Page 29 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 29
- f-
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA \ ţ
I îl AII 1981 ÍN CIICISAlt CALITĂŢII §1 fFICftSP
I Produse cît mai multe peste plan
3,5 MILIOANE LEI Lia Pop şi Ioan I>amian, mai rodnică zi este însă
PRIN APLICAREA ale căror depăşiri de plan aceea în care tot perso
INVENŢIILOR s-au cifrat in luna decem nalul tehnico-ingineresc şi
administrativ din cadrul
ŞI INOVAŢIILOR brie 1980 Ia peste 100 000
lei. secţiei îmbracă haine de
lucru şi acţionează, ală
în marele combinat hu- ZILE RODNICE turi de muncitori, la re
nedorean realizarea unor pararea şi asamblarea u-
ritmuri de producţie tot Pentru îmbunătăţirea şî nor utilaje miniere —
mai înalte, dezvoltarea şi creşterea producţiei ma motoare, perforatoare, cu
modernizarea nu pot fi teriale, colectivul secţiei pe pentru maşinile de în
concepute fără contribu electromecanice MSG — cărcat etc. în acest fel,
ţia decisivă a creaţiei tch- C.M. Deva desfăşoară o producţia are numai de
nico-ştiinţifice care îşi are activitate susţinută. Cea ciştir-’.t.
animatorii printre munci
torii şî cadrele tehnice
ce-şi desfăşoară activita
tea în preajma vetrelor
cu foc nestins.
Anul care s-a încheiat
a fost bogat nu numai în
realizări de prestigiu Iu
frontul muncii, cl şi în
Anul XXXIII, nr. 7209 DUMINICA, 11 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
domeniul Invenţiilor şi
inovaţiilor. In combinat
Investiţiile—temeinic pregătite, finalizate au fost făcute şase pro
puneri de invenţii din ca
re s-au aplicat deja pa
tru. Inovaţiile au fost
la termen şi la un înalt grad de eficientă mult mai multe — 50,
semn că există o preocu
pare deosebită şi în a-
ceastă direcţie. Valoarea
Domeniu de importanţă creşterea exigenţei în utili claritate normele şi princi nou creată obţinută prin
cardinală pentru creşterea zarea valorilor materiale şi piile de bază după care tre aplicarea invenţiilor şl
producţiei materiale, a ve băneşti destinate investiţii buie pregătite lucrările de inovaţiilor se apropie de
nitului naţional, a bună lor, aplicarea unui regim începere şi execuţie a fie suma dc 3;5 milioane Ici.
stării generale a poporului sever de economii, întări cărui obiectiv, răspunderi
— activitatea^ de investiţii rea ordinii şi disciplinei pe le ce revin tuturor facto DEPĂŞIRI
ocupă un loc prioritar în toate şantierele, la fiecare rilor care concură la' reali LA MASE PLASTICE
ansamblul economiei noas loc de muncă. zarea obiectivelor respect!» .
tre naţionale. în fiecare an O măsură de importanţă ve — pe etape de execu Chimiştii din Orăştie
statul alocă importante su deosebită —■ menită să în ţie —, începînd de la con
me de bani pentru con lăture practica de pînă a- structor, proiectant, furni continuă seria bunelor
struirea unor obiective in cum, de prelungire a du zor de utilaje, beneficiar rezultate cu care au în
dustriale, agrozootehnice, ratelor de execuţie şi de şi pînă la recepţia finală, cheiat anul trecut şi cin
cinalul 197G—1980. în ca
social-culturale şi de altă imobilizare a unor fonduri planificarea volumului de
natură, care asigură dez materiale şi financiare în utifâje existente în stoc şi drul uzinei dc mase plas
voltarea continuă a vieţii anumite obiective netermi în curs de execuţie la fi tice se desfăşoară o pa
economieo-sociale, progresul nate — prevede ca nici un nele anului. sionantă întrecere pentru
şi prosperitatea patriei. nou obiectiv să nu fie în realizarea unor produse
Tocmai importanţa şi ceput pînă nu sînt asigu SILVIU NICOLA peste plan şi de bună ca
complexitatea acestui dome rate toate condiţiile nece director adjunct, litate. Cele mai mari rea
niu, necesitatea perfecţio sare realizării lucrărilor in Sucursala judeţeană lizări de la începutul a-
-
nării şi îmbunătăţirii aces tr-un termen cît mai scurt. Hunedoara a Băncii nului, le are colectivul
tei activităţi, asigurarea u- De menţionat că nu vor ,fi de investiţii secţiei ambalaje, din rîn
' nei calităţi superioare şi a înscrise în plan decît lu dul căruia se evidenţiază C.S. Hunedoara. în incinta laminorului de semifabricat«
unei eficienţe ridicate au crările pentru care sînt a- (Continuare in pag. a 2-a} schimburile conduse dc nr. 1 : maşina de polizat ţagle pentru şuruburi.
determinat adoptarea de probate notele de coman
către Marea Adunare Na dă. Aplicarea fermă a aces
ţională a noii Legi a in tei reglementări va înlătu
vestiţiilor, în sesiunea din ra multe carenţe pe par Cum a reuşit C.A.P. Brad
luna decembrie a anului cursul construirii noilor o- O**
trecut. Elaborată din ini biective, va asigura finali să realizeze o legumicultura
ţiativa şi sub conducerea zarea acestora la termene
directă a secretarului ge le planificate şi racorda ElMMMMHEI]
neral al partidului, tova rea lor operativă şi eficien aducătoare de mari venituri
răşul Nicolae Ceauşescu, tă la circuitul producţiei'
Legea investiţiilor asigură materiale sau, altfel spus, Valori ale statorniciei
prin prevederile sale per transformarea mai rapidă mm
fecţionarea continuă a în a mijloacelor materiale şi
tregii activităţi de investi financiare alocate în fon Majoritatea locuitorilor Ghelari, se lubrică cea
ţii, întărirea colaborării şi duri fixe, productive. viitorului oraş Ghelari se mai albă şi mai pufoasă
răspunderii factorilor care în acest sens, noua Lege cunoscută « însuşită «aplicată regăsesc în succesele în pline. „Asigurăm cu pline,
lucrează în acest domeniu, a investiţiilor precizează cu registrate în anul care s-a în alara celor cinci uni
Inginerul ‘Mircea Oprişa, gumelor, experienţă pe care încheiat de exploatarea tăţi comerciale, spitalul
preşedintele Cooperativei a- o prezentăm spre a fi de minieră, în producţia de cantinele şcolii generale şi
IN ZIARUL DE AZI: gricole din Brad, consideră folos şi altor unităţi agri peste î 200 000 tone de mi exploatării miniere, satul
® Din activitatea organizaţiilor sindicale © Deva — —- şi pe bună dreptate — cole din judeţul nostru, nereu da iler extras, „cea Ruda şi comuna Bunila*
Actualităţi ® Vacanţă şi sport • Dreptul la petiţie că dacă unitatea pe care chemate să contribuie la mai mare producţie înre — ne spune Ilie Cost eseu,
e una, calomnia c cu totul altceva • Consemnări o conduce obţine rezultate aplicarea legii recent a- gistrată în istoria mineri şeiul secţiei de panifica
© Reflector economico-financiare bune doptate de Marea Adunare tului din această localita ţie. „Cum sa explică iap
— în 1980 s-au realizat ve te“ după cum aflăm de la tul că de cîţiva ani la
nituri în valoare de 5,3 Naţională privind necesita ing. Ioan Topliceanu, di rînd secţia este distinsă
Iugoslavia), Remarcăm de a- milioane lei, cu circa tea ca fiecare Judeţ să-şi rectorul exploatării minie cu diploma de Irunlaş în
semenea, eseurile semnate 125 000 lei mai mult decît asigure din surse proprii re. L-am rugat să ne vor
de Mlrcea Zaciu, Mircea Ivă- întrecerea socialistă, că v<î
nescu, Lucian Raicu, Adrian cifra planificată — acest cantităţile de carne, legu bească despre vrednicia şi depăşiţi lună de lună pla
Marino. Ca de obicei, revis fapt i se datorează în ma me, şi fructe de care are dăruirea oamenilor, despre nul „Avem un colectiv
ta mai cuprinde si substan- nevoie.
îN PREMIERA PE ŢA- ţialele rubrici Tribuna idei- re măsură legumicultura, succesele lor : de şapte lucrătoare har
f. Astăzi, la orele 16, cine- I°r, Historia militans, Miş- care ocupă un loc impor — Preocuparea de a asi- „Vreau să numesc cîte- nice care lucrează pe trei
matograful „Unirea" din Pe carea literară, Cultură, Artă. tant în producţia coopera va brigăzi cu o contribu schimburi, se înţeleg bine
troşani va găzdui, Sn pre Filatelie. tivei Discutie consemnată de ţie deosebită la succesul şi se ajută“.
mieră pe ţară, filmul româ Q 1981 — AN DE BUN AU
nesc „Pruncul, petrolul şi GUR, PENTRU O.J.T. HU C.A.P. Brad a acumulat TRAIAN BONDOR înregistrat de unitatea ...N-au vreme prea mul
ardelenii" — producţie a Ca NEDOARA. Pe lingă cei o experienţă bogată în noastră : brigada condusă tă pentru discuţii. Dar în
sei de filme numărul trei, 1400 turişti care şi-au petre cultura şi valorificarea le (Continuare în pag. a 2-a) de Ghoprghe Braşoveanu, timp ce mîinilc lor cân
realizat de Dan Piţa, după o cut revelionul în diferite sta minerii din brigada lui tăresc, divizează, mode
idee dc Titus Popovici (sce ţiuni balneoclimaterice sau
nariu — Francisc Munteanu). la cabane, 400 de elevi au Virgil Buzilă, cea a lui lează din aluat franzele,
Filmul — care are în rolu fost trimişi recent în tabe Gheorghe Munteanu, din comuti, batoane, cozonaci,
rile principale actori de frun rele din Buzias, Moncasa.
te ai scenei româneşti — va Borsec, Herculane, Felix, sectoarele I şi II, sau bri Livict Nariţă şi Nic.ulina
rula Ia cinematograful din Geoagiu-Băi şi Vaţa-Băi. De gada sectorului II, condu Andrei, ne vorbesc despre
Petroşani în tot cursul săp- asemenea, peste 500 de oa să de Constantin Pande- ele şi familiile lor, despre
tămînii viitoare. meni af muncii din judeţul
¡8 APARTAMENTE PRO nostru îsi petrec in prezent leanu“. munca pe care au îndră-
PRIETATE PERSONALA. La concediul de odihnă ori se Realizările obţinute de ,git-o, despre statornicie.
sediul Consiliului popular bucură de tratament în sta- minerii Ghelariului se da- ,,Plinea de Ghelari este
municipal Deva şi al ţiunile balneoclimaterice din toresc creşterii 'productivi
O.J.C.V.L. (Deva, strada V. I, ţară, cu bilete asigurate tot lăudată şi de câi din cdte
Lenin, nr. 6), s-au afişat lis- prin O.T.T. tăţii muncii fizice. 60 la părţi“ — spune cu mîndrie
tele de prioritate pentru con n MUZICA FOLK PENTRU sulă din producţia extra Livia Nariţă.
struirea de apartamente pro COPII. La Casa de cultură
prietate personală pentru a- din Hunedoara a luat fiinţă să s-a obţinut prin apli în timpul liber oamenii
nul 1981. Doritorii pot con un grup dc muzică folie, for carea unor metode de pro caută lăcaşurile de cultu
sulta zilnic listele şi pot opta mat din 15 copii. Condus de ductivitate mărită. La ni ră. Ne-nm convins la clu
pentru apartamentul pe ca prof. Mircea Goian, grupul
re vor să şi-l cumpere în a inclus în repertoriu piese velul exploatării continuă bul „Minerul“, unde corul
acest an. cu mesaj patriotic, educativ, să se înregistreze econo mixt al sindicalelor, lau
A APÄRTTT friŢ> at\tcty pdinuutj tautaiiV) mii esenţiale la materia
« L,, de largă audientă în rîndul reat al Festivalului naţio
VANIA“ NR. 11/1980. Recen pionierilor şi şcolarilor.
tul număr acordă un spaţiu lele specilice muncii de nal „Cîntarea României“.
mai amplu beletristicii. Sem exploatare ca : lemn de ediţia a U-a, iăcea repe-
nează proză Mircea Cioba mină, explosivi, capse e-
nii şi Petre Stoica, iar poe leclrice, capele detaşabile ESTERA SÎNA
zie Tudor George, toana Ic- Ţesători« - do mătase Deva. în faţa războaielor, urmărind
ronim, loan Evu, Hor ia Lu- calitatea ţesăturilor. etc.
pu şl Adam Pusiojie (R.S.V. Se spune că aici, Ia (Continuare în pag. a 3-a}
Foto: VIRGIL ONOIU
