Page 31 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 31
¡09 @1 DUMINICA, 11 IANUARIE 1981 Pag. 3
Vacanţă şi sport Creaţia nouă, originală-dominantă distinctă în festival
VIZIUNI SUB EGIDA „DACIADEI“. şcoala generală nr. 2; la
Programul vacanţei de iar înot: categoria 6—10 ani: Căutînd formule noi de coregrafică a casei de cul lui tematic — ne-am adre barea privind colaborarea
nă al elevilor clin munici Alexandra Ekkel, şcoala ge
NICA, piul Hunedoara a cuprins o nerală nr. 2, Remus Gher- educare a maselor prin tură. „încercăm, atît prin sat subinginerei Dumitrula sa ca poet şi interpret în
UARIE mijlocirea artei, valorifi dansul clasic cît şi prin cel Papadachis, de la Şantie formaţia „Canon“.
ite ! gamă variată de întreceri ghel, şcoala generală nr. 1; când creaţia originală cu modern să facem educaţie rul nr. 4 al I.C.S.H. Dar nu numai muzica tî-
atriei sportive de masă, întreceri categoria 10—12 ani: Mi- — Rosturile acestui dans nără ocupă aici un loc
al pentru co desfăşurate sub egida „Da- haela Rolaru, şcoala gene aderenţă la public, colec estetică, mai ales că ele
tele de Monte tivul Casei de cultură din sînt gustate de un numeros au mari valori educative. distinct. „într-un oraş de o
Episodul 5 ciadei“, la care au parti rală nr. 7, Eabius Ncgruşa, Hunedoara a imprimat ac public cu preponderenţă tî- El face spectatorul să-şi re asemenea condiţie indus
sănătatea cipat un mare număr de e- şcoala generală nr. 8; ca trială, este necesai’ă şi for
itului levi. S-au desfăşurat com tegoria 13—14 ani: Car tualei ediţii a Festivalului năr. Dar dansul tematic trăiască istoria — fie cea
muzicii naţional „Cîntarea Româ este, cred, deosebit de va trecută, străbătută de fio marea unei culturi muzica
i patriei petiţii sportive la şah, te men Pîrvan, şcoala genera niei“ o notă distinctă. Aici, loros în educarea spectato rul patriotismului, fie cea le. M-a preocupat mult
nis de masă, patinaj, înot, lă nr. 3, Viorel Neumţu, muzica cultă şi în special
DUMINICAL î baschet — dedicate zilei de şcoala generală nr. 9. (Prof. cerinţele pe care secreta rului. El exprimă pulsul de azi, desprinsă din pato
ituri în epo- rul general al partidului, to muncii şi-al vieţii, este în sul muncii, în care sg re cea camerală, şi saltul pe
itră — desene 30 Decembrie —, iar în ul Viorel Herban, corespon varăşul Nicolae Ceauşescu, săşi viaţa — remarcă Ma- găseşte înălţător. Cred în care l-am făcut se mani
timele zile au avut loc în dent). le-a pus în faţa factorilor rinela Bilavu, instructor cu înrîurirea, în forţa educa festă prin înfiinţarea unui
treceri la aceleaşi discipli
i — Caragia- ★ educaţionali de la tribuna „trio Haydn“, a unei or
le Carnavalu- ne, dotate cu „Cupa vacan FAZA MUNICIPALĂ. As celui de-al II-lea Congres chestre de cameră „Carne-
ţei“. Iată numele cîştigăto- tăzi, mcepînd de la orele al consiliilor populare au rata corviniană“ şi cuarte
cran pentru
riloT : la tenis de masă 9,00, sala de sport a Şcolii găsit teren fertil de afir tul de coarde al şcolii de
(1 categoria 11—14 ani: Car generale nr. 1 din Deva va mare. muzică. Repertoriul îl asi
.Cîntării
ii men Băllalu, şcoala gene găzdui la za municipală a — Stimulaţi de acesteân- gurăm — ne spune prof.
istic: „întoar- rală nr. 3, Gheorghe Goi- concursului de tir cu arma demnuri am căutat să va probleme coregrafice, deţi tivă a dansului tematic, de Mircea Goian, metodist cu
»remieră pe cu aer comprimat. Organi lorificăm mai b'ine în sce probleme de muzică la ca
du etic a stu- goţ, Şcoala generală Che- nătoare a titlului de „so aceea el ocupă un loc dis
americane lari; categoria 14—19 ani : zată de Consiliul municipal nă creaţiile literare origi list laureat“ la cea de-a tinct în activitatea casei sa de cultură — printr-o
»1. Ileana Bulgaru, Şcoala ge al Organizaţiei pionierilor nale care să ducă la un două ediţie a Festivalului de cultură. fructuoasă colaborare cu
nerală Gheţari, Ioan Dobre, Deva, la întrecerea de as contact viu şi imediat cu naţional „Cîntarea Româ Şi muzica tînără de aici instituţiile de profil din
IANUARIE
liceul industrial nr. 1 ; la tăzi participă purtători ai publicul — ne spune Eu niei“. Pentru actuala edi adînceşte peisajul artei. marile oraşe. Ideea care
în limba ma- şali: categoria îl—14 ani: cravatelor roşii cu tricolor gen Evu, Instructor la Ca ţie am pregătit dansul cu Grupul „Canon“ (format stă la baza acestor forma
Aurelia Savu, şcoala gene din toate şcolile municipiu sa de cultură a municipiu ternă „Eroul comunist“ cu ţii este ca prezenţa lor să
seri din Mircea Goian, Ioan E- se facă simţită la toate
1 rală nr. 10, Liviu Bălţoriu, lui. lui Hunedoara. Aşa am care nădăjduim să expri vu, Ordeanu Graţian şi Ni
ea economică reuşit să realizăm un spec măm artistic, coregrafic, colae HampelJ a intrat cu manifestările cultural-edu
ar ştiinţific tacol de poezie în mişcare, interpretativ generoasa idee cative din oraşul siderur-
ileton : „Tre- succes în viaţa spirituală a
călăreţ“. Epi- care, sub genericul „Avram aleasă ca generic“. oamenilor Hunedoarei. El giştilor, pentru că sînt for
r Consemnări lancu“, include un program — V-am remarcat prin maţii de înaltă valoare e-
nondial muzical-liric unitar, în ca talentul deosebit şi în dan încearcă să aducă un 'suflu ducativă care pot şi trebuie
folcloric pe nou în stilul folk, în aceas
tic Gorjului In şirul Centenarelor pe pe unii comentatori pen re totul este original : mu sul modern de la casa de tă mişcare cu mesaj mili să-şi releve această forţă“.
1. care le vom comemora în tru că nu făcea parte din zica, poezia, imaginea, lu cultură, şi în dansurile Creaţia nouă, originală
acest an, înlîiul în ordine reţelarul lor teoretic. In mina. în aceeaşi notă de populare de la institutul tant, atît prin versuri cît — de la poezia în mişcare
t cronologică e al lui Ion tr-adevăr, simboliştii slnt originalitate am înscris în de subingineri, şi in ansam şi prin realizarea muzicală la dansul tematic, muzica
■ Minulescu, cel născut la îndeobşte posaci şl bîn- festival şi formaţia de tea blul folcloric „Rusca“, şi originală, proprie. „Cred tînără sau cultă — nu sînt
Easssamm 7 ianuarie 1881. Cel puţin tuiţi de tristeţi devasta tru. Meritul este, în primul în formaţia de dans femi că muzica se completează doar nişte popasuri în ac
^ pentru primul slert al toare ; Minulescu nu e rând, al profesoarei Cleo- nin a Asociaţiei grecilor din foarte bine cu poezia pe tivitatea aşezămîntului de
I : 7,00 Ac-
>0 de m ; ' veacului, a lost copilul decîl nostalgic, cel mult patra Pup, care se ocupă Hunedoara, şi în dansurile care o scriu, ea vine chiar cultură din Hunedoara, ci
gramul.. . teribil al poeziei. Boem melancolic şi întotdeauna cu mult interes de forma tematice. Aşadar despre pa ea o necesitate organică a- ele au imprimat actualei
in duminici; ) prin temperament, s-a în spiritual, cu un irezistibil ţia dramatică şi care a pus vând în vedere că însăşi ediţii a Festivalului naţio
pentru toţi; siunea pe care o aveţi pen
îal; 13,30 To- tors în 1904 de la Paris simţ al umorului ' care-1 în scenă, într-o viziune pro tru arta coregrafică nu mai poezia e o muzică a spiri nal „Cîntarea României“ o
registrărj de cu gustul proaspăt sincro duce pînă la autoparodie- prie, piesa lui Lucian Bla- e nevoie să vorbim. Am tului. Cred că între muzică notă distinctă, cu promisiuni
ră; 14,00 Un- nizat al epatării burgheziei re. Trei sînt probabil e- ga „Meşterul Manole“. şi poezie se realizează o certe de permanenţă.
zag... umoris- vrea însă să vă cunoaştem
rct pe porta- |j prin care se înţelegea de lemenlele care i-au cuce Un loc aparte în origina părerea în legătură cu ros simbioză fericită“ — ne răs
fonoteca de ■ lapl, atunci ca şi azi, bu rit un loc cald în inimile litate îl ocupă activitatea turile educative ale dansu punde Ioan Evu la între- LUCIA LICIU
îbul artelor ; nul simţ comun. Cu un cititorilor timpului. Trei,
le ştiri; 16,05
17,00 Varietăţi \ trup mare şl o ii re vo ca în romanţele sale: u-
0 în univer- lubilă, cu o barbă roşco- morul, nostalgia depărtă
loderne; 18,00 , vană şi o vestimentaţie rilor şi muzicalitatea. Cu
ri; 18,20 Te- Valori ale staforniciei
nâncsc; 18,30 ) bizară, s-a remarcat repe- ele, s-o recunoaştem, iz
<entru toţi ; ( de în viaţa literară a buteşte încă să ne cuce
tal; 20,15 Noi i Bucuroşiiului. Dar să re- rească şi pe noi : cine nu (Urmare din pag. 1) propie de aceiaşi număr,
de muzică cel al autoturismelor este
Turneul me- i ţinem totuşi un amănunt : şi-o aminteşte pe regre tiţii sub bagheta dirijoru de 81, al posturilor teie-
Radio jurnal; ]'\exista — atunci ca şl azi tata Doina Badea interpre-
lic sportiv ; lînd „Cînta un matelot la lui Marin Dărvă, pentru lonice 250 (ciire care nu
cu Ioana ) o boemă colorată, so- faza judeţeană. Şi după au grad de comparaţie cu
Petrescu ; ciabilă, solară şi bening- proră...“ şi dină astfel o cum ne spunea Gheorghe anul 1944!), şi că volumul
j ştiri; 23,05 nă şi o alta jegoasă, agre fericită sinteză între mu © Jeri, orele 1-8, -a avut -loc îh organizarea casei de Necula, directorul clubului,
24,00 Buletin zică şi poezie ? Căci nu cultura şi a comitetului municipal U.T.C., o seară cuitu- desfacerilor de mărluri a
>,00 Non stop sivă, incultă şi sordidă. sînt mulţi poeţii ale că ral-distractlvă pentru tineret, care se va repeta şl azi, 11 şanse de calificare, pînă atins în anul trecui
rn. Ion Minulescu aparţinea ianuarie, tot la orele 18. Ia ’&iza pe ţară, are şi for 37 755 000 lei, avem o
prin excelenţă primei ca ror versuri să cheme alît maţia de dansuri din sa imagine edificatoare a
tegorii. Totuşi, prin ase de irezistibil cîntecul şi • Azi, la C ă m i n u l cultural din Cirjiţi, orele 10, va avea tul Ruda cu o suită pădu- creşterii bunăstării mate
menea atitudini exterioa dorul aripilor desiăşurate loc expunerea ..Istoria judeţului Hunedoara în monumente renească formată din cinci riale şi spirituale a popu
în întîmpinarea unei lu
re ar ¡1 putut rămîne în minoase nemărginiri. şi documente". Tot casa de cultură, mal organizează mîi- jocuri. laţiei, a accelerării progre
atenţie doar un timp li Am surprins doar un
teta o Adio, Fireşte, nu toate poe ne, 12 ianuarie, la Banca Naţională, expunerea ..Fenome sului social, a mutaţiilor
tine (Pa' : mitat. Ceea ce l-a făcut ne şi procese ale epocii contemporane", iar marţi, 13 ia mic crîmpei din bogata ac
1 şi celebru însă, a lost poe ziile acestui copil teribil tivitate culturală care se profunde în modul de a
Profetul, au- slnt de platină. Peste li nuarie, la I.M.C. Bîrcea, expunerea „Sarcinile unităţilor gîndi şi de a acţiona al
i (Sala spor- zia' sa, a cărei apartenen din construcţii reieşite din documentele Congresului al XII- desfăşoară pe raza comu oamenilor.
:doara: Li- ţă. Ia simbolism e contro nele timpul a adiat neier lea al P.C.R.". nei în cele patru cămine
a mea (Fla- tător, oiilindu-le. Altele culturale şi la club, care Acum, la început de an
işoarele diiri versată pînă azi. Să pre însă vor rămîne, avind o ® in organizarea O.J.T., 40 de, turişti de la i.P.I.C.C.F.
gistul); Om ui cizăm şi aici: există o are o bibliotecă cu peste şi .de cincinal, bilanţul îm
oaree (Arta); ramură nevrotică a .sim taină a lor, o stranie pu au plecat la Poianq Mărului, unde timp de 2 zile vor pe IG 000 de volume şi 1 500 plinirilor şi succeselor, a
(Constructo- tere de sugestie şi un fior trece clipe de destindere în peisajul montan al Iernii. Alţi de cititori, cabinei de pro tot ceea ce s-a înfăptuit
JANI : Elvis bolismului, maladivă, cul- care ni se transmite ne- 40 de turişti de la diferite Instituţii şl întreprinderi ale mu tecţia muncii şi punct de pentru locuitorii acestor
a); Am lost ţ tivind urîtul şl bizarul şi allerat pînă azi:
Noiembrie) ; nicipiului au plecat ieri, la Sighişoara, unde vor vizita ves documentare politico-ideo- meleaguri, capătă semni
masă (Repu- ^ o alta mediteraneană, vi- „Cheia ce mi-ai dat a- tigiile istorice ale oraşului. logică foarte bine dotate. ficaţii noi. Oamenii cre
I: Şaua de 1 talzslă şi dinamică, cu seară —-1 Cheia de la
al) ; Micuţa , predilecţie pentru exotic. poarta verde —j Am pier • Azi, 11 ianuarie, spre bucuria celor mari şi mici, se Şi dacă mai adăugăm că ează aceste valori pentru
I-II (Munci- numărul televizoarelor în ei şi pentru cei ce vor ve
\.N: Sălbati- \ Ion Minulescu derivă din dut-o chim aseară !.../ Dar vor deschide două patinoare : la stadionul „Cetate" şi Ia comună depăşeşte 900, al ni, pentru statornicie si
sc); Labirin- această a doua ramură, ce cheie nu se pierde sala sporturilor (ştrand).
I); LONEA : aparatelor de radio se a- viaţă.
li II (Minc- ) aducînd în plus, de acasă, GHEORGHE GOSTIAN
: Moara cu ] umorul care i-a derulat RADU CIOBANUU CIOBANU I
iresc) ; ANI- i m mmm* .0 0000m 0 00000 0 mmmmr .0 0000m 0
apelul rupt
URICANI:
guri (7 No- neşti. Dar peste noapte. !
D : Vis de i Mibai Foia, de loc din J
roşie); GU- mnia 6 cu totul altceva * Lupat, judeţul Caraş-Se- |
î zero (Mi-
5TIE : Două I verin (căci .despre el este *
ia dispărută Prin scrisori, oamenii Hunedoara, str. 30 De vorba) a furat un iterăs- |
aodămînt la consiliului popular muni A cincea scrisoare poar
ira); GEOA- muncii se adresează orga cembrie nr. 3, bloc CM 3, cipal, la locuinţa lui I.D. tă data de 11 decembrie I .trău mecanic şi pe-aiei ,
i merge îna- nelor de partid şi de stat, ap. 99. Intr-un interval de şi am constatat că, de ’80, şî în ea se arată foar • Călătorii. Ianuarie, i-a fost drumul. A fost I
ilturăj; HA- ziua de 8. în staţia C.F.R. ■însă repede prins şi se J
de gradul sesizînd diferite stări de o lună de zile trimite re fapt, gaura din tavan era te supărat ; şi chiar indig- - I Simeria
t (Popular); lucruri, făcînd diferite dacţiei .5 scrisori. în pri o simplă pată, de mări nat pentru faptul că în mulţi călători.. află ân cercetare pentru ţ
pul pămin- propuneri, sau aducînd mele două arată că nu are mea anei palme, tot .aşa data de 10 decembrie (ob- : Printre ei tinerii Marius că au dispărut trei fie- *
L iubirii — I Văduva, Ioan Mitru, Nico răstraie mecanice. Aşadar, J
,AN: Nu-mi mulţumiri pentru spriji apă caldă şi nici căldu -de uscată şl veche ca şl servaţi cîtă operativitate), ** lae Bacrău, toţi cu domi nu faptul că n-a plătit |
iasa de cul- nul acordat în rezolvarea ră, fapt neconfirmat, pen zugrăveala camerei, care doi bărbaţi şi o femeie de
mtru fotbal unor probleme. ¡nu a mai fost refăcută de la Igho (sic) au îndrăz I ciliul în Deva. Unde vo cazarea atârnă greu în •>
ERIA: Bună tru că, atunci .cînd cei în K iau să călătorească cei bilanţul... socotelilor ce-1 |
(Mureşul) ; Şi redacţia noastră a drept de la I.-G.C.L. s-au cine ştie cînd. .Menţionăm nit să-i ceară ;să deschi trei ? Nici ei nu ştiau. privesc.
şaisprezece primit şi primeşte sute că, în acea zi, la Hune dă uşa de la camera mică I „
ILARI: Me- deplasat să constate cele doara ploua. Am cerut să (cea care nouă refuzase S Ştiau însă organele de
luncitoresc). de scrisori pe care le-a sesizate, el însuşi, pe scri miliţie. Drept pentru ca ® In discuţia Colective- J
soluţionat în spiritul ho- sorile ce le expediase, vedem şi camera mică, să ne-o deschidă) şi să-l I re, călătoria lor s-a oprit lor. Ersek Dezideriu, în- j
tărîrilor partidului, al le confirmă sub semnătură dar a spus că acolo nu ia la întrebări de ce a la miliţia municipiului cadrat la I.M. Vulcan, a I
gilor ţării, răspunzând fie că are atît apă caldă ¡cât plouă şi nu e nici ordine, ■transformat-o în depozit I Deva, unde sînt cercetaţi
fost prins furând din ca- 1
cărui petiţionar personal, şi căldură. în scrisori sus deoarece soţia e plecată de legume. în final, el > pentru furturi în dauna ‘drul unităţii, da-r Virgil I
în scris sau în coloanele la ţară. După ce ¡-am ex zice „să atragem atenţia I
tbil pentru ţinea însă că... „moare de plicat în termeni cît mai celor de la Igho, că el avutului personal al cetă Fandrea şi Traian Roman, J
: Vreme în ziarului. frig“. Nu trece însă mult politicoşi că nu e frumos N ţenilor. tehnicieni la ’Ocolul sil- |
re uşoară, Iată însă că apar scri n-are beci şi deci să nu I
abil. Izolat şi trimite o altă scrisoa să poarte oamenii pe dru se lege de ce-i al lui, să-şi vie Petroşani au comis *
Vîntul va sori care prin conţinutul re, în care .arăta cu lux muri, să-i inducă în eroa vadă de-ale lor“ etc., etc. % ® Notă de plată. Veni infracţiunea de vătămare |
îoderat din lor nu fac decât să poarte re, ca în cazul cercetat I se să ceară încadrarea în corporală. Şi primul, şi ,
;t. Tempe- oamenii pe drumuri, să a- de amănunte cum îi plouă Ar mai ii multe de
vor oscila în .apartament şi că, adre- de noi, cînd nu se adre spus, dar punem punct * muncă la Sectorul de ex ceilalţi doi, au fost puşi j
şi minus 6 rate stări de fapte ce mu sase nici măcar asociaţiei aici. Credem că din cele ploatare forestieră Haţeg. în discuţia colectivelor J
maxime în- se confirmă, să aducă în sîndu-se tuturor factorilor de locatari, nu trece mult Telatate reiese clar cum I Oameni primitori, cei de ■din care fac parte. Săpu- >
1
t grad. Lo- vinuiri şl etichetări dife de răspundere, nimeni nu *
se va sem- timp şi primim b nouă înţeles unii — în cazul la sector l-au caz.at oeste neala a fost zdravănă. »
ritelor organe, într-un cu- s-a dus să vadă în ce sta scrisoare, tot cu ploaia, tot de faţă Ion Drăgoi — ;să î noaPte în dorrrrtnrul de Deoinde de ei dacă va |
:mea se va vînt scrisori cu conţinut re se află apartamentul cu ameninţări,., „dacă îmi se folosească de drepturi pozitului de Im să aten^. mai avea loc o nouă... I
srul va fi tendenţios şi calomniator. ,-
dea ninsori lui. La acest semnal va cădea tavanul în cap, le la petiţie. t rul mecanic de io Că s
00 de ser- Aşa de exemplu proce ne-am deplasat, împreu o să merg pînă la tribu
■ruj norel). dează şi Ion Drăgoi din nă cu reprezentanţi ai nal...“. GH. BOJANU Í ih’ică :u spinii,,,
_____________________ > iri'iiectoratijl-ji lurletean de interne