Page 21 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 21
. • V t p \ K AI v
Cadre de conducere d n întreprinderile carbonifere declară :
\
Pregătirea temeinică a activităţii productive
premisa unor rezultate superioare
Obţinerea unor rezultate pregătirilor din mers şi în Xng. Carol Schretcr, di
semnificative în producţia pripă, nu în cele mai mici rectorul X.M. Uricani : „Pre
oricărei întreprinderi, mai detalii, nu duc la realiza gătirea producţiei acestui
ales a celor miniere, este rea ritmică şi integrală a an a însemnat pentru co
condiţionată de pregătirile sarcinilor de plan. lectivul nostru o preocupa
anterioare, unele din anul în anul recent încheiat, re importantă. Noi am în
precedent, altele gîndite, unele întreprinderi miniere ceput pregătirile pentru a-
proiectate şi puse în prac au,fost. nevoite să facă fa nul 1981 încă de la jumă
tică chiar cu mulţi ani în ţă unor carenţe de pregă tatea anului 1980. Mina U-
urmă. Practica a demon tire a producţiei, să înre ricani a intrat de cîţiva ani
strat fără putinţă de tăga gistreze stagnări pentru a în rîndul minelor mecani
dă că întreprinderile mi înlătura unele neajunsuri. zate din Valea Jiului, dar
niere care au pregătit pro De aici s-au tras învăţă mecanizarea a găsit colecti
ducţia viitoare din timp şi mintele necesare, determi- vul nu tocmai pregătit să
cu migală au cules roade nînd luarea cuvenitelor mă preia în bune condiţiuni
le, roade măsurate în im suri pentru îmbunătăţirea noile tehnologii moderne
portante cantităţi de cărbu activităţii' de viitor. Aceas de lucru. De aceea, pe pri
ne extras peste prevederi ta a fost concluzia desprin mul plan al pregătirii pro
le de plan. Avem în vede să în urma unei anchete pe ducţiei am pus calificarea
re aici minele Lupeni, Pa- tema pregătirii producţiei şi policalificarea forţei de
roşeni şi Bărbăteni. Un alt anului 1981 la minele U-
adevăr incontestabil, veri ricani şi Aninoasa, ale că C. IOVĂNESCU
Anul XXXIII, nr. 7207 VINERI, 9 IANUARIE 4 pagini — 30 bani ficat, este acela că funcţio ror rezultate în anul'trecui
narea în salturi, efectuarea * 1 * 3 * 5 nu au fost satisfăcătoare. {Cominuare in pag. a 2-a)
îf MOL 1981, ii CUCUIUL CMIĂIIi Şi
Agricultura judeţului - orientată ferm spre
g OLIMPIADA PE MATE
RII. Duminică începe eta- “
satisfacerea nevoilor de aprovizionare pa de masă de a fnvăţămînt, “ |
olimpiadei
pe
obiecte
în toate şcolile generale şi J
liceele din judeţ. Ziua de j
a populaţiei disciplinelor biologie şi \ J
*
rezervată
duminică
este
geografie (pentru clasele a
Vili-a, a IX-a şi a XH-a), J
şi limbii şi literaturii rna- '
terne (cl. V, VIII, IX, XII). 8
„Este necesar să realizăm o adevărată revoluţie în agricul
ELECTRIFICAREA SA- J
tură, valoriiicînd mai bine fiecare metru pătrat de pămînt pentru
TU LUI CROSURI. Lucrăto- \
a asigura producţii agricole sporite care să satisfacă în condiţii ni întreprinderii de reţele ,
tot mai bune cerinţele de consum ale întregii populaţii". electrice au terminat lucră- ,
rile de electrificare a sa- j
tului Crosuri. Linia de ,ioa- ,
NICOLAE CEAUŞESCU să frecvenţă a fost pusă »
sul) tensiune şi în casele j
(Din Mesajul de Anul nou cetăţenilor s-a aprins !>e- »
adresat întregului nostru popor) cui electric. Odată cu a- >
ceasta, s-a încheiat acţiu- }
nea de electrificare a co- ,
munci Blăjcni. >
în cincinalul pe care precum şi unor lipsuri în stituirea, repartizarea şi fo
l-ara încheiat de curînd, îngrijirea şi furajarea' ani losirea pe judeţe a resur a PRIN MUNCA UNITA
agricultura judeţului nos malelor. selor, pentru aprovizionarea A OBŞTII. In satul Mihăi- J
tru a înregistrat importan Păşind în anul 1981 şi în populaţiei au fost întocmite 1 Icni, comuna Buceş, a fost
cu
forţele
proprr
|
construit
te sporuri de producţie fa noul cincinal — cincinalul programele pentru asigura * ale. obştei un frumos cămin
ţă de cincinalul precedent calităţii şi al eficienţei — rea din producţie proprie a cultural. La acest obiectiv întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. Tricoteza
la cereale, legume, cartofi, şi acţionînd în spiritul sar necesarului de carne, lapte, Ia fost dată in folosinţă Lucreţia Lupşan lucrează Ia şase maşini de tricotat, dcpăşhi-
sala de. spectacole. Mai sînt
fructe, au crescut efective cinilor reieşite din hotărî- ouă, legume, cartofi şi fruc , de făcut tencuieli şi zugră- du-şi mereu planul lunar cu 15—20 la sută.
le de animale din sectorul rile Congresului al Xll-lea te. Prin realizarea acestor | veli interioare la unele în-
socialist şi s-au livrat la al ■ partidului, ale Plenarei programe, se va asigura pe ‘ căperl, precum şi la exte-
fondul-de stat cantităţi mai C.C. al P.C.R. din decem plan local întregul necesar > rior. * ÎN LUMINA HOTARIRILOR PLENAREI
mari de griu, orz, porumb, brie 1980, a prevederilor de carne de bovină, încă * a VJnATOREASCA. o bo- C.C. al P.C.R. DIN 10-17 DECEMBRIE 1980
legume, cartofi, carne şi din actele normative recent din acest an, iar pentru sa v gată activitate desfăşoară
lapte. Cu toate aceste creş adoptate de Marea Aduna tisfacerea nevoilor de con I în această perioadă vinăto-
' rii din judeţul nostru. A-
teri, agricultura judeţului sum la carne de porc, pa eeştia, după cum ni s-a
a rămas datoare economiei, re Naţională, a indicaţiilor săre, ovine şi la ouă, prin Jcomunicat de Ia A.G.V.P.S., îmbunătăţirea preţurilor — măsură
naţionale cu importante secretarului general al extinderea şi modernizarea sînt la datorie, ceea ce in-
seamnă
cînd
acum,
zăpada
cantităţi de produse. în partidului, tovarăşul Nicolae actualelor capacităţi şi | 1 s-a aşternut peste tot, ali- importantă pentru stimularea producţiei
mod deosebit în anul 1980 Ceauşescu, organele şi or prin îmbunătăţirea raselor, * montarea cu hrană a ani-
(căprioare,
malelor
nu s-au realizat producţiile ganizaţiile de ■ partid, con a furajării şi îngrijirii ani Ifazani, potîrnichl etc.) şi, iepuri, şl a rentabilităţii în agricultură
planificate şi ca -urmare siliile populare, organele a- malelor, vor fi acoperite în » in acelaşi timp, combate-
nici livrările prevăzute gricole şi conducerile uni anii următori şi cerinţele | rea lupilor. După ce au Prin măsurile recent adop procesului de producţie în
precedent
I
încheiat
anul
pentru fondul de stat, da tăţilor au întreprins deja Ia aceste produse. Se ac » o recoltă bogată (35 de luni cu tate de actualizare şi îmbu condiţii normale. Din ace
torită atît condiţiilor nefa un ansamblu de măsuri ţionează, de asemenea, pen şi peste ,3 500 de vulpi, oî- nătăţire a preţurilor de pro leaşi motive întîmpinau greu
vorabile, dar si unor nea care să conducă la ridica tru dezvoltarea bazei teh- Isici sălbatice si bursucii. ducţie, de contractare şi de tăţi şi în asigurarea fonduri
junsuri ce s-au manifestat rea la un nivel superior a nico-materiale (sînt în di » vînătonl hunedoreni au ră- achiziţii se creează condiţii
pus deja, !n aceste zile doi
în organizarea şi conduce activităţii din agricultură, ferite stadii de execuţie 8 Îlupi şi numeroase alte ră- mai bune de rentabilizare a lor proprii pentru realizarea
rea activităţii din agricul la obţinerea unor recolte noi complexé de vaci) de * pitoare. produselor agricole şi a ac obiectivelor, acţiunilor şi mă
tură, în executarea la timp cît mai bogate. Astfel, în creştere a producţiei de tivităţii producătorilor. Pentru surilor de dezvoltare şi mo
şi de calitate a lucrărilor, lumina Legii privind con- lapte, în scopul îmbunătă 3 n modernizări în a scoate în evidenţă realis dernizare a producţiei vege
* ZOOTEHNIE. Lă ferma zoo-
ţirii continue a aprovizio | tehnică a C.A.P. Haţeg s-.au mul şL necesitatea acestor tale, horticole şi animaliere.
nării populaţiei. în acelaşi J încheiat lucrările de mo- măsuri este suficient să ară La unele produse, cum ar
Fotografia timp, s-au luat măsuri pen . deratizare a adăposturilor tăm că an de an, la o se fi laptele de ’vacă sau une
iteSCENTEl tru sporirea efectivelor de 3 de animale. Acestea au cu- rie de produse unităţile agri le sortimente de legume,
* prins alimentări cu ană, în-
ioan Negrită, şi sora Iui animale şi creşterea apor 5 stal aţii de muls mecanice, cole de stat şi cooperatiste pierderile ce se înregistrau
Lcnuţa, şi mecanicul auto tului la fondul de stat fi instalaţii pentru evacuarea
Cei vîrslnici mai ştiau Viorel Topor, şi Lcnuta J mecanizată a dejecţiilor, din judeţul nostru înregis
şi jocul, şi portul Pen Căpătau, Lenufa Stoica, al gospodăriilor populaţiei . platforme de gunoi. trau pierderi, nu-şi acopereau GHEORGHE MATEI,
tru port i-a ajutat Insă Alexandrina Ciul, Marga prin contractări şi achiziţii. cheltuielile avansate din ve director economic
o fotografie peste care reta Slanciu, directoarea Importante acţiuni au nituri, erau frecvent puse în al Direcţiei generale
patina vremii şi-a pus pu căminului cultural din sat, fost întreprinse pentru asi situaţia de a a-pela la cre pentru agricultură
ternic amprenta, dar nu învăţătoarea Lucia Ciured gurarea pe plan local a ne- dite şi nu dispuneau perioa şi industrie alimentară
i-a şters elementele esen şi colega ei, Lia Moi de mari de mijloacele finan
ţiale. A losl tăcută in ur se. Si au trecui Ia lu {Continuare in pag. a 2-a) I \ ciara necesare desfăşurării (Continuare în pag. a 2-a)
mă cu peste o jumătate de cru cu multă dragoste.
secol. Oamenii s-au siă- Cînd formaţia de dubaşi
luit. inima mobilizării a cu însoţitoare — cum zic
fost ion Şuiaga, secreta ei —; a apărut pe scena
rul organizaţiei da partid din Dobra —• prezenta a
de la C.A.P. Lăpuşnic. L-a fost, prin joc, cînt şi port,
susţinut Petrişor, leciorul, o revelafie. De atunci a
lăcătuş mecanic la cazane trecut o lună. Şi în aceas
şi turbine Mintia, apoi tă lună formaţia din Lă
Maria, soţia, cooperatoa puşnic a devenit cunoscu
re, preşedinta comisiei de tă, admirată, apreciată nu
temei de la C.A.P. Apoi numai în sal şi în comu
a venit iamilia Poran — nă, ci şi la manifestările
Vaier şi Petru, Viorica şi judeţene. In preajma lor,
Ernest Moldoyan —, apoi oamenii se string, îi a-
Florin Moise, mecanic plaudă, şi-l întreabă unde
auto, cel care şi-a regăsii au descoperit frumuseţile
tatăl In fotografia cu pri din port şi din obiceiul în
cina. A aflat şi familia sine. ioan Şuiaga scoate
Coslea — Traian şi Româ fotografia din buzunarul
nită — şt lăcătuşul meca de la Inimă şf le-o arată,
nic Horia Matlal, şl revi aDe la ea am pornit, dar
zorul contabil Lucian am mal pus de fa noi dra
Gheara, şl şoferul Eugen gostea*. O vedere generală a sălii războaielor de ţesut de la Ţesătoria de mătase din Deva.
Gr ist ea, şt tractoriştii! L LAM Foto: VIRGIL ONOIU
