Page 26 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Comuniştii-în primele rînduri ia înfăptuirea Cercetări fructuoase
|/i’ ELE'
în perimetrul minier
măsurilor privind creşterea efectivelor de animale 9,30 Curs de
Boita—Haţeg 9,50 Curs de
niolă
Este evidentă în ultimul pun de condiţii deosebite le eu unele produse cerea­ 1980, a efectivelor de tau­ 1 » o ccză
timp preocuparea comitetu­ în această privinţă (întin­ liere, în scopul furajării rine cu aproape, 200, a va­ 10,10 Teatru l
place“ d
lui comunal de partid Bu- se suprafeţe de păşuni şi mai bune a animalelor ebc., cilor şi junincilor cu 316, Sarcinile formulate de se­ cercetare au fost incluşi, par­ peare
cretarul general al partidului,
ceş de a mobiliza forţele fineţe), care se cer folosite şi-au dovedit din plin efi­ a porcilor cu circa 400, iar tovarăşul Nicolae Geauşescu, ticipând efectiv la lucrările 12,10 Cenaclul
şcoală
locale în vederea acceleră­ mai bine în scopul creş­ cienţa. Faţă de anul 1979 a ovinelor cu 226; să li­ desfăşurate, şi studenţi din 13,00 Mozaic
rii procesului de dezvolta­ terii efectivelor de .anima­ numărul taurinelor a ajuns vreze statului pe bază de la consfătuirea de lucru de anul IU, facultatea de mine, tic-sporti
re economico-socială a loca­ le. Imediat după plenară, la 2 930, al vacilor şi ju- contract 342 taurine şi ti­ ia C.C. al P.C.R. cu activul mai ales in perioada de prac­ • Partea
lităţii. Pe această temă au colectivul de comunişti în­ nincilor. la 935, al porcilor neret bovin, un însemnat din domeniul geologiei, care tică productiva, o contribu­ rialului
cu sccv<
fost adoptate importante sărcinat cu evidenţa, orga­ la 1 200, iar al ovinelor la număr de porci, oi şi miei, a avut loc la sfârşitul lunii ţie mai mare avind-o stu­ mai frui
octombrie 1980, constituie
denţii .Augusiin Breban şi
hotărâri menite să dinami­ nizarea aplicării si contro­ 3 875. precum şi 1112 hl lapte de pentru noi, geologii, priori­ Vasiie Breban. televizate
zeze într-o mai mare mă­ lul îndeplinirii hotărârilor — Hotărârile Plenarei C.C. vacă şi oaie. Realizarea e- tăţi pe agendele de lucru. Studiul efectuat a adus montaj a
zentat d>
sură faptele, să valorifice a trecut la lucru. Mai întîi al P.C.R. din 16—17 decern- xemp'iară a acestui obiectiv Cînd vorbim despre sarcinile precizări şi detalieri privind pescu
mai bine resursele existen­ reprezintă de fapt angaja­ o La or
te mentul .comuniştilor, al tu­ ce ne stau in faţă ne referim configuraţia geologică a re­ masculin
atît la Importanţa cit şi la
Bucureşt
Sesigur, elaborarea hotă- VIAŢA DE PARTID turor cetăţenilor şi vom fa­ giunii, caracteristicile minera- Grădişte
rîrilor nu înseamnă decît ce totul să-l înfăptuim .cu complexitatea lor, acestea lizaţiei in cadrul ambianţei în „Cup
primul pas spre realizarea succes. S-a desprins această presupunînd intensificarea geologico-petrografice cunos­ Europeni
ne direc
obiectivelor propuse. A ur­ au fost identificate supra­ brie 198.0, legile adoptate dorinţă şi din discuţiile ca­ cercetării geologice pentru cute, evidenţiind repartiţia e- Dinaino
mat, deci, munca pentru în­ feţele de păşuni şi fineţe de Sesiunea Marii Adunări re au avut loc zilele tre­ creşterea gradului de cunoaş­ iemontelor majore (S, Fe, Zn, 18,35 Săplămh
făptuirea acestor hotărîri, din fiecare sat, fiind anali­ Naţionale — ne spunea Si- cute cu prilejul adunărilor tere a zăcămintelor existente Pb) pe direcţia unde se con­ 18,50 1001 de .
19,00 Telejurn:
domeniu în care comitetul zat modul în care acestea mion Chifor, secretarul co­ cetăţeneşti, din dialogul in­ şi identificarea de noi re­ stată o îmbogăţire clară a 19,20 Reportaj
comunal de partid a acu­ sânt folosite. S-a constatat mitetului comunal de partid dividual cu cetăţenii în le­ zerve de substanţe minerale acestora în zona centrală a 19,45 Tclecncii
mulat o bună experienţă, astfel că numărul de ani­ — între care creşterea e- gătură cu valorificarea po­ utile, îmbunătăţirea colabo­ zăcământului. Deosebit de 20,30 Film ser
Ultimul
în mod firesc, atenţia este male este încă mic în ra­ fectivelor de animale şi a sibilităţilor existente în fie­ rării dintre cercetare, învăţă­ 1 important este studiul geo- 21,25 Muzică i
îndreptată eu precădere port cu suprafeţele de pă­ producţiei .acestora ocupă care gospodărie pentru mânt superior şi producţie — chi.mic al elementelor minore 21,55 Telejurn;
— Sport
spre realizarea sarcinilor e- şuni existente. S-au format un loc de seamă, ne-a de­ creşterea animalelor. Re­ triadă-imperativ a actualei care a indicat posibilitatea 22,15 La hanu
conomice ale comunei. Pe colective alcătuite din mem­ terminat să chibzuim şi mai zultate bune s-au obţinut etape de dezvoltare econo­ de valorificare din minereu emisiune
această linie, una din sar­ bri ai comitetului comunal mult pentru a pune în va­ în toate cele şapte sate mico-socială a patriei, care a aurului, argintului şi even­ tractivă.
cinile cele mai importante de partid, deputaţi, specia­ loare toate posibilităţile de ale comunei, dar mai ales, reclamă atragerea unui nu­ tual a cadmiului şi germa­
o reprezintă valorificarea lişti de la consiliul popu­ în localităţile Mihăileni, măr tot mai mare de stu­ niului.
eficientă a posibilităţilor lar, membri ai organizaţii­ care dispunem în scopul Stănija şi Tarniţa, unde denţi, la efectuarea şi ela­ Am spus că acest studiu If AD?
realizării acestui important
privind creşterea animale­ lor democraţiei şi unităţii deziderat de care depinde atât creşterea efectivelor de borarea studiilor şi cercetă­ este deosebit de important
lor şi sporirea contribuţiei animale, cit şi sporirea con­ rilor în scopul pregătirii cit pentru că .se înscrie întruto-
cetăţenilor la fondul central socialiste care au stat de .continua ridicare a nive­ tribuţiei cetăţenilor la al­ mai temeinice a .viitorilor spe­ tul în indicaţiile tovarăşului BUCUREŞTI
de stat eu produse anima­ vorbă eu sătenii pentru a-i lului de trai şi bunăstarea cătuirea fondului centrali­ cialişti. Nicolae Ceauşescu, la con­ programul di
Radiojurnal;
liere. Hotărîrea pienarei determina să crească în celor ce muncesc. S-a a- za^. de produse agricole al însdriindu-se în indicaţiile sfătuirea amintită, cînd spu­ presei; 8,10 (
comitetului comunal de gospodăriile proprii un nu­ juns astfel la concluzia că statului este mai substan­ secretarului general aii parti­ nea : „Trebuie să clarificăm diilor; 9,00 Bl
partid care a avut loc ime­ măr sporit de animale. Dis­ mobilizându-şj eforturile — ţială, Este încă o dovadă dului, de a dezvolta puternic tot ceea ce există, într-o zo­ 9,05 Audienţa
şi
de
Buletin
diat după cel de-al XII- cuţiile de la om la om, ce­ organizaţiile de partid, care atestă că succesele se extracţia minereurilor şi a a- nă, tot ceea ce poate fi pus vista U'-.rară
lea Congres al partidului lelalte forme ale muncii po­ consiliul popular, organiza­ obţin numai atunci cînd se sigura economia naţională în valoare — indiferent în Cir joi
— în noiembrie 1979 — cu. litice de masă folosite, ac­ ţiile democraţiei şi unităţii desfăşoară o muncă vie, cu cantităţi sporite de mine­ ce domeniu... Nu trebuie să 11,1 „.¿ţin
prilejul căreia a fost ana­ ţiunile stabilite prin hotă­ socialiste, celelalte organi­ concretă, in mijlocul oame­ reuri neferoase — cupru, ne mulţumim să extragem Atlas cultura:
teca „U“;
1
lizată această problemă, "a rârile plenarei privind fer­ zaţii de masă şi obşteşti — nilor. zinc, plumb ■—, cercetările dintr-un minereu numai cu­ mieră Radio- - ,
-
ştiri
evidenţiat, faptul că loca­ tilizarea fîneţelor, sprijini­ voi reuşi să determine în metalogenetice pentru mine­ prul sau numai zincul şi lctin de folcl
comoara
lităţile comunei Buceş dis­ rea crescătorilor de anima- acest an sporirea, faţă de VASJLE PÂTAN ralizaţii pol ¡ meta l ice din plumbul şi să-l lăsăm pe ur­ 12,45 Muzică <
13.00 De la
perimetrul Boiţa—Haţeg sînt mă în halde“. Meridian-club
Căile sporirii şi rentabilizării 0 ilustrare elocventă .a mo­ Ceea ce dorim să mai evi­ jurnal; 16,15
16,2
citoreşti;
d u l u i în care specialiştii noş­ denţiem in urma studiilor şi
tri au înţeles să materialize­ cercetărilor efectuate este că ding; 18,00 Or
producţiei de legume ze aceste sarcini şi, in ace­ se impune în viitor efectua­ Azi, in Romz
Cîntcce
bătri
laşi timp, dovada eficienţei rea unui program complex de denţe sonore
(Urmare din pag. 1) care n-a corespuns buleti­ exemplu, La varză aceste colaborării strânse între colec­ cercetări geologice şi geofi­ jurnal; 22,30 1
nelor de analiză), a fost cheltuieli au fost de 193 tivul de cercetători format zice care să permită desci­ 24.00 Buletin i
6.00 Non stop
în primul rînd prin ampla­ asigurată sămânţă de elită, lei, la castraveţi de 548 lei, din cadre didactice de la frarea tectonicii locale, foar­ turn.
sarea culturilor pe terenu­ cu potenţial de producţie iar la gulii de 205 lei. Cos­ disciplina geologie din ca­ te importantă în urmărirea 1
rile cu cel mai mare grad ridicat. întreg necesarul de turile planificate au fost drul institutului de mine Pe­ mineralizaţiei prin lucrări de ea* '«Kssi
de fertilitate naturală, de răsaduri a fost produs în realizate astfel : 605 lei/to- troşani — din rândul cărora explorare, precum şi depis­ I ^ I W E I
luncă, aluvionare. In al cadrul fermei, evitîndu-se nă faţă de 873 lei planifi­ îi amintim pe inginerul geo­ tarea unor eventuale structuri
doilea rînd s-a acordat o astfel cheltuielile cu procu­ cat la cultura de spanac;; flliifll log Ştefan Haralambie, pe geologice „ascunse", ca să
mare atenţie pregătirii te­ rarea- lor. 831 lei/t faţă de 1 283 lei ,-V*L Şjs pili şefii de lucrări Ana Dobres- le numim astfel, susceptibile DEVA: Ane
renului în vederea însămîn- În toată perioada de ve­ la cultura de castraveţi; mSÊm cu şi Elena Poporogu — şi de a fi purtătoare de mine­ Aproape o pc
goste
(Arta);
ţării şi plantării legumelor, getaţie au fost realizate co­ 123 lei/t faţă de 252 lei la specialiştii din producţie, ralizaţii. rul şi ardeler
întreaga suprafaţă a fost rect şi la timp lucrările de cultura de varză ; 154 lei/t cum sînt inginerul Troian turilor); HUN
ogorîtă din toamnă, iar pen­ întreţinere a culturilor — faţă de 383 lei la cultura I ¡¡I |Ü 1 lian, şeful secţiei miniere Realizările colectivului de bera, dragost
căra);
Dom
tru sporirea gradului de cîte două prăşite mecanice de gulii. Boiţa—Haţeg, geologul Si- cercetare pe care l-am a- Wilko (Sideru
mintit ne dau speranţa unei
fertilitate s-au administrat şi manuale — combaterea Trebuie arătat, de ase­ gismund Duma, precum şi scurtări a duratei de cerce­ păianjen se ir
cîte 25—30 tone gunoi de pe cale chimică a buruie­ menea, că munca în fermă geologul Nicolae Gbinescu, Sa
ru.
grajd şi cîte 300 kg îngră­ nilor, a bolilor şi a dăună­ este organizată pe forma­ de Ic I.P.E.G. Deva, care tare, a timpului de ia cer­ Presiej (un.,
-
şăminte chimice la hectar torilor, iar recoltarea şi ţii de lucru, iar retribuţia cetare la exploatare, perioa­ şaisprezece ('■
(azotat-fosfor-po-tasiu) pen­ valorificarea producţiei s-a se face în acord global în 1/ ... face explorări în zonă. dă care uneori se prelungeş­ Stop cadru Îs
LUPE
blica);
făcut în condiţii cit mai a- natură şi în bani. Cu cit La efectuarea cercetărilor, te foarte mult.
tru culturile de vărzoase şi în cadrul relaţiilor de cola­ argint (Cultui
castraveţi. Însămînţarea şi van ta joase. Obţinîndu-se producţiile obţinute şînt mai Unitatea de bunuri me­ borare interdisciplinară, a vină . (Muncit
Labirir
CAN:
plantarea legumelor s-a fă­ producţii mai timpurii s-au mari, cu atîţ mai mari sînt talice Brad. Comunista Conf. dr. ing. rul); LONEA
MIRCEA IONE5CU
cut în epocile optime, eu obtinuţ şi pr.eţurj mai bu­ şi câştigurile cooperatorilor. Doina Martin — un bun participat şi conf. dr. Vasiie şeful disciplinei de geologie rajului II (¡V
ne. Astfel s-a ajuns să &e
luşan, de la disciplina de fi­
colegele
exemplu
pentru
NOASA :
1
respectarea tuturor norme­ obţină producţii şi venituri Aşa de exemplu, Marioara sale de muncă. zică a I.M.P. In colectivul de de la I.M. Petroşani (Muncitoresc)
Gherga, care a realizat o
lor tehnologice. Toate lu­ mari, mult superioare celor producţie de 5100 kg cas­ Luca cel sări
crările t— începînd de la planificate, fapt reflectat în traveţi, a câştigat 2 244 lei, brie) ; BRI
glorie (Steau
pregătirea solului, semănat, creşterea ratei rentabilităţii iar Rizica Fetcu, pentru o RÂŞTIE: Fen
plantat şi întreţinere — au la producţia legumicolă. A- producţie de 4 800 kg, a Prifltr-o munca dinamică, făcută cu răspundere • Două loz:
fost de cea mai bună ca­ ceşţe calcule făcute de că­ primit 1 980 lei. Asemenea Deznodămînt
(Flacăra); G
litate. La culturile de cas­ tre şeful fermei arată că rezultate bune au obţinut Viaţa merge
traveţi şi fasole ierbicida- rata rentabilităţii la cultu­ Dorica Neiconi, Maria Vlai- şi seriozitate, planul se poate realiza de cultură);
nlre de gradi
rea s-a făcut înainte de ra de spanac a fost de 274 coni I„ Marioara Juijoni, le I-II (Popt
semănat, iar combaterea la sută, la vărzoase de 408 Lucreţia Tănăsoni, Marioa­ directorul întreprinderii era Blestemul păi
bolilor şi a dăunătorilor s-a la sută, iar la castraveţi de ra Monor, Cornelia Pădu­ (Urmare din pag. 1) gata dar nu le ridică ni­ temui iubirii
CALAN: Nu-
făcut cu rezultate foarte 128 la sută. La cultura de re, Ileana Fabri, Apă lină ocupat şx de nederanjat, meni. La rândul său, Luca pilul (Casa
bune cu produsul chimic varză s-a realizat un venit Scorobete şi alţi coopera­ la care însă putem renun­ după spusele secretarei, iar Sabin, şeful secţiei tuburi SIMERIA: BU!
(Mureşul); II
Dithane în doză de 2 kg/ha. de 320 000 lei, la spanac de tori fruntaşi. ţa liniştiţi deoarece colec­ inginerul şef — plecat prin prerno, ne spunea că are şaisprezece (
La toate sortimentele de 73 000 lei, iar la castraveţi tivul secţiei noastre a gă­ secţii. un plan mobilizator, să rea­
întrebîndu-1 pe maistrul
legume (cu excepţia fasolei de 225 000 lei. Măsuri sit rezolvarea problemei. Nicolae Bozdoc, de la sec­ lizeze 125 km tuburi. „O
Containerele concepute de
sarcină realizabilă — ară­
Cum a fost realizat planul la producţia fizică, pentru producţia noi asigură un transport ţia BCA, dacă colectivul pe ta el — în condiţii norma­ BjOTC
Ia venituri şi la cheltuieli ? acestui an mult mai bun al produse­ care îl conduce îşi va rea­ le de lucru în 13 luni. Pen­
lor BCA. însă, deşi aceste tru că maşinile din dotare, Rezultatele
Indicatorul U/M Pian Realizat Pentru producţia acestui containere sînt experiment liza plañid fizic, acesta ne-a utilizate la capacitate (pe ianuarie 1981
spus : „Da. Cu condiţia
Extr. I: 63,
Producţia totală legumicolă tone 839 961 an au fost înşămînţate din tate de 6 luni, conducerea respectării disciplinei teh­ două schimburi) pot produ­ 52, 45, 84, 73,
Livrări la fondul de stat tone 628 961 toamnă 5 ha cu cea_pă ver­ întreprinderii nu a acţionat nologice. Anul trecut am a- ce doar 112 km tuburi. Dar Extr. » II-
Venituri planificate la de, 5 ha cu spanac şi 3 ha pentru realizarea lor pe vut probleme cu tratamen­ planul este plan şi nu-1 21, 89, 24, ¡Í9.
legumele în ogor propriu mii lei 650 746 cu salată. La cultura de mai departe. Cu 200 tone tul termic. Pentru că de mai discutăm. Dacă vom fi
Total venituri • ceapă s-a dublat densitatea de metal am putea confec­ presiunea aburului depinde aprovizionaţi corespunzător
din legumicultura mii lei 730 858 faţă de anul trecut pentru ţiona 8 000 de containere, cu materiale şi si rină pen­ VRER
Cheltuieli planificate mii lei 695 485 a se obţine o producţie cit suficiente pentru 10 and, în mod direct calitatea pro­ tru beton precomprimat ¿Q
mai mare. Suprafaţa tota­ renunţîndu-se la importul duselor, productivitatea. In diametrul de 1,5 si 2 mm,
Aşa cum rezultă din da- ţinut şi livrat în pluş faţă lă care se cultivă cu legu­ a 2 000 tone metal adus pe 1981 vrem să realizăm 3 atunci vom realiza între Timpul prt
.ţels de mai sus chelţuit- de plan 239 tone varză, 41 me este de 100 ha, iar cul­ valută. Cum însă containe- . autoclave pe schimb. Pro­ 115—118 km tuburi prerno. 10 ianuarie 1
rece, cu nopţ
liîe de producţie au fost tone castraveţi, 58 tone turile principale, de bază, rele noastre n-au preţuri, ducţia noastră este condi­ Atît“. rul va fi var
mai mici cu peste 200 000 gulii şi 6 tone dovlecei. Da­ sînt: mazărea pentru boa­ iar alţii aşteaptă totul de-a ţionată deci de priceperea Interlocutorii noştri au dea ninsori ,ţ<
lei. iar veniturile suplimen­ că cultura de mazăre nu be verzi, fasolea pentru gata, sîntem nevoiţi să im­ şi seriozitatea colegilor de arătat ce trebuie făcut pen­ ales îg sudul
mod.
tare obţinute s-au cifrat la era compromisă, iar la fa­ păstăi, castraveţii şi vărzoa- portam în continuare o la centrala termică“. tru creşterea^efisienţei în- 1 est. sufla Temperai
128 000 lei. Numai la cul­ sole se obţinea cel puţin sele. Au ÎS st făcute ogoare simplă şi banală bandă de Cîteva probleme srgţ trehriiriiŞrU. propuheriie lor va fi cuprins.
turile de legume verdeţuri producţia planificată, atunci de toamnă pe 80 ha. Acum legat. Ne întrebăm pînă îiT- merită ă fi luate in consi­ 18 şi minus 1
mai
ooborîto,
— spanac, ceapă verde, ri­ veniturile ar fi fost cu cî- se transportă în cîmp în- cînd ? vxs serpa panduri mari, Iri derare. Rămîne ca, în con­ tura maximă
dichi, salată, după care a teva sute de mii de lei mai grăşămintele organice, iar Răspunsul îi aşteptăm din ginerul Constanţii Bălăci, tinuare, colectivul de la să între mini
3 grade.
urmat a doua cultură — mari, iar gradul de renta­ cu substanţe chimice — partea conducerii Î.M.Q. şeful secţiei» Şg plângea că I.M.C. Bircea să demonstre­ La munie,
s-a obţinut un venit total bilitate, ar fi fost şi el mai fosfor -r- au fost fertilizate Bircea. Arh dorit să lămâ­ din cauza supraaglomerării ze prin fapte concrete, că să, cu cer vi
de 112 000 lei, faţă de ridicat. Dar cu toate aces­ 30 ha. De asemenea, s-a ii m problemele ridicate de depozitelor în decembrie este intr-adevăr un colec­ va ninge vise
cu rafale de
87 OOf lei cit era planifi­ tea, cheltuielile la 1000 trecut la pregătirea bazei oamenii muncii, cu pri/ejul „a stat“ 15 zile, că nu are tiv model, cu rezultate din­ oră. (Meteorr
cat. La culturile de legu­ lei productiş marfă au fost materiale pentru produce­ documentării articol r/m de întotdeauna agregate, că tre cele mai bune la toţi ciu : Proneen
me în ogor propriu s-a ob­ sub nivelul planificat. De rea răsadurilor. faţă (6- ianuarie 19 ^1), însă 25 de cabine sanitare sini indicatorii de producţie.
-