Page 33 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 33
-----<rj—
“ SAU C€ lsctura
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI7I-VÂ ! ÎN ANUL mi, ÎN CINCINALUL CALITĂŢII SI EFICIENTEI
' » > 3
PENTRU de aici au realizat peste şurării în condiţii norma
PARTENERI EXTERNI planul decadei 90 tone le a activităţii de produc
piese turnate din fontă şi ţie, înscriindu-şi astfel
De Ia începutul anului, 3 strunguri, în valoare de primii 12 500 Ici la ca
colectivul de muncă al 100 000 lei, 200 tone con pitolul acţiuni finanţate.
întreprinderii „Marmura“ fecţii metalice şi 1 000 bu O contribuţie deosebită la
Simcria şi-a concentrat c- căţi containere. La obţi obţinerea rezultatelor a-
w foriurilc şi preocupările nerea acestor rezultate o mintite şi-au adus-o tine
pentru îndeplinirea exem contribuţie de seamă şi-au rii Alexandru Ilowath,
plară a planului la ex adus-o muncitorii Ilie O- Vistrian Ghişan şi Adrian
port. în această perioadă, colişan, Aurel Moraneea, Max.
colectivul întreprinderii a Dafin Georgescu, Dumitru
livrat partenerilor externi Crişan, Petru Stoica, Ion
peste I 700 mp placaje de Andreoiu, Traian Mihuţ,
marmură, 3 500 mp dale maiştrii Nicoiae Suciu şi
mozaicale şi 120 tone mo Viorel Olea,
zaic granulat, toate pro
dusele fiind de calitate PRIMELE SUCCESE
MU ireproşabilă.
Prima acţiune în spri iÉiiyyii
DECADA I ÎNCHEIATA jinul producţiei organiza
CU REZULTATE BUNE tă de către tinerii de la ¡m "
I.M.C. îîîrcea s-a. materia
lizat printr-un mare nu
3
Oamenii muncii de la
întreprinderea mecanică măr de produse fizice rea
Orăştie au încheiat prima lizate suplimentar pentru
partenerii interni şi ex
decadă a anului cu rezul terni. Tot cu acest prilej,
And XXXilî, nr. 7210 MARŢI, 13 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani tate bune la toţi indica utcciştii au efectuat in
torii de plan. Astfel, prin- tr-un timp record repara
tr-o mobilizare exempla ţia capitală la un pod ru
Adunările generale în uriitaţîlo agricole ră, colectivele de muncă lant, strict necesar desfă-
Âqricultura hunodoreăSS—eheraaîă EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR
• cunoscută • însuşită® aplicată
să-şi sporească substanţial rolul
u i.m. Paroşeni ¡¡eslizirile precedente
în economia............................. —' premisa pentru succesele ţ I.C. Orăştie. Fetru Sîn-
giorzan Ia maşina de in-
Şedinţa de lucru ce a a- manifestat în organizarea, 1 jeetat navete pepsi.
viitoare în extragerea cărbunelui
vut ioc recent la Braşov VIOREL OCOŞ, conducerea gi desfăşurarea
pe probleme de agricultu secretar cd activităţii din agricultură,
ra, convocată din in î-fLa ti va Comitetului judeţean rezultatele obţinute, în Mina Paroşeni a obţinut condusă de Fazakaş Fran- , Ailindu-şi matca în
secretarului general al Hunedoara al P.C.R. .producţia de cereale şi în cincinalul trecut. cele _ci.sc. de-a lungul celor cinci tezaurul folcloric clin
partidului, t o v a r ă ş u l plante tehnice, şi în cea mai bune rezultate dintre ani, şi-a depăşit, sarcinile spaţiul nostru transilvă-
Nicoiae Ceauşescu, exprimă sînt chemate să analizeze • de legume şi fructe, în toate întreprinderile minie de plan cu 113 760 tone ae ţ nean, Jocul cătuşeresc
in mod elocvent grija deo activitatea desfăşurată îsi creşterea animalelor,, n-au re ale Văii Jiului, îndepli cărbune, adică producţia , şi-a recăpătat strălucirea
sebită ce o acordă condu anul 1980 şi, totodată, să fost ta înălţimea posibilită nind prevederile acestuia minei pe aproape două - cu fiecare nouă ediţie a
cerea partidului, personal traseze căile ce trebuie ur ţilor de care dispune jude cu cinci zile mai devreme. luni. De asemenea, brigada \ lestivahiiui de gen inter-
secretarul general, faţă de mate pentru creşterea pro ţul nostru, a sarcinilor ce Este adevărat, au mai fost lui Titu Teacenco, despre t Judeţean, marca compe-
progresul continuu şi mul ducţiei de cereale şi plante ne-au revenit. Această rea întâmpinate greutăţi, au care se vorbeşte cu respect ' Ut ie a muncii şi creaţiei
tilateral al agriculturii, su tehnice, legume şi fructe, litate trebuie să stea la ba mai existat neajunsuri, însă . tot mai mult în ultimul 1 „Cînlarca României" po-
bliniind marile sarcini ce pentru sporirea efectivelor za desfăşurării adunărilor maturitatea colectivului a timp, a dat peste plan a- ^ tenţîndii-i coHtăţile este
ne stau în faţă în acest an de animale şi a producţiei generale, iar materialele ce fost determinantă în de proape 70 000 tone, din care tice. Faza -zonalii a cc-
şi în cincinalul în care ara acestora, dezvoltarea sec se prezintă cît şi dezbate pistarea şi înlăturarea a- aproape jumătate numai a- ' lei de-a Klt-a ediţii a
păşit de cutând — etapă de toarelor de producţie indus rile trebuie să abordeze cu cestora. O condiţie hotărî- nul trecut, .fiind constituită \ ,.căluşeruiui Iransiivă-
maximă însemnătate în în triala şi prestări servi maximum de exigenţă, cu toare a realizărilor obţinu doar de trei ani. Cel mai ,ncan", desfăşurată, du-
făptuirea Programului fău cii. Desfăşurîndu-se' în spi cea mai mare răspundere te a constituit-o gradul mare succes al său este > minică, la Orăştie, Că-
ririi societăţii socialiste mul ritul înaltelor exigenţe pu ceea ce trebuie făcut, con înalt de mecanizare a lu însă depăşirea productivi \ Iun şi Buceş, a lost încă
tilateral dezvoltate şi îna se în faţa agriculturii de cret, în fiecare unitate, crărilor miniere, în care tăţii muncii cu 51,8 la sută. ^ o dovadă a posibilităţi-
intării României spre co Congresul al XH-lea al pentru • ca anul acesta să colectivul acestei mine şi-a N-au fost mai prejos nici
munism. în acest spirit — P.C.R., a sarcinilor şi indi constituie o cotitură impor dovedit de-acum experien brigăzile conduse de Ilie „CĂUIŞERUI I
al marilor răspunderi ce caţiilor cuprinse în cuvân tantă in agricultura jude ţa acumulată într-un de Filiche, Constantin Ciobă-
ne revin — trebuie să se tările secretarului general ţului. ceniu de exploaiare a teh noiu şi Nicoiae Brutu —
desfăşoare adunările gene al partidului, t o v a r ă ş u l în acest-context, se im nologiilor moderne. Cele de la producţie, Bakos Mi- TRANSILVĂNEAN" \
rale în cooperativele agri Nicoiae Ceauşescu la ple pune a se acţiona cu per mai puternice argumente
cole de producţie, asocia narele C.C. al P.C.R., Ia severenţă pentru respecta în acest sens sînt cifrele hai — de lâ pregătiri, lor de care dispune, ju- ,
ţiile economice intercoope- consfătuirile ce au avut loc rea întocmai a planului de înscrise în dreptul unor Laszlo Alexandru — de la dcţul în valorificarea cu- >
natiste, întreprinderile agri ariul trecut şi la şedinţa de producţie în structura şi brigăzi pentru care mane investiţii, alte formaţii de noscutuiui şi îndrăgitului \
cole de stat, staţiunile de • lucru de la Braşov din 9 sortimentele stabilite, fără vrarea utilajelor complexe lucru din cadrul întreprin Joc bărbătesc. t
mecanizare a agriculturii, ianuarie a.c., a legilor adop nici o abatere, atît în sec in valoare de zeci de mi derii. 15 aşcyări rurale din ,
în alte unităţi ce-şi desfă tate recent de Marea Adu torul vegetal cît şi în cel lioane lei nu mai pune a- C. IOVĂNESCU comunele Orăştioara de '
şoară activitatea în agri nare Naţională, adunările al creşterii animalelor. Sus, Mărtincşti, Romos, J
cultură, ce au loc pînă la generale trebuie să se con Pentru aceasta trebuie să cum aproape nici o proble (Continuare în pag. a 2-a) Beriu, Geoagiu şi Balşa ?
30 ianuarie a.c. stituie ca largi forumuri de se întreprindă măsurile ce mă. Aşa se face că brigada şi-au trimis reprezentau-1
Dovezi ale manifestării analiză critică şi autocriti le mai adecvate in scopul ţii în iocul căluşeresc la \
plenare a democratismului că a muncii depuse, por folosirii întregii suprafeţe faza desfăşurată Ia Casa i
societăţii noastre socialiste,, nind de la faptul că în de teren, să nu lăsăm nici de cultură din Orăştie. '
un petec de pămîht nelu-
ale autoconducerii şi auto- 1980, atât din cauza facto crat, atât în sectorul socia- 15 aşezări cu aproape 3o\
gestiunii, adunările genera rilor climaterici nefavora de formaţii, pentru că pu-i
le — moment de seamă în bili. dar mai ales din pricina ţine au fost salcie care. /
viaţa unităţilor agricole — unor neajunsuri care s-au (Continuare în pag. a 2-a} să nu fie reprezentate \
de două sau trei gene- i
raţii de căluşari! Faza 1
zonală de la Orăştie a 1
IN ziarul DE AZI : relieial. dincolo de. nu- l
mărul mare ai formaţii- t
lor. nivelul ridicat al '
9 Ridicarea continuă a
nivelului telmic-cali- interpretării şi ţinutei ţ
tativ al produselor scenice, iar grija pentru l
autenticitate s-a simtit şi ]
în ioc şi în port. Pre- j
® Hunedoara — actua zentă în Iestivalul inter- (
lităţi mmM Judeţean de la prima e- ?
diţie, formaţia de la Din- 1
ţj) La intervenţia ziaru **4:m i cu Mare ( vălaf, fuma- \
lui m mm tistul Ionii Cîndroi), s-a i
@ Sport r LUCIA LICIU :
® Album de vacanţă (Continuare
Unitatea de bunuri metalice Brad. Florica Cioara, se
® Reflector cretara organizaţiei U.T.C., execută prese pentru truse de în pag. a 3-a) J
traforaj. Foto: VIRGIL ONOIU
Apărută în colecţia „Jude democraţiei“. Cei peste noo zi, sectorul zootehnic al j
ţele patriei“ — intr-o ţinută de cetăţeni care an partici Cooperativei agricole de pro- {
grafică excelentă —, lucrarea pat la întîiniri au purtat un duoţio din Brad livrează sta- .
ii are ca autori pe Ion Mir- dialog fructuos cu oficialită tulul circa 500 1 lapte de va- >
za, Petre Stol can, Zevcdei ţile comunei pe teme ale rea că, cu un procent ridicat de j
Ştef, Mircea Valea, Bujor lizării sarcinilor cconomico- grăsime. Producţia bună se ,
H MONOGRAFIA JUDEŢU Vulcu. Fotografiile sînt sem sociale şi edilitar-gospodăreşti datoreşte bunei furajări şi >
LUI HUNEDOARA. In Editu nate de Virgil Onolu şi Ni- în acest an, au făcut propu îngrijiri a animalelor, remar-
ra „Sport-turism“ a ieşit de eolae Stoican. neri valoroase pentru dez cîndu-se îngrijitorii Rafila .
sub tipar şi se află în libră voltarea în profil teritorial Adam, Maria Vtăsin, Iosif J
rii „Monografia judeţului Hu m „TRIBUNA DEMOCRA a întregii comune. IntUnirile Giura şi alţii.
nedoara“ — lucrare reprezen ŢIEI“. Duminică, in satele au fost urmate de bogate
tativă pentru dezvoltarea e- Criş şi Reci, aparţinătoare programe artistice.
conomico-socială, cullural- comunei Blăjenl, au fost or
şliinţifică şi turistică a a- ganizate două interesante a CANTITĂŢI TOT MAI aü
£ I.M. Paroşeni. Şeful de schimb Mihai Şcbiopn şi minerul ,rul | eostui frumos colţ de ţară inlUniri în cadrul acţiunii MARI DE LAPTE LA FON
8 Constantin Damian la iot ieşire* din şut. românească. politico-educative „Tribuna DUL DE STAT. In fiecare
