Page 30 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 30
Fag. L DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 72
Din activitatea organizaţiilor sindicale
Eforturile susţinute ale cocsarilor trebuie
*
Adunări şi conferinţe pentru
sprijinite şi de unităţile miniere 11 IAN
DUMI
dări de seamă şi alegeri 8,30 Tot inaii
Se pare că pe platforma cărbune, din care s-au ob rul uzinei nr. 1 cocsochi- 9,05 Şoimii p
9,15 Film seri
bateriilor de cocsificare de la ţinut 13 500 tone cocs me mice, a ţinut să adauge : pil: „Con
Aflate în plină desfăşu le şi animaliere, realizarea vederea îndeplinirii lor in C.S. Hunedoara nu s-au pe talurgic, fapt ce a condus „Nu am încheiat prea bine Cristo“.
9,10 Omul şi
rare, adunările şi conferin obligaţiilor contractuale la tegrale, răspunderile ce re trecut lucruri deosebite în în anul trecut la o econo anul 1980, nu l-am început 10,00 Via(a sa
ţele pentru dări de seamă export, buna pregătire a vin maiştrilor în sprijini ultima vreme. Dimpotrivă, mie, pe această cale, de bine nici pe 1981. Stocurile 11,45 Bucuriile
:
ş alegeri în organizaţiile anului agricol 1981. rea brigăzilor în special a vechile neajunsuri au rămas 3 milioane lei. de cărbune din depozite 12,30 De slraj2
sindicale au în centrul dez O asemenea problematică celor rămase în urmă. mai departe o problemă de Cu toate acestea, la coc sânt foarte mici. La 5 ia 13.00 Telex
13,05 ALBUM
baterilor bogata problema complexă a stîrnit un larg rezolvat, sporind nejustiii- serie, ce s-a adunat cu o nuarie aveam cărbune de 14.00 Noi aver
tică economică, politico-e- interes în rindurile oame CONSFĂTUIRE cat costurile de producţie, mină s-a risipit cu două. Valea Jiului pentru 8 ore ca de pii
animate
ducativă şi socială, modul nilor muncii din întregul in ciuda faptului că, aşa Şi nu din cauza celor ce-şi de funcţionare a bateriilor 15,30 Telcsport
în care este organizată în judeţ. O confirmă cîteva învăţînd din experienţa cum preciza Andrei Petresc desfăşoară activitatea pe de cocsificare, iar de im 17,15 Ecranizăr
trecerea socialistă pentru cifre edificatoare. în cele anilor trecuţi, comitetul sin — secretarul comitetului de această platformă. Emeric port — pentru circa două Ie : „D-a
lui“
îndeplinirea obiectivelor şi 4130 adunări şi conferinţe dicatului de la I.M. Uricani partid di la uzina nr. 1, Kaba, şef secţie schimb’ ne săpiămini. Aprovizionarea 18,40 Micul e.
sarcinilor de plan. O im care au avut loc pînă în a organizat, zilele trecute, cocsochimică — spiritul spunea: „în 25 de ani de neritmică deranjează pro cei mici
portantă atenţie este acor prezent au luat cuvîntul a- o consfătuire de lucru cu de responsabilitate munci activitate cocseria nu a fost cesele tehnologice, conduc 19,00 Telejurna
19,20 Antena ,
dată aplicării ferme în toa proape 22 000 de oameni ai şefii de brigăzi din toate torească, aportul colectiv de niciodată pusă în situaţia ta frecvente schimbări de României
te unităţile 'a noului meca muncii, care au prezentat sectoarele minei. Tema con gîndire, eliminarea vechilor de a merge sub capacitate. reţete ale şarjelor de cocs. 20,45 Film art.
nism economico-financiar. spre examinare şi soluţio sfătuirii — cerinţa institui Ba, mai mult, să avem şi în mod normai, pe par cercai*. I
ţară. i?rc
creşterii productivităţii nare mai bine de 11900 de rii unei severe discipline practici şi învingerea iner un minus de 4 000 tone de cursul unui an, dacă sînt diourilor
muncii, a producţiei fizice propuneri menite să ducă de lucru la fiecare loc de ţiei, a rutinei, din activita necesare două, trei aseme 22,20 Telejurna
sortimentale, îndeplinirii in la îmbunătăţirea în conti muncă, ca o garanţie a în tea economică au creat un nea schimbări. Or, în 1980,
dicatorului de producţie ne nuare a întregii activităţi deplinirii sarcinilor de plan cadru optim aplicării efec în anul 1881, în noi am fost nevoiţi să LUNI, 12
tă, în condiţiile reducerii desfăşurate de organizaţii de către întregul colectiv tive, ferme, a principiilor schimbăm reţetele de 166 16,00 Emisiune
continue a consumului de le de sindicat. în cincinalul abia început. noului mecanism economi cincinalul calităţii de ori (!). Numai prin ne- ghiară
materii prime, materiale, Paralel cu aceste adunări co-financiar şi deci sporirii respectarea structurii de re 18,50 1001 de i
19,00 Telejurna
combustibili şl energie. şi conferinţe, au loc adu NOI FORMAŢII ratei rentabilităţii şi a be ţetă (cauzele s-au văzut) 19,20 Actualitat
Adunările şi conferinţele nările reprezentanţilor DE AMATORI neficiilor obţinute“. şl eficienţei 19,40 Document
din unităţile miniere, side membrilor grupelor sindi Consiliul municipal al Intr-adevăr, toate aces am fost puşi în situaţia de 20,30 Roman-fo
cea un s
rurgice, din construcţia de cale de. la comune din sec sindicatelor Petroşani a în tea au avut o impor cocs la planul anual. Cau a depăşi costurile de pro sodul 5
maşini, materialelor de toarele comerţ-cooperaţie, treprins zilele acestea o tanţă deosebită pentru în zele trebuie căutate si ta ducţie cu 18 milioane lei. 21,25 Cadran t
construcţii ele. au dezbătut sanitar, învăţămînt, I.A.S. şi lăudabilă acţiune cu carac treaga muncă desfăşurată minele din Valea Jiului, ta în aceste condiţii, Ministe 21,50 Tezaur
meleaguri
pe larg şi au adoptat mă consiliile populare, care a- ter cultural-educativ. Prin în decursul anilor. La cele preparaţiile din Lupeni şi rul Industriei Metalurgice 22,10 Telejurna
să
stabilească
ar
trebui
suri corespunzătoare în di leg delegaţi la conferinţele forţele de care dispune, a afirmate de secretarul co Corceşti, care nu ne-au li
recţiile folosirii la întreaga uniunilor sindicatelor pe întreprins un studiu în mai mitetului de partid, mais vrat circa 130 000 tone de pentru 1981 o batantă rea
capacitate a agregatelor, ramurile respective. multe unităţi economice trul de la pregătirea şar cărbune în 1980. Pentru listă, bazată pe contractele B?ADI
maşinilor şi instalaţiilor, u- menit să pună în evidenţă jelor, Vichente Şerban, a- compensarea acestui deficit încheiate cu . furnizorii de
tilizarea din plin a timpu ÎNTlLNIRE CU MAIŞTRI posibilităţile lărgirii fazei duce argumentul faptelor : am apelat ta cărbune de cărbune, pentru a se putea BUCUREŞTI
lui de lucru, întăririi ordi de masă a mişcării artisti — în ultimii cinci ani, la import, mult mai scump, asigura uzinei materia pri tr ¿a in (
nii şi disciplinei la locuri Recent comitetul sindica ce de amatori în cadrul Fes cocserie s-a realizat un in neprevăzut în balanţe mă necesară în structura şi 8, oadiopro
le de muncă, promovării cu tului de la întreprinderea tivalului naţional „Cîntarea dice de utilizare a cuptoa (74 000 tone). Avem obiec ta nivelurile prevăzute de lor, J,30 Magas
12.00 De toate
consecvenţă a progresului minieră Dîlja a organizat României“. Studiul a fost relor peste cel normat, prin ţii şi ta calitatea cărbune plan. Neasigurarea cărbu 13.00 Radiojur,
tehnic. o utilă întâlnire de lucru cu însoţit de un sprijin con încărcarea lor şi a benzilor lui de Valea Jiului. Conţi nilor ta structura de reţe pul noilor ir
în atenţia adunărilor şi maiştrii mineri şi electro cret ' acordat organizaţiilor transportoare la nivel ma nutul de cenuşă ai acestuia tă a avut consecinţe asu muzică popula
da veselă. Zig
mecanici.
conf er i n ţelor o r.gan i za ţ i i 1 or Consfătuirea a sindicale, fapţ soldat cu xim şi prin reducerea spar este foarte ridicat. în ulti pra constantei şi nivelului tic; 14,30 Port
de sindicat din agricultură dezbătut pe larg sarcinile crearea a noi formaţii de a- gerilor de piloţi. De aseme mele luni ale anului 1980 calitativ al cocsului... Vrem tiv; 14,45 Din
stau sarcinile privitoare la ce revin în noul cincinal matori la I.U.M.P., C.C.S.M., nea, menţionez că în aten acest conţinut a depăşit totuşi ca 1981 să fie cu a- aur; 15,00 Cl>
16.00 Buletin i
buna organizare a produc minei şi fiecărui sector, fabrica de tricotaje, şantie ţia noastră stă în perma procentul de 10 ta sută, eînd devărat un an al ridicării Album sonor;
ţiei şi a muncii în vederea precum şi măsurile ce se rul de construcţii şi în alte nentă calitatea cocsului. în el normal trebuia să fie de calităţii şi îmbunătăţirii ni folclorice; 17,'
sul operetei r.
creşterii producţiei vegeta impun încă de pe acum în unităţi. acest scop ne străduim să 8,6 Ia sută. Uzina'moasti'ă velului tehnic al produse Buletin de şt
efectuăm o recepţie cores a fost pusă în situaţia de lor noastre, vrem ca întrea zaur coral ro
punzătoare a cărbunilor, a-1 accepta şi aşa. Şi încă ga activitate să se desfă Muzicoteca ;
20.00 Radiojur-
prelucrând şi dozînd atent un neajuns : Cărbunele din şoare sub semnul eficientei. înregistrări
Valea Jiului, are conţinutul Ceea ce depinde de noi, populară; 20,3(
şarjele, eliminând în tota de umiditate depăşit. Şi de vom realiza. Rămîne să he lodiilor; 22,00
litate abaterile de la reţe aici alte implicaţii econo ajute şi minerii din Valea 22,10 Panorai
tele de dozare. în pa mice : perturbaţii ta canti Jiului, prin ritmicitatea li 22,30 Roma»!*'
Radu şi
ralel cu acestea am ur tăţile fizice, cheltuieli su vrării şi calitatea cărbune 23.00 Buletin
mărit să economisim cărbu plimentare, pentru că sîn- lui şi organele de resort Ring de dans
de ştiri; 0,05-
nele cocsifieabil. Şi am reu tem obligaţi să consumăm pentru desfăşurarea activi muzical nocti
şit. La fiecare tonă de cocs mai mult combustibil gazos, tăţii în condiţii de înaltă
am economisit aproape 21 energie electrică pentru e- eficienţă economică.
kg de cărbune. în totali liminaraa apei“. IC INE!
tate, peste 20 000 tone de Gheorghe Pavel, directo DORIN CORPADE
r>EVA ; An'
O i@g&jmîc8ii£isrd adycâtoare r 'amin cu
Grupul de şantiere Riu 1 C nur
Mare-itctezat, secţia de nii (Ar. ) ;
producţie industrială Haţeg. de mori venituri rul şi ardeler.
Subinginerul Carol Sovar- (urilor); HUN
schi, şeful atelierului de bora, dragosb
Dom
căra);
prelucrări la cald, stabileş {Urmare din pag. 1) vem oameni buni ta grădi-
te cu meseriaşii execuţia -na de legume, în frunte cu Wilko (Sideru,
unor piese necesare şantie gura întreaga cantitate de tehnicianul Toader Groza. păianjen se în)
rului unde se „construieş Safari Expres
te“ lumina. legume de care au nevoie Am constituit o echipă per rul); PETEC
Presley
(Unir
Foto: V. ONOIU oamenii muncii din oraşul manentă de legumicultori, şaisprezece <1
Brad — ne spunea interlo ta care se adaugă, în pe Stop cadru la
cutorul nostru — este mai rioadele ce solicită un nu blica); LUPE
veche ta unitatea noastră măr mare de braţe de argint (Culte
Mo — seriile
şi ea s-a amplificat an de muncă, şi alţi cooperatori. toresc); VUL<
Investiţiile - temeinic pregătite, finalizate an cu rezultate bune. Astfel că se execută lucrări cui (Muncitor
(Luceafăr
tul
— înainte de a vă referi
de bună calitate, ta timp.
curaji 1
ta rezultate, v-am ruga să — Acum este momentul Şcoala PETRIL
rul);
ne spuneţi cum aţi proce să ne prezentaţi rezultatele noroc (Munci
fa termen şi la un grad de eficienţă dat. obţinute în 1980. ’NOASA : I
(Muncitoresc)
— Am început cu alege —Aveam prevăzutsă pro Sub patru st
rea pentru cultivarea de ducem 868 tone de legume iembrie); BR
(Urmate din pag. 1) sursele interne de care dis Având în vedere că în nalizarea lor 1a termen, legume a celui mai bun şi am realizat aproape 700 glorie (Steaui
pune economia noastră. judeful nostru se constru pentru asigurarea fiecărui RABARZA: C.
Sînt stipulate, de aseme Toi în direcţia creşterii iesc în fiecare an mari şi nou obiectiv, fiecărei noi teren, circa 30 ha, situat tone, obţinînd un venit de norul); OR
nea, reglementări clare pri productivităţii şi eficienţei, importante obiective şi ca capacităţi de producţie o în lunca Crişului şi am 1 746 000 lei, cu mult mai lozuri a Fen
(Patria);
Dt
vind realizarea noilor o- a reducerii duratelor de e- pacităţi de producţie, care înaltă calitate a lucrărilor continuat cu îngrăşar-ea a- mult decât era înscris în frontieră (Fia
cestei .suprafeţe, din abun
biective după proiecte tip xecuţie se înscriu ş-i nor sporesc continuu forţa sa şi o eficienţă ridicată, de plan. lată, deci, că legumi GIU-BAI : Vi;
inte (Casa de
şi după proiecte de capa mele privind concentrarea economică, este necesar ca terminând realizarea din dentă, cu gunoi de 'grajd. cultura este aducătoare de ţeg r In'tiinu-
mari venituri, este renta
cităţi modul, utilizarea u- mijloacelor tehnico-mate- reglementările noii Legi a prima lună a anului a pla Tot aici .am amenajat 3 ha bilă. III — seriii’c T-),
nor soluţii constructive ca riale şi a forţei de muncă investiţiilor să fie bine cu nului 1a activitatea de in solarii în care producem BRAZI: Blestr
— în conformitate -cu le
tului, blesten
re să determiné uşurarea pe un număr restrâns de noscute şi ferm aplicate pe vestiţii, implicit ta îndepli atît răsaduri, cit şi legume gea adaptată recent ¡de seriile I-II: C
şi verdeţuri timpurii. Ţin
şi ieftinirea construcţiilor, şantiere şi puncte de lu toate şantierele, de către nirea prevederilor ta indi să subliniez că în construi M.A.N., fiecare judeţ tre furaţi copilul
tură); Totul
executarea lor cu consu cru în execuţie simultană, toţi factorii care concură la catorii noului mecanism e- rea soteriilor, ca dealtfel buie să-şi asigure legumele (11 Iunie); SI
muri reduse de materiale utilizarea judicioasă a do conomico-financiar în pro şi ta alte construcţii sau de care are nevoie. La seara, Irina
şi energie, scurtarea dura tării tehnice, a forţei de realizarea acestor programe amenajări, ne^am bucurat C.A.F, Brad ce se prevede ILIA: Am fo
(Lumina); G:
de dezvoltare economică şi
telor de execuţie, prin apli muncă şi a timpului efec socială a localităţilor hune- ducţia materială ce se rea de un ajutor substanţial în acest sens •? saj din spaţiu
lizează în judeţul nostru,
carea unor metode şi teh tiv de lucru, gospodărirea în acest fel vom contribui din partea I.M. Barza şi a — Ne-am planificat să
nologii de lucru moderne, cu cea mai mare atenţie a dorene. Se ştie că în acest mai substanţial, cu toţii, ta Combinatului siderurgic asigurăm în totalitate le
prim an al noului cincinal
gumele proaspete de care
de mare productivitate. ” în materialelor, combustibilu se continuă execuţia ta un creşterea aportului judeţu Hunedoara, care ne-au a- are nevoie oraşul Brad. în
jutat cu materiale, cu me
acelaşi timp se are în Ve lui şi energiei, acordarea mare număr de obiective lui Hunedoara ta dezvolta seriaşi, ori de cîte ord am acest scop, anul acesta Timpul pr»
dere fundamentarea tehni- unei atenei cu totul deose *“• siderurgice, miniere, e- rea economico-socială a avut nevoie. Pe bază de mărim cu 10 ha suprafaţa 11 ianuarie ÎS
00-economică riguroasă a bite calităţii lucrărilor. în nergetice, lâ locuinţe — în patriei, ta sporirea avuţiei reciprocitate, ta rîndul nos cultivată cu legume. Avem curs de înci
Cerul va ii v
noilor capacităţi, incit să acest sens, Legea prevede cepute din anii anteriori şi naţionale , şi a bunăstării tru am livrat în fiecare an în construcţie o seră nouă va ninge la
sl
slab
sufla
poată asigura, conform pla cu claritate modalităţile cţ§ fiecăruia dintre noi, Ja ma cantinei „Siderurgistul“ a pe care spărăm s-o ter sectorul sud-
recepţionare â obiectivelor că uneie înregistrează ră •C.S.B. importante cantităţi minăm în -cîteva luni. Vom
mini)
nurilor, desfacerea produc mâneri îh urmă faţă de ter- te riali zărea neabătută a de legume. întări echipa de legumicul raturile minus
între
ţiei pentru economia naţio de investiţii pe etape şi frienele iniţiale de execuţie. prevederilor celui de-al — Deci, primul -aspect a tori, vom diversifica soiuri grade, iar cel
nală gi pentru export, Ur- punerea în funcţiune nu Aceasta impune să Se ac Xîî-lea Congres al partidu fost alegerea terenului şi le ce le cultivăm. Consider tre minus 4 :
dimineaţ;
cal,
mărindu-se realizarea unor mai după înCheierdă pro ţioneze ’c‘u fermitate-— în lui, a preţioaselor orientări fertilizarea lui. 'Care a fost că ceea ce ne-am propus nala ceaţă.
belor tehnologice, cş . şi şi îndemnuri ale seOretaru- Ea munte,
unităţi cu înaltă eficienţă competenţele sporite aîfe în : 'sf)iriîul ribii Legi ă inves ăl doilea ? se va realiza, aceasta hste încălzi uşor.
economică, că re să Valori tiţiilor — -pentru încadra lui generăl ăl partidului — Oamenii. Legumicul .hotărârea consiliului de variabil. Vor
treprinderilor, gebţraleior. nostru, tovarăşul Nicotae tura are nevoie de ¡oameni conducere, a celor ce mun slnbe. (Metec
fice superior materiile pri 'ministerelor îrţ. aorobarea rea tuturor •lucrărilor în Ceauşescu. adresate între care să se priceapă, care să cesc în sectorul legumicol, Viciu: Oana ^
me şi materialele, toate re- proiectelor de execuţie. graficele de execuţie şi fi gului popor. muncească cu plăcere. A- a tuturor cooperatorilor.