Page 15 - Drumul_socialismului_1981_01

205 ® MIERCURI, 7 IANUARIE 1981 Pag. 3

Bogată activitate poiitioe-ideologică
'SZSUWE
şi culturali In perioada de iarna
Ie cincinalu-
aatica şi pro-
sale (I) Consiliul orăşenesc de e- ganiza o altă dezbatere in­ comitetelor sindicatelor de
limbă gcr-
ducaţie politică şi cultură titulată „Tineretul brădean, la I.M. Barza, U.U.M.R.
interjude- socialistă Brad este hotărît angajat plenar în aplicarea Crişcior, mina Ţebea şi
muzlcă cora- ca şi în perioada de iarnă în producţie a noilor cu­ Autobază.
Fîdu“. Ediţia
să desfăşoare o activitate ceriri ale ştiinţei şi tehni­ O însemnătate deosebită
bogată, cuprinzătoare, la un cii contemporane. Creşterea vom acorda şi în continua­
3 socialiste bun nivel de exigenţă, care aportului său la realizarea
muzical re acţiunilor sub genericul
de poezie şi să vină în întâmpinarea sarcinilor de producţie“. în „Tribuna ideilor“. Aici vom
realizat la dorinţei oamenilor muncii cadrul aceloraşi preocupări avea un însemnat număr
ca (partea I) de diverse vîrste şi preo­ sînt vizate modalităţi si
Qlitică-cduca- de mese rotunde, dezbateri,
cupări socio-profesionale. forme de mobilizare a tu­ simpozioane vizînd atrage­
:ri Evident că ansamblul ac­ turor categoriilor de oameni
i • tivităţilor ce. urmează să ai muncii la îndeplinirea rea mai energică a pîrghii-
ea economică lor umane şi economice
eilc ! fie puse în aplicare urmă­ sarcinilor ce stau în faţa în sporirea productivităţii
ateca. Ciclul resc ci te va direcţii de ma­ colectivelor, folosirea unei
ecranului : ximă actualitate, vizate în game largi de mijloace po­ muncii, formele şi metode­
nplinit“. Pro- le folosite pentru educarea Oraşele judeţului nostru, ale ţării, şi-au schimbat radical in ultimii ani înfăţişarea.
studiourilor documentele de partid, pre­ litico-educative în acest materialist-ştiinţifică a oa­ Ele exprimă pe deplin viaţa nouă pe care o trăim, realizările tot mal măreţe în aceşti §
cum şi de cerinţele specifi­ scop. în această orientare, ani de muncă intensă, de viaţă fericită. In imagine, noi blocuri date în folosinţă la
ce oraşului nostru, ale fie­ consiliul orăşenesc de edu­ menilor muncii. Orăştie.
cărui colectiv sau categorie caţie politică va iniţia la în problematica bogată a
de colective. casa de cultură din locali­ educaţiei socialiste îşi gă­
Una din direcţiile princi­ tate o consfătuire cu carac­ sesc locul cuvenit şi alte r
pale în care vom acţiona ter de schimb de experien­ laturi importante, între ca­ ® Activităţi pioniereşti
. 6,00 Kadio- cu răspundere este forma­ ţă, urmărind gradul de par­ re formarea şi afirmarea model. Cadrele didactice Geoagîy - a
iineţii ; 7,00 rea, dezvoltarea şi afirma­ ticipare a cadrelor tehnico- conştiinţei socialiste, educa­
i 8,00 Revista rea gîndirii economice a inginereşti din unităţile ţia ateistă, istoric-patrioti- din opt judeţe ale ţârii
urierul mclo- se află, în aceste zile, ia
ietin de ştiri; tuturor oamenilor muncii, productive la introducerea că a tuturor oamenilor Alba lulia, la un schimb
m ascultăto- -stimularea, climatului de progresului tehnic, în con­ muncii, revista „Agora“, ţ porţile oraşului
de experienţă organizat
Sctin de ştiri; puternică şi responsabilă cordanţă cu cele mai noi audienţele colective, „Tri­ de Consiliul Naţional al V
i dc muzică ,
0 Din ţările angajare a colectivelor pen­ cuceriri ale revoluţiei teh- buna democraţiei“, serile Organizaţiei Pionierilor.
3 Cintece de tru. îndeplinirea obiective­ nico-ştiinţifice contempora­ literare pe diferite teme ţ (Urmare din pag. t) muncă patriotică lucrări
1
;; 11,00 Bule- lor şi sarcinilor ce le re­ ne, iar la C.A.P. va avea etc. Printre invitaţi se numără i ’■ 1 1 1 în valoare de circa 2,4
1,03 Microfo- şi 40 de purtători ai cra­ are sediul o Staţiune de milioane lei.
; 12,00 Eule- vin în anul 1981 şi în în­ loc dezbaterea sub gene­ Consiliul orăşenesc de -e- vatelor roşii cu tricolor v
L2,05 Din co- tregul cincinal. Pe această ricul „Conducătorul, specia­ ducaţie politică şi cultură şi cadre didactice din ju­ ) mecanizare a agriculturii Domeniul în care se,
alui nostru ; linie, consiliul orăşenesc list şi om politic“. De ase­ socialistă este hotărît ca, ) care deserveşte unităţile răsirlng toate aceste în- ţ
e pace; 13,00 deţul nostru pentru a ilus­ 1 agricole de pe raza Con- făptuiri este standardul deţ
15.00 Clubul Brad de educaţie politică menea, consiliul orăşenesc vaiorificînd experienţa bu­ tra schimbul de experien­
t 00 Kadiojur- şi de cultură socialistă, îm­ al sindicatelor iniţiază o nă dobîndită pînă acum, să ţă cu activităţi pioniereşti. ! siliului unic agroindustrial /afă al oamenilor Geoa- f
v
mbluri mun- preună cu organizaţiile de consfătuire pe tema „Me­ i Geoagiu. Succese din ce giuiui. în comună sînt ,
25 Economia tode şi forme ale muncii ridice pe o treaptă calitativ Este vorba de „Jurnalul
prezent şi partid din unităţile produc­ superioară întreaga sa ac­ vorbit“ (o noutate în ma­ i în ce mai însemnate în- case frumoase, gospodării
16,10 Ferma- tive, întreprinde o seamă politico-educative folosite terie, cu şanse sigure de ( registrează şi Cooperativa trainice de oameni har-
ecului româ- de acţiuni concentrate a- de sindicate în sprijinul tivitate, adueîndu-şi p con­
Uul mcdicu- supra problematicii econo­ realizării sarcinilor de tribuţie sporită la îndepli­ generalizare) al Casei l agricolă din Aurel Vlaicu nici. Multe case au fost ţ
tln dc ştiri; In ceea ce priveşte creş- construite în ultimii ani -,
oblică; 17,30 mice. De pildă, lucrătorii plan“. în aceeaşi organiza­ nirea obiectivelor. şi sarci­
iri i>ono!<*re; şantierului T.C.M.M. vor re, Clubul muncitoresc din nilor ce stau în faţa colec­ Ai bum de terea producţiei vegetale /j ă muncesc în indus- \
e C
A
îrl d rid participă' curînd la o dez­ Gurabarza va găzdui o im­ tivelor de oameni ai mun­ ţ Şi animaliere. Tot aici ¡r/a şi agricultura comit-
ivoluţi e ; vacanţa / funcţionează şi o uscăto- j, ¡¡ ¡ lle localităţi,
ii; 20,0. _.!n- batere pe tema „Sarcini şi portantă dezbatere intitu­ cii din oraşul Brad. ne e n a
li i
romăncsc ; preocupări pentru reduce­ lată : „Rezultate şi posibi­ ^ rie de irucle care-şi. spo- oamenii îşi iac datoria cu
Eemcilor pa- rea consumurilor de mate­ lităţi de reducere a consu­ SEBASTIAN DINA i reşle continuu capacitatea, conştiinciozitate şi, deci,
rile inimilor pionierilor şi şoimilor pa­
lor patriei ; riale şi energie“. împreună murilor de energie şi com- . activist triei din Deva, de taraful < Iată deci o supeintă ima- realizează cîştiguri însem-
■o oră; 23,00 cu organizaţia U.T.C. de la bus ti b iii“, la care vor par­ al Comitetului orăşenesc ) gine a unei vieţi econo- nate. La Geoagiu sînt în-
ale; 23,30— U.U.M.R. Crişcior vom or- ticipa specialişti şi activul de partid Brad aceleiaşi oase, precum şi
nuzical noc- de o acţiune de educare \ mice bogate, pe care se registrate 570 aparate de
materialist-ştiinţifică a pio­ i sprijină şi celelalte dome- radio, 260 aparate teieio-
20.00 Aetua- Însemnări de scriitor în Ţara Haţegului nierilor de la Şcoala ge­ < nii de activitate, cum ar nice, 785 televizoare şi
0,15 Inscrip- nerală din Gheţari, des­
ţării : Sim- | ii sectorul edilitar-gospq- peste 500 difuzoare, loca-
le ani de la Am străbătui Ţara Ha­ nele adinei dc sub oglin­ ţe şi mărefie, a exclamat : făşurată sub genericul 1 dăresc, desfacerea de litalea fiind radioiicală.
iluţion arului ţegului in lung şi-n lat, de da ei. „Dacia Pelix“. „Procesul lui Morse".
triot Eftimie E un lucru minunat să Poate de aceea, rîurile • „Carnavalul fulgilor ţ măriuri, activitatea cullu- Comerţul cooperatist «
oi văzut !n la Dcnsuşul cel aureolat
rllor arheo- de blazonul unei vechi slrăba/i cu pasul spofiui Ţării Haţegului mi se par de nea". Astăzi începe, la i ral-educativă, cea de în- desfăcut către populaţie
itmuri pen- ctitorii şi pină sub fagii ondulat al Ţării Haţegu­ « ii nişte punţi sonore Şcoala generală nr. 2 din ? vătămînt. Dc curînd s a măriuri în valoare de cir-
r
dv. ; 31,00— lui. Cu pasul zic, pentru între pămînt şi stele, în­ ) încheiat în linii mari con- ca 25 milioane ici, iar
literară. şi brazii Retezatului, aco­ Hunedoara o manifestare
lo unde oamenii schimbă că frumuseţea e capri­ tre iiinfa noastră şi ma­ tradiţională : „Carnavalul ) structia noului cămin'cui- cuantumul serviciilor către
geografia şi arhitectura cioasă, ea nu se lasă cer­ rile mituri istorice născu­ fulgilor de nea". Pionierii \ lural o realizare arhi- populaţie s-a ridicat ie
muntelui, trudind intru zi­ cetată şi contemplată prin te pe această palmă de unităţii au pregătit ade­ i tectonică ce incintă pri- peste un milion lei, în
direa unui templu pus sub parbrizul automobilelor. pămînt binecuvîntat. vărate surprize atit in ©e i virile — şi se ailă în sta- anul trecut.
zodia luminii; de la O- Nu o dată, ailîndu-mă pe Pentru că, înainte de priveşte vestimentaţia cît
it si regăsit marginea apelor, am vă­ a pleca mai departe, rîu- şi programul în sine. Un » diu avansat construcţia u- lată cîieva imagini ale
şi prietenii haba de sub Piatră, tul­ ) nui nou bloc de locuinţe unui prezent caracteristic
mul Miliard burător crimpei de vatră zut jivine lunecind tăcut rile Ţării Haţegului iac reuşit carnaval a avut Ioc
>r) ; • HUNE- românească, şi pină la pe dunga pădurii sau pri­ un ultim ocol prin liinţa la Şcoala generală nr. 1 ţ cu 36 de apartamente. In ascensiunii patriei noastre
t, dragostea noastră cea însetată de din Deva, la care au par­ i 1080 s-a introdus apa po- în înaintarea ei spre eo-
Familia Bar- străvechea Sarmizegctusa, vind cu ochi aproape o-
ladway (Si- simbol al milenarei noas­ meneşti ia curgerea apei. irumos şi puritate. ticipat peste 700 de elevi. 1 labilă in satul dc reşedin- munism, imagini adunate
tcriiie 4 *"' 1 de tre oblrşii. Ascultau, oare, muzica ei ? IONEL AMĂRIUŢEI I tă al comunei. La aceste la vremea cînd începe un
rta) ; hl-
ît o jpil. Am străbătut Ţara Ha­ Aici, in Ţara Haţegu­ Ţ înfăptuiri şi-au adus o n0LL cincinal.
’ ÎKO- ţegului cu pasul, pe înde­ lui', cred, se alia călătorul
■esley (Unl- lete, cu îndelungi opriri grec cel de acum două i substanţială contribuţie ce- Geoagiul se ailă la por-
e (7 Noiem- i tăţenii, realizînd prin ţile oraşului.'
tină (Bepu- pe malurile nurilor, pen­ mii şl mal bine de ani, J
: Fericirea tru a asculta muzica apei, pornit să cutreiere şi să MU
che (Cultu-
» dimineaţă dar şi pentru a căuta păs­ cunoască lumea, atunci
- VULCAN: trăvi şi lipani in cotloa­ cind, copleşit de frumuse­
(Luc cara­
mea vară familial. I s-a întocmii-^'
LONEA : dosar penal, instanţa ju-
VNINOASA: Femeile — participante active © Cantina minieră din Petrila a atins cota finală. în­ REFLECTOR' decătorească urmând să se | *
PE-
aerul);
steaguri
;ru
pronunţe.
: (Muncito- cheind lucrările la structura de rezistenţă a obiectivului,
constructorii din cadrul şantierului nr. 1 Petrila al I.C.M.M.
1 N I ; Tac­ (Urmare din pag. 1] Domeniile de activitate © Incendiu. în seara j
ului de au luat o serioasă opţiăne pentru acest an, astfel incit
(7 Noiem- în care lucrează femei sînţ pină la jumătatea lui 1981 să-şi onoreze sarcinile faţă de • Şase Urni meditaţie. zilei de 4 ianuarie a.c., la I
ugi, te iu- îmbrăţişeze iniţiativa „Ca­ foarte multe. Cu excepţia beneficiari. La şase luni închisoare locuinţa lui Simian Doda
le); GURA- litate, responsabilitate, dem­ celor care pretind eforturi contravenţională a fost Simeria, strada Cîm- Z
,ui Sancitez • Dezbatere. Astăzi, în sala Studio a Casei de cul­
ŞTIE: sub nitate“. De asemenea, vor fizice deosebite, cum ar fi tură a sindicatelor Petroşani are Şac o dezbatere privind condamnat Dumitru La- pului, a izbucnit un in- |J
;nilor (Pa- fi cuprinse cît mai multe de pildă mineritul, astăzi tezele Congresului U.G.S.R. La aceasta sînt invitaţi să zăr, din Hunedoara, stra- cendiu de la un reşou a- «»
llăriel mele femei în industria mică şi întâlneşti femei peste tot: da Minerului nr. 11/24. flat î P - Intervenţia
riza
n
VGIU-bAi : artizanală. în agricultură, şi -în grădina de legume, participe toţi organizatorii grupelor sindicale din locali­
e cultură) ; tate. Neavînd o ocupaţie pre- promptă a pompierilor £
tă vîntul pe lingă aportul la creşte­ şi în comerţ, în laboratoa­ • In vederea pregătirii temeinice a noului sezon fot- cisă, D.L. devenise clien- civili Şi cadrelor de mi- $ţ
¿1: Vînză- rea bazei tehnico-materia- re, dar şi pe şantiere, la tul bufetelor. într-o zi, Iţţfc! a făcut ca incendiul |:
■: calan: le, a producţiei vegetale şl catedră, în spitale, în pos­ balistic care pentru jucătorii petroşăneni începe cu sa e s ins
(lentului 90 îi li: d . mai devreme Pdn disputarea partidei restanţă cu de curînd, în Piaţa Obor ii t > neproducîn- g
ă); SIME- animale, acţiuni de moder­ turi cheie ale industriei. Şi F.C. Bara Mare — echipa Jiul Petroşani a început de luni din Hunedoara a provo- ^-se pagube materiale, fe
(Mureşul) ; nizare ş.a. femeile vor da peste tot, femeile sînt ani­ cat scandal. Trimis în ju- Rămînc doar ca S.D. sa «
dispărută o mînă de ajutor sericicul­ mate de aceleaşi dorinţe :* pregătirile. între 10—-15 ianuarie, fotbaliştii se vor afla decată pe baza Decretului tra ă
S învăţămintele nece- |
turii şi apiculturii, în de­ de a se perfecţiona conti­ în cantonament la Valea de Peşti. 153/1970 a fost condarn- sare - 1
pistarea şi valorificarea te­ nuu profesional pentru a ® Cei mai buni sportivi ai Văii Jiului pe anul 1980. nat. Şase luni îi vor fi
renurilor virane şi cultiva­ ţine pasul cu noul în teh­ După încheierea unui an sportiv rodnic, plin de împliniri suficiente pentru a me­ 0 De iei, dc colo. Mi- E
rea lor cu legume. Pe. tă­ nică, de a munci pe măsu­ pentru sportivii din Valea Jiului, primele 10 locuri au fo-st dita la comportarea sa în liţia T.P. din Simeria a«|
râm obştesc, participarea ra întregii lor capacităţi, ocupate în următoarea ordine : loan Bucan, rugby (Ştiinţa societate şi, desigur, asu­ depistat pe Aranyasz Io- |
11 pentru femeilor, în frunte cu co­ de a se autodepăşi. Dincolo Petroşani), Friederic Csaszar, navomodelism (Jiul),’ losif sif, din Deva,- recent eli- ®
Vremea Cavai, fotbal (Jiul), Rita şi Livia Gheorghiţă, săniuţă (C.S.Ş. pra unei ocupaţii cin­
se răceas- misiile si comitetele lor, se de toate aceste obligaţii de Petroşani), Dorina Damian, tir cu arcul (Minerul Aninoa- stite. berat din penitenciar, ur- t>
mai mult remarcă la înfrumuseţarea serviciu sau obşteşti, femei­ mărit pentru comiterea I
;a ninsori şi gospodărirea localităţilor, le nu uită — şi nu trebuie sa), ^Constantin Dobrică, popice (Jiul Petrila), Gheorghe în flagrant de furt. mai multor furturi. Au §
suila mo- la activitatea din echipele Ghîţă, baschet (Jiui-Ştii.nţa Petroşani), Aron Gîndea, lupte - Tot în^ Hunedoara, a fost fost definitivate cercetă- |
ilicări de s-o facă — să-şi păstreze
:n nord, de control al oamenilor un zîmbet cald şi pentru (C.S.Ş. Petroşani), ileana Vladislav, schi (C.S.Ş. Petroşani) | prins în flagrant, furînd rile în dosarul penal pri-
zăpada, muncii, la alte activităţi familie, unde rolul lor nu şi Şimona Costinaş, schi (C.S.Ş. Petroşani). *• băutură dintr-un magazin vind pe Marin Irimie, din |
inime vor j alimentar, Moroşan Ia- Hunedoara, pentru specu- i,
minus 3 iniţiate de organizaţiile mai necesită subliniat. ® Căderile masive de zăpadă din ultimele zile în
!, iar cele democraţiei şi unităţii so­ în aceste zile de început Valea Jiului au dat de furcă celor chemaţi să întreţină J noş. De menţionat că M.I. lă. A fost, de asemenea, |
inus 3 şi cialiste. Prin colectarea fie­ de an, activităţile comisii­ căile de acces din municipiu. în ajutorul acestora au ve­ | se -afla în executarea u- depistat infractorul Kel- J
rului vechi, a ambalajelor lor şi comitetelor de femei nii mulţi lucrători din unităţile comerciale şi cooperaţie * nei pedepse de 6 luni, la ton loan, urmărit pentru ţ
ie rece cu
oros. Vor de sticlă şi a deşeurilor de cunosc o amploare aparte, pentru curăţirea spaţiilor din faţa propriilor unităţi. Cei locul de muncă, pentru furturi comise în oraşul I
temporare, hîrtie şi textile, comisiile întrucît se pregătesc pen­ care n-au făcut-o pînă acum, ar fi bine să nu întîrzie infracţiunea de abandon Călan. î
a intensi-
0 km/oră, de femei se înscriu pe li­ tru adunările de dări de prea mult. Este şi in interesul lor. Rubrică realizată cu spriiihul
irolog de nia indicaţiilor date de seamă şi alegeri, ce vor
co A). partid de a folosi toate re­ avea loc în această primă­ CONSTANTIN IOVĂNESCU Inspectoratului ludetean de Interne f
sursele de care dispunem. vară.