Page 18 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK

Organizaţiile democraţiei şi unităţi în anul 1981, în noul cincinal

socialiste - mai puternic ancorate
0,00 Auto:
si implicate In viata localităţilor Specf
Vasii
tru *
» B Ï » 0,45 Munt
tivă s
Afirmarea rolului cu care ţii la dezbaterea în cadrul de rezultatele meritorii ob­ cienţ;
consiliile locale ale Frontului şedinţelor comitetului co­ ţinute pînă acum, poate fi în toate cele patru ferme pomi, iar primul tratament 10.10 ltom:
Democraţiei şi Unităţii So­ munal de partid, la sesiu­ îmbunătăţit. Avem în ve­ ale Asociaţiei pomicole in- chimic — stropiri de iarnă- cca i
luare
cialiste au fost investite, de nile consiliului popular co­ dere mai cu seamă faptul tercooperatiste Toteşti se — împotriva bolilor şi a şi \
antrenare a cetăţenilor la munal, cu prilejul cărora se că, pe undeva, îndrumarea desfăşoară o activitate sus­ dăunătorilor a fost aplicat 16,05 Tele?
dezbaterea şi soluţionarea • discută probleme privind şi controlul activităţii aces­ ţinută pentru executarea la la toţi pomii din livezi. A- 16,35 Curs
16,55 Forni
problemelor social-economi- realizarea planului de dez­ tor organizaţii se opresc la timp şi de calitate a lucră­ răturile printre pomi s-au arnat
ce, la stabilirea deciziilor şi voltare economico-socială a nivelul organului comunal. rilor menite să asigure ob­ făcut pe o suprafaţă de 250 17.10 Repo
Islam
mobilizarea tuturor forţelor comunei şi a planului de Pe cind o activitate de-a ţinerea în acest an a unei ha. Pentru noua plantaţie 17,30 Viaţa
pentru înfăptuirea acestora profil teritorial, sau a unor dreptul eficientă şi la ni­ producţii cît mai mari de care se va realiza în pri­ 18.40 Film
pil:
— este direct condiţionată probleme cuin ar fi reali­ velul verigilor de bază, res­ fructe. măvara acestui an s-a des­ sodul
de stilul de muncă al or­ zarea planului de investiţii pectiv la nivelul organiza­ ,^Vsociaţja noastră pomi­ fundat deja o suprafaţă de studii
ganelor de partid locale. şi a lucrărilor edilitar-gos- ţiilor democraţiei şi unităţii colă — ne spunea ing. Vi- 44 ha din cele 48 prevăzu­ 19,00 Telej
19,20 Actu;
Este vorba -despre un stil podăreşti, este de natură să socialiste ? Iată ùna dintre sarion Cvaşa, directorul u- te în plan. A fost adus în­ 19.40 Ora
de muncă concret, în stare asigure cunoaşterea directă direcţiile în care trebuie să nităţiî — are o livadă pe că din toamnă tot materia­ 20,25 Călăi
să' asigure constant o acti­ a unor asemenea preocu­ se acţioneze cu mai multă rod în suprafaţă de 310 ha, lul săditor — 33 000 pomi Seria
tură'
vitate eficientă, desfăşurată pări, dar şi a sarcinilor ce perseverenţă. Mai multă a- din care 87 ha plantaţie tî- — care este păstrat în bune Kpis/i
pe baza cunoaşterii obiecti­ Ie au în mobilizarea mase­ tenţie se cere a se acorda, nără. Anul acesta suprafa­ condiţii“. 21.15 Păîrix
velor activităţii de partid, lor pentru realizarea lor. de asemenea, tribunelor de­ ţa livezii se va mări cu în­ O contribuţie deosebită tru Iu:
dar nu mai puţin a aspec­ Pe această direcţie se în­ mocraţiei (cu deosebire în că 48 ha. în prezent, în la executarea arăturilor, sodu!
rilor
telor ridicate de viaţa şi scrie practica unei largi satele aparţinătoare comu­ toate cele patru ferme ale fertilizărilor şi a tratamen­ 22.15 Telej
munca cetăţenilor în ansam­ consultări într-o serie de nei), cadru de largă antre­ noastre se desfăşoară în- telor chimice la pomi şi-o
blul ei. probleme de interes gene­ nare a opiniei cetăţeneşti. tr-un ritm susţinut lucrări­ aduc mecanizatorii Petru
Unele metode şi proce­ ral, cum ar fi cele legate de Aceasta întrucît ceea ce s-a le de întreţinere a solului îorgoni, Siminic Mihăesc,
dee pe care Comitetul co­ aprovizionarea localităţii, a- întreprins pînă în prezent şi de îngrijire a pomilor. Vaier Lehoni şi alţii care
munal de partid Ilia le a- tragerea cetăţenilor la ac­ se rezumă deocamdată la Astfel, au fost fertilizate muncesc cu hărnicie şi fac
plfcă în acest scop dove­ ţiunea de contractare cu căutări. Pentru a se răs­ cu îngrăşămin te organice lucrări de bună calitate.
desc înţelegerea tot mai statul şi de achiziţionare a punde acestor necesităţi, se aproape 100 ha din livada Acum, în toate fermele se BUCUItî
clară a faptului că cele zece unor cantităţi sporite de impune, desigur, o mai exi­ aflată pe rod, iar cu în­ continuă acţiunea de ad­ întreprinderea de tricota­ program u
Radiojurn
organizaţii ale democraţiei produse agroalimentare (ac­ gentă antrenare a membrilor grăşăminte chimice mai ministrare a îngrăşăminte­ je tip linii Hunedoara, ate­ presei; 8,
şi unităţii socialiste cuprin- ţiune la care comuna Ilia biroului şi comitetului co­ mult de 80 ha. De aseme­ lor naturale şi chimice şi lierul croit confecţii. Tînă- diilor; 9^0
Foca
Marin
x
zînd peste 500 de membri, se numără printre cele frun­ munal de parlid la activita­ nea, s-au'făcut tăieri pen- se fac celelalte lucrări de ra muncitoare multă price­ 9.05 Rasp
lucrează
cu
rilor; 10,0
reprezintă o forţă care, bine taşe din judeţ), instruirea tea de control, la îndruma­ tru fructificare la un nu­ întreţinere în livezi. pere şi conştiinciozitate. 10.05 Ki
dirijată şi antrenată poate şi activizarea comisiilor de rea concretă a organizaţii­ măr de aproape 300 000 N. BADiU 10,35 Ath
şi trebuie să-şi aducă o con­ control ale oamenilor m u n ­ lor democraţiei şi unităţii Buletin d
zonante • c
tribuţie de seamă la rezol­ cii, înminarea carnetelor do socialiste începînd de la arta cora
varea multiplelor probleme membru al O.D.U.S. etc. conceperea programelor de Q sarcină de interes major: mi eră Ka
letip de s
ridicate de dezvoltarea eco- 'Ne-am referit doar la un activitate şi pînă la reali­ muzicală
nomico-socială a comunei. aspect, al stilului de mun­ zarea lor. tor; 12,45
Invitarea factorilor de con­ că al comitetului-comunal clorului u
ducere a acestor organiza­ de partid, stil care. dincolo VASILE PÂŢAM 1 la 3; 1
20- 16.00-
^'.0- P
*Mnia r
/...Alt şi
(Urmate din pag. 1) fecţii metalice,- toate restu­ consumul total de metal- din Melodii p
rile de metale rămase după înregistrat însă o uşoară de­ ţia Cioba
insă pe muchie. Pentru a debitare sînt depozitate pe păşire în anul trecut, datora­ medicului
ştiri;
17,0
asigura un consum cît mai sortimente si dimensiuni, fo- tă în cea mai mare măsură mâne; 17.,
raţional şi in această privin­ plaselor primite de la ciut, pair
losindu-se la confecţionărea I.S.P.S. Buzău, care ne-a li­ rele serii
ţă, in întreprindere am ana­ unor lucrări mai mărunte. vrat 658 bucăţi sub dimen­ Magazin
Cîntarca
lizat toaţe mijloacele • de 21,00 Bule
Astfel, din deşeuriie de tablă siunile solicitate de noi. Ld Radiocena
transport şi utilaje de con­ s-au executat plăcuţe de în­ fiecare plasă am mai adău­ într-o or
-
strucţii , stabilind pentru fle­ globare la prefabricate, Alte gat 42 de leg metal, aşa că... muzicale;
stop muzi
care o cotă de consum zil­ cupoane de tablă sînt utili­ Dar, să recunoaştem, nici
nică. Doar cu aprobări spe­
zate la confecţionarea dife­ noi nu am făcut totul''.
ciale s-a mai suplimentat u- i
ritelor flanşe ori la executa­ in 1980, la S.U.T. Deva,
neori consumul de carburanţi. rea scheletelor electrice ale printr-o organizare mai bună
Practic — ne-a spus inter­ tablourilor. „în vederea înlă­ a muncii, o urmărire atentă
locutorul — nu există secţie turării risipei, totodată pen­ a procesului de producţie, Aproape
DEVA:
în care să nu se găsească tru a ne gospodări mai bine, s-au obţinut Importante eco­ g os te (Ai
loc pentru mai bine, posibili­ in cadrul atelierului de con­ nomii la unele materiale. S-au rul şi an
litrilor);
tăţi mai mari sau mai mici bora, cir?
Grupul de şantiere Rîu Mare-Retezal, Secţia de producţie industrială Haţeg. în ate­ fecţii au fost executate ma> diminuat consumurile cu 462 căra);
lierul de reparat motoare termice al acestei secţii, lucrează şi comunistul Cornel Olă- de reducere continuă a con­ multe tipare metalice pentru tone de ciment, 51 mc de var Willco (Si
rescu, un muncitor ce constituie un permanent exemplu pentru colegii săi. sumurilor de tot felul. Spre păianjen
Foto:. V1RGH, ONOIU plăci de canal, borduri, stîlpi, pastă, iar la total sorturi cu Salari Ex
exemplu, ia atelierul de con­ tuburi din beton-, care au fost 1 783 mc. Dar dacă . amintim rul); Pj
dispersate la toate punctele că producţia netă a între­
-• ..-top
de lucru unde se lucrează prinderii a fost realizată in blica); i
cu beton — preciza Viorel proporţie de 113 la sută, a- argint (C>
Labirintu
Jude, secretarul comitetului tunci avem o imagine mai Prima n
torcsc) ;
cuprinzătoare asupra impor­
pentru si de partid pe întreprindere. curajului
TRIL A: ‘
Cu toate măsurile luate, la
tanţei acestor economii.
ANIN O Ai
la legea
(Urmare din pag. 1) se trece la reparaţii. „în- vrea să se creadă că ne file necesare, că au dema­ — seriile
URICAN1
trucît noi reparăm locomo­ lăudăm, dar multe motoa­ rat bine în noul an — că torului ic
încheiat, ne-au vorbit ou tive, care rulează cu vite­ re Diesel reparate de noi îşi vor amplifica preocupă­ Noiembri
mindrie şi convingere mai ze de zeci de km pe dru­ merg „şnur“ şi 51 de luni“. rile, eforturile şi hărnicia, glorie <S
HARARZ
mulţi oameni. „Noi meca­ murile de oţel ale ţării, de­ „De fapt, în mod frecvent, că vor situa permanent în chez (Mi
nicii de locomotivă — ne viza muncii noastre este prin calitatea reparaţiilor centrul întregii activităţi Femeia: i
(J
lozuri
spunea Laureaţi Modol — calitatea, respectiv siguran­ pe care le executăm, reu­ calitatea şi eficienţa, în mint la i
avem -obligaţia să întreţi­ ţa deplină a circulaţiei“ — şim să prelungim timpul spiritul îndemnurilor şi ori­ CEO AGII
nem şi să exploatăm ra­ releva maistrul loan Părău. de funcţionare între două entărilor date de secretarul (Casa de
Intîlnire
ţional maşinile, să nu se „în acest sens toţi ne dăm reparaţii, în medie cu 10 general al partidului, tova­ seriile
răşul Nicolae Ceauşescu, la
defecteze din vina noastră, maximum de silinţă — a- la sută“ (Tiberiu Folteanu). Consfătuirea de lucru de la BRAZI:
Ioane;' C
să acţionăm pentru redu­ dâugă şeful de formaţie „Şi tot prin priceperea şi C.C. al P.C.R. din 3—4 de­ documen*
cerea consumului de com­ Cornel Breteanu, care se hărnicia meseriaşilor noştri, cembrie 1980, ia Plenara cultură);
tia (11
bustibil convenţional, să ocupă de repararea echipa­ prin calitatea bună a lu­ C.C. a-1 P.C.R. din 16—17 Bună st
veghem cu atenţia mereu mentului mecanic de pe lo­ crărilor, în an-ul trecut am decembrie 1980 şi în Me­ şui) ; Ilâ
redus timpul imobilizărilor
(Li)
rută
trează şi cu conştiinţa comotive. Eu mă refer la locomotivelor în reparaţii sajul adresat întregului împuşcă!
noastră patriotică la sigu­ formaţia mea, căci noi re­ cu peste 13 la sută, ceea popor cu prilejul Anului citorese).
ranţa deplină a circulaţiei. parăm instalaţiile de frînă ce înseamnă remorcarea u- nou 1981.
Aşa ne străduim să acţio­ şi aparatele de rulare-roţi, în acelaşi timp ei doresc
boghiuri, compresoare“. „în nui număr sporit de tre­
năm, aşa ne aducem con­ nuri, mai mulţi călători şi o colaborare mai bună cu-
tribuţia la realizările colec­ plus, ne străduim să ţinem mărfuri transportate“ — organele de coordonare a
tivului de la depou“. Teh­ locomotivele cit mai puţin conchidea maistrul Simion circulaţiei, cu colectivele de Timpul
nicianul principal de la a- în reparaţii, să le reparăm Runcan. la triajele din Simeria şi Ianuarie
durabil şi să le întreţinem Petroşani, privind utilizarea cu cerul
telierul de reparaţii şi în­ Ceferiştii de la Depoul mai căd
treţinere, Nicolae Josan, ne în cele mai bune condiţii“ de locomotive Simeria au la capacitate şi cît mai e- Vîntul vî
spun că activitatea aces­ — opinia maistrul loan încheiat anul 1980 cu re­ conomic a locomotivelor, derat di
est. Tem
Ocolişan. „Eu aş • da un e- precum şi cu cei de la prinsă,
tui compartiment este foar­ zultate bune, s-au pi'egătit R.C.M. Deva, pentru redu­ nus 12
te temeinic organizată. xemplu concret — spunea şi au început cu bine şi cerea timpului de ducere iar ziua
Muncitorii sînt constituiţi Ion Voroneanu. Formaţia anul 1981, pe care îl vor a trenurilor în graficul sta­ minus 2
semnala
în echipe specializate pe mea repară „sufletul“ lo­ mai rodnic, deşi planul es­ bilit de buletinele de mers, re de ch
La mi
operaţii. Locomotivele care comotivelor Diesel — moto­ te în acest an cu 14 la su­ cu cît mai puţine şi mai cu cerul
vin pentru reparaţii sînt rul. Certificatul nostru de tă mai mare decît în 1930, scurte staţionări. Cu sigu­ Vor căc
mai întîi verificate minu­ garanţie, după reparaţie, iar consumul specific de ranţă că şi în continuare Vîntul ^
ţios' pentru depistarea de­ este funcţionarea motoru­ combustibil convenţional va acest destoinic colectiv de Secţia mase plastice — I.C. Orăştie. Drumul spre auto­ sificări )
din nor
„Dacia
şi
1300“
fecţiunilor şi numai după lui, fără vreo intervenţie, trebui redus considerabil, ceferişti îşi va face cu turismul Rodica Tomotaş „trece“ Lid^a prin mîinile tinerelor ope­ (Meteor o
care
Fencşi,
cu
execută
şi
ratoare
aceea, în baza foii de co­ timp de 36 de luni §i în ceea ce îi priveşte, ne-au cinste datoria aşa cum a multă Sndcmînare repere pcutru această maşină. Liana T
mandă lansate de mecanic, 330 000 km rulaţi. N-aş asigurat că au luat măsu- d-ovedit ani la rinei