Page 27 - Drumul_socialismului_1981_01

)8 © SÎMBÂTA, 10 IANUARIE 1S81 Pag. 3

mbă spa-
imbii fran- accesibilă cititorului ro­
Spirala de aur monografică a universului
: „Cum vă mân de poezie rural din peridada primei ' CINE CUIîAţA
W. Shakes-
La editura Kriterion a Temele ■ poeţilor sîrbi conflagraţii mondiale. „Lu­ » zApada î
tcrar Telc- apărut, nu ele mult, anto­ sînt temele eterne ale poe­ mina palidă a durerii“ nu ( DE PE TROTUARE ? \
logia poeţilor sîrbi din ziei, dar transpuse în voci este un film frescă. E-
ltural-artis- distincte. Aceste deosebiri poca în sine este prezen­
România, Spirala de aur, * A nins din nou şl a- j
Il-a a se- prima apariţie editorială nu şterg trăsăturile comu­ tă în ipostază de fundal y Imndenl peste urbea J
îtbal 1980“, de acest tel. Duşan Pelro- ne ale literaturii sîrbe pe înrîwUor de soartă, care
! din cele care antologia ,,Spirala de se reflectă în 'conştiinţele ţ noastră. Numeroşi locul- ţ
tse meciuri vici, autorul acestei anto­ . lori ai Devei, cît şi per- t
ale anului, logii, este un bun cunos­ aur“ ni le sugerează. torturate ale ţăranilor ur­ ) sonului din uncie inşii- ’
tuit şi pre- cător al limbii sîrbo-croa- gisiţi, atît de orînduirea Comunistul Oostaclie Pingică, de la U.U.M.R. Orişcior işi
ristian Ţo- te şi totodată un poet ta­ SILVIU GUGA socială bazată pe inechi­ depăşeşte lunar sarcinile de plan cu 10—12 la sută. ţ Iuţii şl unităţi de pro- )
! ducţie, magazine ele., au (
7,00 volei lentat, cu un simţ artistic tate, cît şi do ocupaţia ' început chiar din prima ,
D i n a m o desăvirşit, dovedit prin Lumina palidă germană. Dar cum orice
— Veliko experienţă existenţială du­ \ zi să cureţe trotuarele, J
iugoslavia), volumele ,.Lebede ale pu­ ( aleile şi căile de acces ţ
:ampioniIor terii“, ,,Obelisc“, ,,Neîn­ a durerii reroasă este şi o edifica­
’ransmisiu- ceputa mireasmă“ şi ,,Obi­ re, şi un proces de cu­ l la blocuri şi instituţii, i
le la Sala ecte pierdute“. De aceea, Am aşteptat cu legitim noaştere, calvarul ţărăni­ 1 Este necesar ca la a-
nu punem la îndoială ri­ interes filmul ,,Lumina pa­ mii duce la concentrări de \ ceasta acţiune să parii-)
iOÎitică
goarea selecţiei celor lidă a durerii“ — noua forţe, care vor clinii din \ cipe întreaga populaţie, l
peste o sută de poezii din creaţie a Casei de filme temelii lumea nedreaptă. fără a se neglija nici cu- i
■ creaţia poeţilor de expre­ numărul patru. Un prim Eroul peliculei este un 1 răţirea rigolelor şi a gu- '
:dia
„Uriaşul“. sie slrbă din (ara noastră. motiv al acestui interes copil. Acest fapt conferă © Modele noi. întreprinderea de tricotaje din' Petro­ y rilor de canal. Sînt din)
od Antologia cuprinde pen­ anticipat a fost acela că filmului un spor de dra­ şani a păşit cu bine în noul an, nu numai în privinţa rea­ i păcate şi unii cetăţeni l
ră 1 de ’e străzile Împăratul1
tru fiecare poet, alături autorul scenariului este matism, fiindcă ororile vă­ lizărilor î-n producţie, ci şi al creaţiei. Astfel, aici au fost
de poeziile reprezentative, George Macovcscu, care zute prin ochii inocenţei introduse în fabricaţie noi modele de pulovere pentru băr­ )Traian, Bariţiu, Aurel)
Vncuţei — o notă biobibliografică şi într-un interviu publicat se relevă întotdeauna mult 1 Vlaicu, Horea şi altele l
uzical-dis- baţi, femei şi copii, precum şi botoşei şi mănuşi pentru } din zona centrală a ora-1
un profil ce-i caracterizea­ în revisla ,,Cinema“ a pro­ mai pregnant, deoarece copii. Aceste două produse din urmă se înscriu şi ca o
ză activitatea. Documenta­ mis un op cinematografic judecata vîrsiei imature preocupare privind valorificarea superioară a materiei pri­ i şului, din cartierele Vii- 1
1
rea a fost înlesnită de cri­ de o semnificaţie aparte, este prin definiţie impar­ me şi a materialelor secundare. Noile modele vor putea 1 le Noi, Gojdu, Dacia şi
ticul literar Neboişa Po- izvorît dintr-o realitate ţială şi delimitează cris­ fi găsite cît de curîod şi în magazinele comerciale. y Bejan, care aşteaptă in-)
povicL dure.roasă, trăită de scrii­ talin binele de rău. Cele © Dotări... de sezon. Recent, în dotarea l.G.C.L. Pe­ l vilaţii — nu sc ştie din i
? partea cui — pentru a ’
Poeţii — aşezaţi în an­ tor însuşi. mai frumoase secvenţe troşani a intrat un utilaj cu funcţionalităţi. multiple : un y frece Ia curăţarea zăpezii)
00 Radio- tologie în ordinea vîrstei, Pelicula regizată de Iu­ ale filmului sînt tocmai multicar ce poate să cureţe zăpada de pe trotuare, alei y de pe trotuarele din ia ţa y
acelea în care acest co­
ţii ; 7,00 de la fovan Gaier şi Vla- lian Mihu confirmă cele înguste, precum şi să împrăştie uniform materiale antide­
0 Revista dimir Ciocov la Slavomir enunţate de George Ma- pil, . purtînd poveri ce sînt l caselor în care locuiesc, l
rul melo- rapante pe partea carosabilă a străzilor. } Sînt chiar şi conducători ’
de ştiri; Gvozdenovici — au per- - covescu : ,,Lumina palidă prea mari şi pentru un a- ® Trufandale. Unităţile de legume şi fructe au început
io; 10,00 sonalitatea lor artistică şi a durerii“ este prin exce­ dult, realizează necesita­ deja să vină în întîmpinarea cumpărătorilor cu trufandale, ) ai unor instituţii care )
10,05 Re- formează o realitate lite­ lenţă un film de at moşie­ tea schimbării, ca singur ţ n-au mobilizat persona- y
6; in.io mod de a împlini dezide­ plinind în vînzare primele produse de seră din acest an.
w» rară, e adevărat, nu sufi­ ră, în care obiectivul cap­ întiietatea o deţine usturoiul verde. y lui din subordine Ia a
tT.*î, 5 cient de distinctă, fiind tează, extrem de sensibil ratul demnităţii umane. ® în casă nouă. în primele zile din acest an, 28 de ceaslă acţiune. Aşteptăm y
25 Disco- de dală mai recentă, dar la nuanţe, psihologia salu­ Foarte bine servesc in­ familii din Vulcan, îndeosebi mineri, au primit casă nouă \ o nouă ninsoare ?
Avanpre- lui românesc într-o peri­
12,00 Bu- deosebit de interesantă. tenţiile subsumate concep­ în blocul 17. In prezent, l.C.S.M. Vulcan face pregătiri In­ \ y
,30 Din In „Cuvîntul înainte“ al oadă istorică de mari fră- ţiei regizorale imaginile tense pentru amenajarea spaţiilor comerciale de la parte­ „METODA“
i nostru; antologiei, poetul Anghel mînlări. Elaborat dinlr-o crepusculare ale lui Gabor ORIGINARA y
imcnadă; Dumbrăveanu ~ un bun perspectivă de un realism Tarco. Actorii Liliana Tu- rul acestui bloc. y
3 ; 15,00 ® La prima intilnire din acest an, cea de mîîne, din
10 Radio- traducător din sîrbo-croată desăvirşit, filmul transcrie dor, Gheorghe Marin, Vio­ cadrul „Serilor tineretului petroşenean“, ce se desfăşoară s Cei care lucrează in i
iri mun- — exprima metaforic a- evenimente ce marchează leta Andrei şi Siegfried i cadrul bazei de desiace-
diorecor- în fiecare duminică la Casa de cultură a sindicatelor din
:rii; 20,00 ceastă realitate : „Cei decisiv destine omeneşti, Siegmund realizează por­ Petroşani, organizatorii au introdus în program, printre alte ) re a produselor pclrolic- \
; 20,30 treisprezece poeţi, reuniţi care se întîlnesc sub zodia trete de mare veridicitate, activităţi cultural-educative şi cîteva „şarje" de maxime şi yre din oraşul flajcg au \
20,40 Ca- aici prin verbul arzător al tragicului. dominate de amprenta a-
0 Radio- cugetări despre educaţie. y găsii o „metodă", prin a-^
de dans; poetului de nobilă stirpe Nici George Macovescu, dîncă a vieţii interioare. C. IOVĂNESCU ţ piicarea căreia să scadă ţ
ri; 0,05— care este Duşan Petrovici, nici Iulian Mihu nu in­
ical noc- devin acum o constelaţie tenţionează o reprezentare AL. COVACI J i numărul cetăţenilor care
’ vor să se înscrie pentru1
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITICE 1 schimbarea buteliilor de y
ŞI DE CONDUCERE DEVA k aragaz. Iată în ce constă l
Luni, 12 ianuarie 1981, anul I municipal al P.C.R., orele 17; originala „metodă“ : lu-
— grupa 2 — sala de şedinţe
— grupa l — sala Cabinetului a Comitetului municipal ai ’ crălorul unităţii lasă te- t
municipal al P.C.R., orele 17; P.C.R., orele 17. H letonul deschis, asliel că ţ
(Patria) ; — grupa 2 — sala de şedinţe Tema : „Relaţiile de producţie v solicitanţii care doresc l
de dra- a Comitetului municipal al socialiste. Importanţa isto­
:tul, au­ P.C.R., orele 17 ; rică a făuririi economiei so­ j înscrierea pot iorma la
la spor- — grupa 3 — sala Cabinetului cialiste unitare în România. ) infinit numărul 70043. J
lRA: Li­ judeţean de partid, orele 17; Proprietatea socialistă şi
la (Fla- — grupele 4, 5, 6, 7 — (I.M.C. formele ei. Oamenii muncii y Teleionul iiind tot timpul )
ele clin Bircea, Avicola, exploata­ ca proprietari, producători y „ocupat“, cetăţenii tre- y
l) ; Omul rea minieră, Inspectoratul şi beneficiari. Documentele
!. (Arta) ; de Interne), în sălile de şe­ Congresului al Xll-lea al i buie să se deplaseze pî- i
isir: dinţe ale unităţilor respec­ P.C.R. despre direcţiile per­ ’ nă la baza de desiacere '
tive, după programul de fecţionării relaţiilor de pro­
ăm tost producţie. ducţie, în vederea făuririi y care se ailă în capătul)
mbric) ; Tema : „Structura organizato­ societăţii socialiste multila­ y oraşului. Cetăţenii, con- y
(Repu- rică a P.C.R. Principiul te­ teral dezvoltate şi înaintării i siderînd că timpul lor e /
;aua de ritorial şi al locului de pro­ României spre comunism".
asta di- ducţie. Preocuparea parti­ Marţi, 13 ianuarie 1981, ’ preţios, propun : ori să '
VUL- dului pentru perfecţionarea \ se schimbe „metoda“, ori y
„uceafă- structurii organizatorice în anul III
ala cu- raport cu nevoile cerute de — grupa 1 — sala Cabinetului \ autorul ei.
i; ANI- viaţă“. judeţean al P.C.R., oreié 17;
d rupt — grupele 2, 3 — (exploatarea
UCANI: Marţi, 13 ianuarie 1981, minieră şi I.E.C.), în sălile
Noiem- j I.P.LL.F. Haţeg. Aspect de muncă din secţia conserve-export. Foto: VIRGIL ONOIU anul II de şedinţe ale unităţilor
Vis de — grupa 1 — sala Cabinetului respective, după programul
ie) ; o- dé producţie).
ispărută Tema : „Revoluţia din 1821 şi
Patria) ; importanţa sa istorică pen­
rontieră tru dezvoltarea modernă a
U-BAl: României“.
! (Casa
!: Intîl-
- serii-
BRAZI : Ne-om întrebat vreodată, depăşit planul pe a n u l tre­ marchează valoarea produ­ sînt săritoare, ajută şi se ce pericol treceau. Con­
i, bles- atunci cînd am intrat in­ cut lună de lună, n-au în­ selor vîndute sună ritmic, ajută reciproc, nu se plîng,
le I-n; tr-un magazin primitor şi registrat pagube materiale, apăsate de degetele expe­ iar dacă este nevoie rămîn stantin Bucur le pusese !
ati co­ gînd rău. Şi-a oonfecţ;io- |
lturi!) ; curat, cu mărfuri frumos a- nu au nici o reclamaţie rimentatei casiere Pcraschi- la diferite treburi şi peste nat din sîrmă mai multe
1
3, Irina ranjate în rafturi, cîntărite din partea cumpărătorilor, va Răulea. Cu atenţie ma­ orele de program. Aproape
m fost şi etichetate corect, cine a păstrează fondul de marfă ximă şi cu deprinderea că­ fiecare ştie să fucreze în laţuri de capturat căpri- ]
). oare şi a plecat cu ele .
făcut toate acestea ? Ne-am în condiţii bune, sînt disci­ pătată în cei peste 10 ani oricare raion şi nu se lasă
întrebat cîte zeci de kilo­ plinate şi corecte". de muncă in comerţ, numă­ îndemnate nici cînd e vor­ • In fapt de noapte. la vînătoare. Norocul că- j
grame au ridicat vînzătoa- Pe Ioana Negoiţă, Pa- ră restul, inapoindu-l fiecă­ ba de făcut curăţenie, de Era în noaptea de 6 ia­ prioarelor a fost că toc- |
rele sau cîţi kilometri au raschiva Răulea, Eugenia ruia cu cea mai mare pre­ descărcat sau de încărcat nuarie a.c. V.G., inginer mai cînd C.B. se pregă- i
alergat pentru a descărca Bordeianu, Letiţia Chiţu, E- cizie. Aranjează apoi în maşinile. „Mofturile şi ca­ la E.M. Ghelari s-a po­ tea să le prindă, lucrăto- I
sau încărca zilnic maşini­ lena Bordeianu, Ve-ronica coşuri sticle şi borcane.- O priciile sînt lăsate deoparte menit, dintr-o dată, ata­ rid postului de miliţie din !
le cu mărfuri, cu ambalaje, Viaic şi Lucia Dumbravă zărim mai apoi la raionul aici, la noi. Am reuşit să cat. Şi pînă să-şi dea sea­ Dobra, împreună cu cei I
1
pentru a aşeza fiecare pro­ le-am găsit la datorie, ser­ de dulciuri înlocuind pe co­ imprimăm fiecărei lucrătoare ma ce se întîmplă cu el, de la Ocolul silvic, l-au
dus ia locul său şi pentru vind in linişte, ordonat şi lega aflată în concediu. exigenţele muncii comercia­ atacatorul i-a şi înşfăcat bătut uşurel pe umăr şi |
a servi cumpărătorii ? atent, căutînd să evite ori­ „V-aţf obişnuit peste tot, cu le, o atitudine demnă şi portmoneul în care avea l-au invitat la o discuţie .
Vă invităm să cunoaşteţi ce nemulţumire, recoman- orice fel de muncă ?". „Da. civilizată faţă de cumpără­ actele şi suma de 1100 despre... braconaj.
un colectiv de muncă din dînd un anume produs în înlocuiesc şi gestionarele tori. Numai în luna decem­ lei şi s-a făcut nevăzut.
comerţ căruia nu i se poa­ locul altuia care pe mo­ cînd sînt in concediu, sau brie am realizat din colec­ Pornind în urmărirea au­ • Două fete vesele, i
te reproşa nici o abatere ment lipsea. Cînd au sosit cînd pleacă după marfă" tarea sticlelor şi borcanelor torului tîlhăriei, organele Vorba vine că-s vesele. I
de la ceea ce înseamnă o camioanele cu marfă, nu —- ne răspunde. suma de 185 000 lei şi tot de miliţie au pus repede De fapt sînt foarte triste. !
pentru Prima, Marcela Lazăr, ur- !
Vreme muncă cinstită, corectă şî s-au codit. Le-au descărcat, Nu de puţine ori pentru în aceeaşi perioadă am mîna pe el. Este Ovidiu mărită de miliţia din 1
e. Ce- responsabilă. au aranjat mărfurile pe a asigura o' aprovizionare realizat peste plan, la ra­ Pupăză, tînăr de 23 de
>r că­ Un qştfel dş cglşsîiv este raioane, in vitrine şi rafturi bună, gestionarele se de­ ionul dulciuri, 50 000 de lei. ani, de loc din Ghelari, Turda, pentru că a fost |
ii, mai cel al unităţii nr. 53, eu şi ou reîncărcat maşinile plasează după marfă în Şi exemplele ar putea con­ prinsă la Vulcan şi va .
vtntul încadrat tractorist la o u- trebui să dea socoteală I
nord- autoservire, dlb Cartierul cu ambalaje. alte localităţi. In a n u l tre­ tinua" — spune cu mîndrie nitate din Hunedoara. pentru o infracţiune de J
ilnimă civic al municipiului Hune­ ...„Tăiaţi din partea cea­ cut de pildă, datorită a- Ana Barany.
minus doara, cofidus de comunis­ laltă — se adresează un cestor deplasări, s-au vin- ...Şi are cu ce se mîndri. Urmează să-şi primească tîlhărie ; a doua, Maria
local pedeapsa meritată. Dar Telvis, pentru că a fost
ipera- tele Maria Boca şi Ana client cam răstit vinzătoa- dut produse, peste plan, Aceste fete harnice pun în fapt de zi, ca să ştie prinsă de miliţia din Pe- !
îprin- Baraby. lată cum rvi-l re­ rei de la raionul de me­ în valoare de 2 milioane mai presus prestigiul unităţii.
minus comandă secretară organi­ zeluri. Letiţia Chiţu proce­ de lei. Acest volum de măr­ Au dovedit-o şi o dovedesc toată lumea. trlla şi va trebui să exe­
zaţiei de' partid de la dează întocmai, astfel ca furi desfăcute suplimentar prin tot ceea ce fac. Ele cute pedeapsa de 20 zile
îeroa- • Braconaj. Bietele că­ închisoare corecţională, la
izolat I.C.S.M.A., GpriCa Dom- discuţia să nu continue, c cerut eforturi, muncă în pot privi demn în ochii oa­
t tare brOTÎclii i „Cele 30 de ti­ servind mai departe pe fie­ plus. Dar, după cum ne menilor. prioare nici nu visau prin care fusese condamnată.
) km/
servi- nere care formează acest care după preferinţe. mărturisesc Maria Boca şi Rubrică realizată cu sprtnnui
vic). colectiv, şi-au realizat şi Clapeteîe maşinii care Ana Barany, vînzătoarele ESTERA SÎNA Inspectoratului iudeţean de interne