu:
parea privind dotarea cu aducem o contribuţie ho­ fi cuprinse
maşini de performanţă era tărâtoare la înfăptuirea pro­ şi, minus C-
ntaxime ir
nevoie de muncitori cu gramului de mecanizare şi 2 grade.
înaltă calificare. Semnifica­ modernizare a mineritului, La munţi
tiv în acest sens este mă­ de dezvoltare a producţiei cer mai i
cădea nir.
sura de a repartiza pe o de cărbune cocsificabil, din Vîntul va
maşină de alezat . numai Valea Jiului. licări de c
maiştri, deci specialişti, ca­ din nord.
re, pe lingă activitatea lor l.U.M. Petroşani. Aspect din hala de montaj combine miniere. Foto: VIRCAL ONuIti Ing. IOSIF KELEMEN serviciu: I
director I.U.M.P.