Page 19 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 19
7 206 @ JOI, 8 IANUARIE Í931 Pag. 3
B8ZB55¿Í¡3i^ „Că Iuşerul t Oameni sîntem... | A ii directoare la o ,
•VIZIUNE \ casă de copii preşcolari,
ţ cum este cea din Orăş-
Sîntem acasă la noi, a- cartierul Bejan—Deva în
preferat : si valorile lui estetic,e vem lumină, cald ură, apă acea dimineaţă ? Un fapt ! iie, a te putea impune in »
! ochii atenţi şi însetaţi }
Alccsandri caldă. Sîntem mulţumiţi. neprevăzut, desigur. Fochis
ol literar pen- Nu ne interesează.cine este tul care trebuia să fie de ^ de cunoaştere ai celor 1
vi (partea I) 1 80 de copii de-o şchioa- 1
■ politico-eduea- hi spaţiul spiritual al ţă diţie, ca şi marea compe grupului instrumentai de de serviciu la centrala ter serviciu fusese transportat
iniţiativă, efi- mică, un bărbat sau o fe în stare gravă la serviciul ' pă, reclamă, înlîi de toa- /
rii, lestivalul inter judeţean tiţie a muncii şi creaţiei acompaniament. Şi, desigur, ţ te, nobile calităţi de ma- 1
întîmplă. Oameni sîntem. \ -
foileton: „Trc- „Căluşelul transilvănean“ „Cînlarea României“. Vom va aprecia în mod deose meie, cum lucrează acolo, medical de urgenţă. Se mai mă s
călărcţ“. Ke- şi-a ciştigaţ, prin originali ii martori ai evoluţiei unor bit formaţiile de căluşeri nu ne punem nici o altă
i episoadelor 3 Şi tot pentru că... sîntem 1 Şi Rochea Bordeanu, l
tate şi valori interpretative, iormuţii noi, dar şi ai unor care prezintă in ¡estival întrebare. Dar cînd n-u a- 1 iemeia care deţine aceas- 1
»Iii un loc recunoscut atît de spectacole relevante prin mai multe generaţii de in vem căldură .şi apă caldă, oameni şi avem înnăscut \t. iuncţie de mai bine \
» limbă rusă marele public cît şi de spe calitate interpretativă şi au terpreţi. Toate aceste crite mai ales pe această vreme în noi sentimentul ajutoră
i artistice de cialişti, ampla întrecere a tenticitate. rii înseamnă cea mai rele aspră de iarnă, ne facem rii celui aflat la necaz, se- t de cinci ani, a dovedii l
în studio } in permanenţă că are a- 1
j pe glob : muncii şi creaţiei „Cîhtareu La Orăştie se vor înlilni vantă dovadă a atenţiei şi o mie de probleme, ne pu sizînd că la C.T. ceva nu-i \ ceste calităţi, cu toate >
— documentar României“ potenţîndu-i, în lormaţiile căluşereşti din grijii pentru perpetuarea nem o mie de întrebări. în regulă, două fochiste
mlturală ultimii ani, caratele este saleic comunelor Baişa, acestui străvechi, îndrăgit şi s-au prezentat imediat la l că, aşa cum recunoaşte \
rial pentru co- Cine o fi de serviciu la ) chiar dînsa : „nu e uşor t
uratino**. Epi~ tice şi educative. Iniţiat de Geoagiu, Romos, Bariu, O- apreciat joc românesc.. Pen- C.T. ? O fi venit sau nu ? datorie la ora 7,30. Una a ţ deloc să ţii locui Ia 80 '
, Producţie a Comitetul judeţean ele cul Ce-o fi făcînd acolo ? Etc., rămas în schimbul I, cea Ijde mame ' ' *
•ilor- sovietice tură şi educaţie socialistă, laltă a revenit în schimbul în acelaşi ţ
xal eţc. Unii îşi asaltează eu / timp“. A
atea economică prin Centrul de îndrumare întrebări vecinii, alţii dau ÎI. N-am să dau numele } Am vizitat de
creţului a creaţiei populare şi a mar ^
e in untvers. mişcării artistice de masă al telefoane, cei mai nerăbdă celor două femei cărora ) multe ori Casa de copii
tiinţific de fac- tori- coboară personal la munca şi sentimentul tonic ţ preşcolari din Orăştie şi |
clclopedică. judeţului Hunedoara, ,,Că- C.T. pentru a cunoaşte di al datoriei le- înfrumuse
l> 1 - Iuşerul transilvănean“ a răştioara de Sus, Mărlineşti tru că vîrstnicii au datoria ţează viaţa. Mă gîndesc în ţ de fiecare dală am ră- t
îin istoria tea- şi Turdaş; la Călan — pe să predea noilor generaţii rect situaţia. i mas impresionat de or- )
•omflnesc. Epi- stimulat şi a readus Ia lu Să ne întoarcem cu cîtva să cu respect la munca fo- 1 dinca perfectă care dom-
ir „Ecoul ma- mină unui din cele mai stră scena Casei de cultură a experienţa lor în frumuse chiştilor de la centralele ) neşte peste tot, atît ta
snfmcnte** vechi şi valoroase jocuri sindicatelor vor evolua că- ţea acestui joc, să-l predea timp în urmă. Era într-o termice pe care puţini o
a!. în uulenlicitalea şi dina duminică. Cei care se lasă ţ sălile de clasă, în sala
populare bărbăteşti, obiceiul iuşerii din Rapoilu Mare, preţuim. Şi n-ar fi rău ca ^ de mese, în dormitoare,
| folcloric în sine. Acum, Boşorod, Bretea Română, mismul cunoscute şi recu în braţele lui Morfeu ceva măcar uneori, cînd ne tre
mai mult decît în zilele de
ciad sc află în preajma ce Baru, Densuş, Sîntămăria- noscute, ■ iar pe tineri să-i lucru s-au sculat mai tir- zim din somn şi constatăm i
iacă să înţeleagă de ce tre
IO lei de-a Xil-a ediţii a fes Orlca, Rîu de Mori şi sa buie să-i preia, să-l păstre zi u. Surpriza le-a fost ne că avem şi căldură în a-
tivalului inter judeţean, for tele aparţinătoare oraşului ze şi să-l ducă mai depar plăcută. Lipsea apa caldă. parbament şi apă caldă la ¡o mm CD...
maţiile de căluşeri din ju gazdă a manifestării. in te. robinet, să ne gîndim că a-
I: fî,00 Kadio- deţul nostru se afirmă şi Apuseni, la Buceş, alături Centrala termică fiind lin cestea sînt ecoul muncii fo
imineţii ; 7,00 numeric, şi interpretativ. de formaţiile de gen din Aşteptăm, aşadar, dumini gă ei, şi-au îndreptat pri DO Dl COPII
i 8,00 Revista că, pe scenele caselor de virile şi auzul intr-acolo. chistului sau fochistei de 1
Curierul melo- Acest ianuarie deschiză zonă — Baia de Criş, Mu- Linişte deplină. Nici o miş la C.T. E prea mult ? E
uletin dc ştiri; tor do an nou, pe care-l sariu, Crişcior, Buceş, Vă- cultură din Orăştie şi Că prea greu ? Oameni sîn \
tem ascultăto- vrem prag de izblnzi vii lişoara — vor ii prezente lan şi a Căminului cultural care. Pe oameni i-au nă
uletin de ştiri; şi cele din Cerleju de Sus, din Buceş, forţele artistice pădit gîndurile, întrebările, tem... \ cît şi în bucătărie,
:a şlagărelor ; toare, de bunăstare şi pro neliniştea. în fond ce se LUIZA LANDT t baie, în magazii şi ta . "S
folcloric; 11,00 gres, va ii gazdă a fazelor Burjuc, Dobra. In crileriile ale formaţiilor căluşereşti
' curtea unităţii unde, pe ţ
tiri; 11,05 Re- zonale şi interjudeţeană a de apreciere a evoluţiilor hunedorene spre a ne de întîmplase la C.T. nr. 14 din corespondent, Deva , L.CÍIÍ.C.U UUJLU^JJ uiu
emporane in din fazele zonale, juriul va monstra cît de viguroasă, ) gardul din beton
11,20 Avanprc- actualei ediţii a festivalului nără educatoare a
Xv.; 12,00 Uu- căluşercsc. Duminică, in ţine scama şi de nivelul de de amplă şi adevărată este
; 12,05 Revista trei zone ale judeţului — interpretare artistică, de ediţia a Xli-a a Iestivalului inspiraţia de a pici
«•tistului ama- ne din basmele „Albă ca ţ
i comoara fol- Ia Orăştie, Căiah şi Buceş autenticitatea jocului şi unuia dintre cele mai stră \ zăpada şi cei şapte pi- s
u; 13,00 lle la — vom ii martorii a ceea costumului căluşeresc, de vechi şi valoroase jocuri
Club univers ce a. însemnai, pentru că- activitatea obştească a for populare româneşti. t hei“, „Scuiiţa Roşie“. *
ioiurnnl: 10,15 j „Ursul păcălit de. : vulpe“, ţ
3 ti • î E- iuşerul hunedorean, între maţiei, numărul membrilor * „Capra cu trei iezi“ şi l
ne«sc. pre- cerea ajunsă ia a Xli-a e- ei, numărul şi costumaţia LUCIA LICIU ^ altele.
pectivâ ; 10,40
are cu Lucre- I M-a impresionat de a- 1
18,55 Sfatul 9 in primele 5 zile din acest an, populaţia municipiu ? semenea atmosfera aceea (
,00 Bulet'n dc
dă limbii ro- lui a sporit cu încă 10 noi cetăţeni... foarte, minori. In ace 1 calmă şi senină din ochii 1
Ce apăr si te Dezvoltarea industriei mici şi prestării» laşi timp, patru tineri au spus „da", în faţa ofiţerului de ţ şi din sufletele copiilor )
nea; 18,00 O- stare civilă. 1 de 3—6 ani, atmosferă ţ
20.00 Ateneu,
utniei ; 20,30 1 creată şi întreţinută cui
tico-ştiinţific ; dc servicii către populaţie — in pragul noului an © Unităţile de bază din cadrul complexului C.F.R., de \ atîta răbdare de către 1
de st’ri; 21,05 la începutul anului .s-au remarcat ca unităţi cu flux con l educatoarele şl suprave- 1
: 22,00 o zi tinuu în transportul feroviar. Printr-a bună organizare, s-a
13.00 Bijuterii / ghetoarele de acolo. Am \
1,30—5,00 Non Noua secţie de prestări şi 500 mm, cu piese turna planul la export în anul desfăşurat • o temeinică şi permanentă asistenţă tehnică, \ avut impresia că mă a-1
nocturn. de servicii şi industrie mi te din fontă şi aluminiu, cu trecut cu 36 000 lei valută, asigurindu-se o deservire: corespunzătoare a publicului iilu intr-o mare iamiiieJ
că, înfiinţată în municipiul diferite prefabricate din be neînregistrînd refuzuri ca călător,- întregul trafic feroviar neînregistrînd nici un eve 1 unde buna înţelegere îşi ţ
Hunedoara începînd cu a- ton, confecţii metalice şi litative. din partea benefi niment. ) spune cuvîntul. i
cest an, a preJuat de La piese strunjite. ciarului, ceea ce denotă o \ Şi la toate acestea se 1
I.G.C.L. activităţile de ţesut Majoritatea prestaţiilor bună pregătire profesională « Marţi, 6 ianuarie, la Căminul cultural din Cozia a adaugă căldura suileteas- 1
covoare şi de fabricat praf folosesc ca materie primă de' a personalului muncitor, avut loc o expunere pe tema „Relaţiile internaţionale ale . că, bunătatea şi înţele- I
de curăţat şi este coordo bază sursele locale. De pil precum şi o organizare ju Republicii .Socialiste România“. \ gerea, îmbinate cu exi- t.
beta (Patria); nată prin G.I.G.C.L., de dă, pentru prelucrările me dicioasă a procesului de
iveşte de dra- • Azi, la casa de cultură, orele 18, va avea loc - ex ţ genfa şi disciplina pe »
Profetul, an Consiliu) popular judeţean. canice şi piesele forjate, se producţie. punerea „Ingineria genetică în perspectiva ultimelor des I care directoarea Rodica ]
ii (Sala spor- S-a întîmplat să-i călcăm folosesc diferite ş-utaje, scur Plecînd de la aceste con-, ţ Bordeanu caută să ie 4
EDOARA: Bi- pragul chiar în prima zi tă turi de la ţaglele lamina siderente şi finind cont de coperiri“. Participă membrii cercurilor tehnico-aplicative
Sa mea (Fla- din cadrul Universităţii cultural-ştiinţlfice. 1 imprime, străduindu-se ai )
nişoarele din de activitate. După cum te, deşeuri de fontă de la interesul manifestat de că , de zi să răspundă ce- }
rg.stul); omul precizii tovarăşul Pavel C.S.H., iar pentru produce tre conducerea unităţii în 1 rinţeior majore de creş- i
toarce (Arta); Căra,' şeful secţiei, pe lin rea prafului de curăţat se că- di.n prima zi de activi • Mii ne, 9 ianuarie, orele 14, la E.M. Deva se orga \ lere, de educare şi de ?
1 (L'onstructo- nizează o expunere pe tema „Legislaţia pe înţelesul tu
>ŞANI ■: Elvis gă aceste două activităţi întrebuinţează dolomită mă tate, cu sprijinul unor uni turor , iar brigada ştiinţifică a casei de cultură se va în- 1 iormare a tinerei gene- 1
ea) fost este prevăzută- deschiderea cinată. tăţi din municipiu cu care 1 raţii. Pentru că, aşa cum ţ
ie) ; unei cariere de piatră la Privind cifrele de plan colaborează, se poate afir tîfni cu .lucrătorii de la cooperativa „Progresul". ţ singură afirma directoa- (
-lilSă • titcpu-
MI; Şaua de Teliuc şi a uneia de nisip pe acest an La piesele tur ma că există toate premi-' • Tot mîine, la sala „Arta", orele 17 şi 20, orchestra t rea, copiilor le este des- )
îl); VULCAN: la I-Iăşdat. Se vor înfiinţa, nate din fontă, la tuburi sele pentru ca noua unita de muzică populară din Zalău prezintă spectacolul „Gîn- / tinală lumina pură c \
(Luceafărul) ; de asemenea, o unitate de de canalizare şi la prefa te hunedoreană să păşească 1 viitorului patriei noastre, ţ
sară (Munci- tec mîndru sălăjan", cu Nicalae Sabău, Nicolae Moş, loan
NEA : Şcoala încărcat acumulatori pentru bricate, conducerea secţiei cu dreptul în viata econo Seleşi ş.a. ^ IOAN VASIU
aerul); PE- autovehicule şi un atelier ne-a asigurat că au fost mică a judeţului.
iatru steaguri de vulcanizare şi pentru create toate condiţiile rea E. SiNA ’ GHEORGHE GOSTIAN corespondent, Orăştie
Amendament
lanţei statului reşapat cauciucuri. S-a lizării tuturor indicatorilor.
Muncitoresc); creat şi posibilitatea de a De asemenea, s-au luat
etica alergă- satisface cererile populaţiei măsuri pentru realizarea
rsă lungă (7
iRAD: Vis de cu tuburi de canalizare din sarcinilor la secţia de ţesut
roşie); GU- beton cu diametre între 150 covoare, care şi-a depăşit nele de stat. Ştiindu-1 şi |
spiii lui San- cu antecedente penale, a- î
); ORĂŞTIE: cestea au început cerce-1
ută m Două
): Deznodă- ţările şi au constatat că *
îră (Flacăra); Album de vacanţă traiul lui parazitar avea ~
' : Tentaţia totuşi o sursă de venit : !
ră); HAŢEG:
'radul III — ® Muncă patriotică. Pen cută „recreaţie mare" la Bă ® Schimb de domiciliu, furturile. Pînă acum s-a £
(Popular) ; tru mulţi elevi de la' şcolile lan (Harghita), unde 20 de De muncit, nu munceau, stabilit că a săvîrşit opt |
torul de ba- dar la mîncare se înghe- furturi din avut personal J
: Pe urmele generale nr. 1, 2, 3, 4, 5 şi mici schiori se întrec pe pir-
99 (Casa de 6 din Deva, zilele ce pre tifle de zăpadă. In taberele suiau. Şi nu pentru că şi obştesc. Şe anunţă, deci, |
•>oasa şi bes- merg deschiderea celui de-al cu profil de schi de la Trei ' n-ar fi avut unde să lu- un dosar destul de volu- *
SIMERIA : minos. Cercetările conţi- I
Irina (Mure- ll-lea trimestru şcolar au fost Ape (Caraş Severin), Braşov I creze, ci pentru că se-n-
emeia dispă- transformate în întreceri ale şi Pietrele se află alţi 79 de * văţaseră cu... lenea, Au nuă. ?
; GHELARI: muncii. Ele vizează autodo- elevi de la şcolile generale | refuzat de mai multe ori
stepă (Mun- © Voiaj întrerupt. In l
tarea laboratoarelor şi cabi nr. 10 Hunedoara, 5 Deva şi - încadrarea în muncă. Ci-
netelor, gospodărirea şi pre Călan. 38 de viitori atleţi de j ne sînt aceştia ? Cleja ziua de 1 ianuarie a.c., Ï
gătirea claselor pentru noua la Şcoala generală nr. 4 cetăţeanul P.B. a fost lo- |
etapă de. activitate şcolară. Deva îşi petrec ultima săp » Clurar din Petrila, Mihai ţ^ şj vătămat grav de *
v
ir
tămînă a vacanţei de iarnă I , .^ l, Simena şi Con- Joan Cătană. După corni- 1
o In tabere. 42 de elevi in tabăra de profil de la > stantin Scafaru din Hune- terea infracţiunii, I.C. s-a 5
tbil pentru 8 de la Casa de copil cu şcoa Băile Hercufane, iar 80 de | doara. Aviz cunoscuţilor făcut nevăzut. Dar prin I
§1
Vreme rece lă gene.ală din Uricani se amatori ai fotbalului de ia * Prietenilor lor : nu-i măsurile întreprinse de ®
îbător. Vor mai căutaţi la domiciliu. Inspectoratul judeţean de |
tsori izolate. află în aceste zile în tabăra Şcoala generală nr. 7 Hune I
slab la mo- de odihnă la Buziaş. Bucu doara, care în 1979 a deţi Pentru cîte 4—6 luni şi-au interne, în colaborare cu 1
d, apoi din nut titlul de vicecampioană J schimbat locuinţele. organele similare din ju- i
ra va ii cu ria oferită de frumuseţile ta- 8 deţele limitrofe, I.C. a |
lt intre ml- berelăr de munte o încear naţională la fotbal, se află
ius 7 grade, că, în această săptămînă, şi la Geoagiu. j ® Dosar voluminos. Ce- fost prins în oraşul Lu- *
minus 7 şi j tăţenii cinstiţi care îl cu- goj, tocmai cînd voia să-şi I
Local se va alţi 40 de elevi de la şcolile > noşteau pe Dozsa Gheor- ia şi de acolo tălpăşiţa. 3,
cu depune- generale nr. 4 şi 9 Hune e împletind utilul cu plă
doara, care-şi petrec vacan cutul. 44 de utecişti de la I ghe, din Vulcan, n-au fost Şi astfel, voiajul i-a fost |
rreme rece, ţa de iarnă la Borse'c. Liceul industrial nr. 4 Deva, J- de acord cu traiul para- întrerupt... pentru cît va ®
Tiuit noros.
asori locale, însoţiţi de prof. Robert Sin- j zitar pe care îl ducea a- hotărî instanţa de jucje- t
zenta inten- ® Sportivii. Clubul de schi ger, directorul unităţii, îmbi 8 ce sta şi au sesizat orga- cată. 5'
100 lcm/oră „Pionierul", de la Casa pio nă, în tabăra de la Geoagiu I.P.L. Deva, Secjia de mobilă Brad. La această unitate,
L din est. şeful echipei tîmplari mobilă, Cristian Dragomir şi. munci I Rubrică realizată cu spnnnul IÍ
e serviciu : nierilor şi şoimiloi patriei din frumuseţile vacanţei cu stră toarea Aurica Tomuţa pregătesc un nou produs destinat inspectoratului ludeţean de interne «
>. Lupeni, a organizat pentru daniile pentru însuşirea te exportului : vitrina „TONI“.
perioada 2—8 ianuarie o plă meinică a matematicii.