Page 22 - Drumul_socialismului_1981_01

r.’«. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ;

râtului La export — primele succese 7!
é/IPele
Σ5fe
O Dezbătând tema „Lăr­ rile la cea de a doua temă tăţii politice şi de condu­ HoLuiţi să înscrie care s-ap remarcat în secretarui organizaţiei
girea şi gospodărirea judi­ din program s-au axat pe cere Deva (anul I), de la realizări (le prestigiu pe mod deosebit, îţ conşentr U.T.C., Elena Ga va/.; pe, 16,00 Telex
16,05 Politehi
cioasă a bazei proprii de efortul ce trebuie depus de exploatarea minieră din lo­ graficul întrecerii sociţţr- năm pe Tatiana Gljgor, Voica Qprişa şi aUÎÎi 16,30 Emisiui
materii prime şi materiale către fiecare cursant pen­ calitate (responsabil Nico- liste, încă din primele manii
— condiţie fundamentală a tru întărirea economico-fi- lae Bocăniciu). Pînă în pre­ 18,25 Tragere
18,35 La voi
dezvoltării în ritm înalţ a nanciară a unităţii. S-a zent aici au avut loc trei zile gle începutului nou­ pentru
întregii economii“,cursanţii subliniat că este necesar şedinţe de învăţământ în lui cincinal, tinerii, djp auto
de la cercul ce funcţionea­ să se facă front comun îm­ cadrul cărdra s-au dezbătut cadrul organizaţiei: U.T.C. 18,50 1001 de
19,00 Tclejiir
ză în cadrul Ocolului sil­ potriva actelor de indisci­ probleme fundamentale ale „materiale izolatoare“ de 19,20 Actuali
vic din Baia de Criş, con­ plină, să se acţioneze mult socialismului ştiinţific, pro­ 19,40 Călător
mea
dus de tehnicianul Traian mai energic pentru buna bleme ale muncii de partid la I.M.C. Bîrcea acţio­ 20,05 Film ai
G-uga, au insistat în mod organizare a muncii, creş­ şi de stat, ale conducerii nează, cu însufleţire în reuşeşt
deosebit asupra modului terea producţiei vegetale şi ştiinţifice a societăţii de vederea îndeplinirii e- Premie
ducţie
cum este folosită baza teh­ animaliere, urmărirea zilni­ către P.C.R. La ultimele xcmplare a sarcinilor de 21,35 Lumini
nică de producţie în uni- că a cheltuielilor, întreţi­ două teme s-a insistat cu plan la export. Astfel, Vă pla
.tatea în care lucrează, cum nerea şi folosirea utilajelor deosebire asupra unor pro­ 22,05 Teîcjui
s-a acţionat şi se ac­ şi maşinilor agricole, etc. bleme privind Statutul ca de la începutul noului
ţionează pentru realiza­ Cei mai ' mulţi dintre lege fundamentală a P.C:R., an, uteciştii de aici au
rea planului de împădu­ cursanţi au făcut şi o-serie cunoaşterea şi aplicarea pre­ reuşit deja să realizeze
riri, strângerea fructelor de de propuneri care trebuie vederilor statutare ; centra­ pentru export două lo­
pădure, a lucrărilor de în­ să* stea în atenţia organi­ lismul democratic — prin­
treţinere etc. Dezbaterile zaţiei de partid. cipiul fundamental al struc­ turi de cahle teracotă — BUCUREŞ
au arătat că prin măsuri O Grijă deosebită pentru turii organizatorice şi al ac­ adică 7 500 unităţi e- programul
mai energice, baza tehnică desfăşurarea învăţămîntu- tivităţii partidului etc. La cliivalente — în valoa­ Radiojurnal
existentă poate fi folosită lui politico-ideologic de dezbateri — aşa cum ne re de peste G0 000 lei presei; 8,10
diilor; 9,00
şi mai eficient. în acest partid există şi în comuna informa Ioan Vasile, lecto­ 9.05 Răspui
scop, fiecare cursant, la Cristur. Toate cele 6 cursuri rul cursului — participă de valută. Prinţre tinerii I.M.C. Bircea. Aspect de muncă de la secţia prpmo. rilor; 10,00
locul său de muncă, tre­ organizate aici (5 din ele fiecare dată. 10—12 cursanţi 10.05 Orchc
buie să acţioneze cu fermi­ la C.A.P. Tîmpă şi Băciaj, (ţin cei 4Î câţi sânt. cuprinşi . populară; 10,50
viaţa;
tate pentru reducerea con­ iar unul cu. cadrele didac­ în ac.eaşţă fpraţă superioa­ blicii; 11,00
sumului de materii prime, tice din comună, se află ră de învăţământ politico- Pregătirea temeinică a activităţii productive 11.05 Cin
creşterea indicelui de utili­ cu prograpnul la zi. O ac­ ideologic. 11,20 Ava»)
Tv. ; 12,00
zare a maşinilor şi utilaje­ tivitate mai susţinută, (frec­ Este însă necesar să se 12.05 Din c<
lor, folosirea cu eficienţă venţă; participare la dez­ insiste mai mult pe îmbu­ lui nostru;
sporită a forţei de muncă, baterii se manifestă la nătăţirea frecvenţei care unor rezultate superioare fanfară; 13.
15,00 Studei
valorificarea tuturor resur­ cursurile de la C.A.P. Tâm­ nu se ridică la. mai mult d io jurnal;
selor materiale. pa (propagandist prof. Doi­ de 80 La sută. Motivele in­ economice;
• La cursul de învăţă­ na Drîmbăx’eanuj • şi la vocate (lucrul pe schimburi, (Urmare din pag. 1) puţea obţine înaintări de treţinerii corespunzătoare a ţe ale clntc
16,55 Sfatul
mânt politico-ideologic a.l or­ C.A.P. Băcia — brigada le­ dispersarea cursanţilor pe peste 200 ml pe lună. Tot­ acestora. în această acţiu­ Buletin de
ganizaţiei de partid de la gumicolă (propagandist prof. mai multp sectoare de ac­ muncă. încă din primele odată, în acelaşi scop, al ne am primit un real spri­ de eîntec •
brigada din Şoimus a Etelca Ţîi'leai. tivitate etc.) nu sînt de na­ luni ale acestui an vom in­ deschiderii de noi capacităţi jin de la U.U.M.R. Crişciotr, Ii»-“* 17,20
ce re>
C.A.P. din aceeaşi locali­ O o bupă activitate se tură să justifice aceaştă a- troduce un complex- meca­ de producţie, am intensifi­ care ne-a ajutat cu oameni .e serii
tate, condus de cooperatoa- desfăşoară şi la grupa nr. nomalie. nizat de înălţimi mari, pen­ cat lucrările de cercetare la repararea vagonetelor. în pairic; 20,<
rea Letiţia Pleşa, dezbate- 7 minâ a filialei Universi- VASILE PÂTAN tru care lucrările de pre­ prin sonde pentru elucida­ paralel cu aceasta am por­ doric; 20,1:
gătiri sînt deja executate. rea unor zone ce trebuie nit o adevărată campanie dresă; 20,3!
Pînă atunci vom avea în­ puse grabnic în valoare. în de întreţinere a căilor de re; 22,00 C
23,00—3,00 •!
treaga formaţie de lucru acest sens există căutări, acces. cal noctur:
pregătită la exigenţele cu ajutorul specialiştilor în privinţa punerii în
noului utilaj, precum şi a din C.M.V.J., pentru a pune funcţiune a noii capacităţi TIMIŞOA!
celor ce vor veni după a- în valoare şi unele rezerve am plasat cîteva brigăzi litatea rad
cesla. Nu ne putem permi­ însemnate di-n pilieri“. pentru a executa unele cetăţenesc;
liştilor de
te ca Ia o asemenea dota­ Ing. Cornel Burlec, direc­ lucrări de mare importan­ 21,00—21,30
re să obţinem productivi­ torul I.M. Aninoasa : „Re­ ţă, cum ar fi stratul 3 şi iele.
tăţi mici. Mecanizarea pen­ zultatele minei Aninoasa au orizontul XI mediu, pe, a-
tru noi, ca dealtfel pentru fost mult timp afectate de cesta urmând să treacă pro­
orice mină, înseamnă pro­ mari-le rămâneri în urmă la ducţia acestui an. De ase­ IC IN
ducţii mai mari, reducerea lucrările de deschideri şi menea, am intensificat pre­
efortului fizic al minerilor pregătiri. De aceea, în pre­ gătirea straturilor 5, 6, 7,
şi, totodată, reducerea sim­ zent, hoi acţionăm pe două 13 şi 15, unde au fost şi DEVA: t
ţitoare a consumurilor la fronturi, pe de o parte, vor fi plasate noi brigăzi Aproape o
unele materiale deficitare, pentru a ne achita de ac­ pentru urgentarea, punerii goste (Art
cum este lemnul. O mare tivitatea zilnică, scop în ca­ în funcţiune, precum şi a rul şi ard<
turilor);
H
atenţie am acordat pregă­ re sînt necesare eforturi stratului 18 din flancul su­ bera, drag
tirii unei camere de mon­ pentru întreţinerea cores­ dic. Presantă rămîne pro­ căra); E
Willco (Sici
tare subterane — foarte punzătoare a lucrărilor mi­ blema forţei de muncă, în păianjen S'
necesară în cazul nostru — niere actuale, iar pe de al­ cazul nostru mai mult de­ Safari Exp
şi amenajării fluxului de tă parte, pentru executarea cât la alte mine, dată fiind rul); PE’
transport de la complex pî­ unor lucrări noi, necesare distanţa mare de locuinţă. T '-°«ley (I
nă la suprafaţă, dată fiind de mai mult timp, dar ne­ Totuşi, pentru rezolvarea a- p cadri
producţia mare obţinută executate pînă acum. Este cestei probleme s-a hotărât blica); Li
Agricultura Printre muncitorii frun­ prin tăiere mecanizată, In­ vorba de lucrările de in­ începerea unor construcţii vină (Mu:
argint
(Cu
taşi ai Unităţii de bunuri vestiţiile, de asemenea, vor vestiţii la un nou puţ de de locuinţe în comuna Âni- CAN: La)
metalice din Brad se nu­ fi permanent în atenţia extracţie în extremitatea noasa. Deja au fost dema­ rul); Lor
mără şi comunista Maria noastră, întrucît am creat sudică a cîmpului minier. rate lucrările pentru elibe­ rujului II
Culda, şefa echipei care premisele obţinerii unor Pentru a face faţă sarci­ rarea amplasamentului u- TK1LA: S
ofectuează montarea cupe­ rezultate pozitive; atît la nilor de plan, în condiţiile nui viitor bloc cu garso­ Amendam
(Muncitor*
a populaţiei lor de umbrele. planul valoric, cît şi la cel actuale ale- minei, am luat niere. Aceasta ne va ajuta guranţei i
măsuri să reparăm între­
foarte mult în stabilizarea
fizic, mai ales la combina
Foto: V. ONOIU I-II (Muu
de înaintări de mare capa­ gul parc de vagonete, care forţei de muncă şi implicit CÂNI: Li
(Urmare din pag. 1) sebită dezvoltării şi moder­ citate. După condiţiile, crea­ se uzează repede datorită în obţinerea unor rezultate Noiembrie (S
glorie
nizării bazei tehnico.-mate- te încă din anul trecut am căilor vechi de acces şi neîn- superioare“. R A ŞTIE:
cesarului de legume, car­ riale a ponîiculturii. în cin­ o Două
tofi şi fructe. înfăptuind cinalul trecut s-au înfiinţat Deznodăm
măsurile cuprinse în pro­ plantaţii intensive si su- (Flacăra);
gramul stabiiit, se va ajun­ perintensive pe 850 ha din Viata me
de cultui".
ge la asigurarea întregului speciile deficitare în judeţ nire de g
necesar de consum la văr- (măr, păr, gutuii care, prin le I-1I <:
zcasep rădăcinoase, păstă- intrarea pe rod, în anii ur­ Blestemul
ioase, verdeţuri şi castra­ mători, vor permite să se temui iub
veţi şi se va îmbunătăţi asigure consumul raţional te produse, şi astfel, pe sec­ totale şi valorificarea unor costurilor la strictul necesar. CALAN:
simţitor aprovizionarea cu de fructe. în scopul extin­ (Urmare din pag. 1) toare de producţie, pe ferme cantităţi sporite către fondul Trebuie combătută cu fermi­ pilul (C
Frumoasa
tomate, ardei si vinete, derii livezilor s-a asigurat pe unitatea de produs erau şi pe total unitate au des­ de stat. Trebuie să înţelegem tate tendinţa de a se exe­ nie); SDV;
prin extinderea, începînd materialul săditor pomicol mari chiar la niveluri de pro­ făşurat o activitate rentabilă. că preţurile nu pot fi mărite cuta totul cu mijloace dina­ ra, Irina
din acest an, a suprafeţe­ şi au sporit preocupările, ducţii medii pe cap de ani­ Noile preţuri de producţie, nelimitat astfel incit să ren­ fară şi să fie folosite mult Am fost
lor de solarii. în ceea ce pentru extinderea plantării mal sau hectar, avînd efecte de contractare şi de achizi­ tabilizeze şl pe cei care mai mult resursele locale, mina) ; f
priveşte cultura cartofului pomilor din soiuri autohto­ negative asupra întregii ac­ ţii care intră în vigoare din produc oricum şi indiferent cu proprii, intr-un cuvînt să cături în
s-au luat măsuri pentru ne în localităţile cu tradi­ tivităţi a unităţilor producă­ acest an vin să stimuleze pe ce preţ, aşa cum se mai în­ schimbăm raportul actual resc).
ţie.
sporirea producţiei medii Ia toare. Trebuie să arătăm în­ producătorii agricoli, înlătură tâlnesc unele situaţii. Sarcina dint ceea ce cumpărăm şi I s
hecla; prin concentrarea Obiectivele şi sarcinile să că aceste pierderi nu se necorelării, dar obligă, tot­ noastră, îndeosebi a specia­ ceea ce vindem, îndeosebi iEP ~* SS
suprafeţelor şi aplicarea agriculturii judeţului nos­ datorau numai necorelării odată, pe producători de a liştilor care conduc procese­ în agricultura cooperatistă.
celor mai adecvate tehno­ tru pentru sporirea aportu­ preţurilor, ci şi deficienţelor spori producţiile medii ca le de producţie, este să ne Să recurgem mai puţin la
logii, astfel incit să se asi­ lui ei la îmbunătăţirea a- ce s-au manifestat in activi­ principală cale a rentabili­ organizăm în ăşa fel munca, credite speciale de la, stat şi
gure întregul necesar din provizionării populaţiei sînt tatea unor unităţi de stat şi zării. Aşa cum sublinia se­ să gospodărim cu maximă într-o perioadă cît mai scurtă Timpul
producţie proprie. S-au în­ mobilizatoare. Datoria or­ cooperatiste. Pe această li­ cretarul general al partidului, răspundere resursele de care să le outem evita în totali­ ianuarie
ganelor şi organizaţiilor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dispunem, pentru a reuşi să tate. geroasă i
treprins acţiuni de identi­ partid, consiliilor populare, nie menţionăm că din ana­ riabil. Vî:
ficare a suprafeţelor de cadrelor de soecialişti, a liza critică a costurilor de la Plenara C.C. al P.C.R. din obţinem producţii mari, cali­ întocmirea şi fundamenta­ tensificăr
est.
Tom
teren din intravilanul lo­ producţie efectuată pe o pe­ 16-17 decembrie 1980 „...pre­ tativ superioare şi rentabile rea planurilor de producţie vor fi c
calităţilor, din curţile în­ tuturor lucrătorilor ogoare­ rioadă de 6 ani a rezultat ţurile sînt rentabile şi la pro­ în noile condiţii de preţuri şl a bugetelor de venituri şi nus 18 ş
treprinderilor. si instituţii­ lor este să facă totul pen­ că acolo unde s-cu depus ducţii nu prea mari, dind po­ actualizate şi corelate cu in­ cheltuieli, pe acest an a.vînd Iar cele
nus 8 şl
lor în vederea cultivării a- tru realizarea prevederilor eforturi, unde a existat com­ sibilitate ca veniturile sâ fluenţele ce au afectat în la bază principiile şi sistemul mineaţa,
cestora cu legume şi car­ din aceste prograhie, pen­ petenţă în organizarea şi crească — se poate spune ultimii ani costurile din agri­ de indicatori ai noului me­
Timpul
tofi, iar prin consiliile tru înfăptuirea hotărîrilor conducerea producţiei şi a — nelimitat, dacă şi produc­ cultură. canism economico-financiar 10 şi 11 i
populare se acţionează Congresului al XH-lea al muncii, s-a înregistrat renta­ ţia creşte nelimitat“. Ir», cadrul preocupărilor şl noile preţuri; precum şi mea se
pentru cultivarea cu legu­ partidului în domeniul agri­ bilitate chiar şi la nivelurile Seneficiind de noile pre­ noastre, o atenţie deosebită programele de măsuri elabo­ nopţile g
me a suprafeţelor de teren culturii, să-şi aducă, jntrea- de producţii medii normale. ţuri, se impune din partea trebuie să o acordăm, fala? rate, vor conduce, la îmbu­ bil. Izolc
din curţile populaţiei, care *ga contribuţie la creşterea Avem de asemenea o serie tuturor celor care lucrăm în sirii pămîntului, sporirii, efec­ nătăţirea organizării produc­ Da mr
să satisfacă atît consumul producţiei vegetale şi ani­ de unităţi care deşi au înre­ agricultură o concentrare mai tivelor de animale, respectă­ ţiei şi a muncii, la asigura­ bit de i
Vînt moi
propriu, cît şi unele dis­ maliere şi, pe această ba­ gistrat pierderi la unele pro­ mare a eforturilor umane, rii cj stricteţe a. tehnologii­ rea condiţiilor necesare în­ (Meteora
ponibilităţi pentru valori­ ză la îmbunătăţirea conti­ duse s-au străduit şi au reu­ materiale şi financiare de lor specifice de lucru la toa­ deplinirii la înalt nivel cali­ Maria B
ficare. nuă a aprovizionării popu­ şit să obţină un qrad de care dispunem pentru creş­ te culturile, economisirii car­ tativ a sarcinilor de pian pe
Se acordă o atenţie deo- laţiei. rentabilitate mai mare la al- terea producţiilor medii şi buranţilor, reducerii tuturor 1981 şl întreg cincinalul.