Page 36 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 36
Pag m?< Mt >1 SOCIALISM Ul I it NR. 7 210 0 MARŢI, 13 IANUARIE 1981
ÎNTRE? FdNDEREA DE REŢELE ELECTRICE
D E V A
cu sediul în Deva,
R. P. POLONĂ Consfătuire consacrată strada George Enescu, nr. 39
închise circulaţiei rutiere un
examinării problemelor agriculturii mare număr de artere din încadrează imediat :
cauza căderilor masive de ® I şef aulocoloană
VARŞOVIA 12 (Ager- Stanislaw Gucwa, pre zăpadă. La- Madrid, trafi
ţpres). — Agenţia PAP a- şedintele Comitetului Direc cul a fost serios perturbat, # 1 impiegat de mişcare auto
nunţă că la Varşovia, sub tor al P.Ţ.U., a prezentat B Dend Xiaoping, vice luni dimineaţa, înregistrîn- © 1 automacaragiu
preşedinţia lui Stanislaw un raport în care — după preşedinte al C.C. al P.C. du-se un mare n u m ă r ele pentru Autobaza Deva — zona Valea Jiului.
Kania, prim-secretar al C.C. cum relevă agenţia PAP — Chinez, l-a primit pe Li coliziuni. De asemenea, la
al P.M.U.P., a avut loc o referindu-.se la rezultatele Giong Ok, premierul Consi Barcelona zăpada a aco © muncitori necaliiicaţi (bărbaţi), absol
consfătuire comună a pri consultării asupra proble liului Administrativ al R.P.D. perit străzile oraşului şi venţi a minimum 10 clase, pentru Şantierul
milor secretari ai comitete melor f undamentale ale po Coreene, aflat în vizită o- drumurile din zonă, trans construcţii montaj Deva, Lot 1 Deva şi Lot 2
lor voievodale ale Partidu liticii agrare, ale producţiei ficialâ de prietenie la Bei formând circulaţia auto în
lui Muncitoresc Unit Polo agricole şi industriei ali jing. in cursul convorbirii tr-o adevărată probă de Petroşani, în vederea calificării în meseria de
nez şi preşedinţilor comite mentare a menţionat, în care a avut loc, părţile au îndemînare pentru catalani. electrician.
telor voievodale ale Parti deosebi, că a fost primită subliniat dorinţa de a dez
dului Ţărănesc Unit (P.Ţ.U.) cu aprobare concepţia po volta relaţiile de prietenie iEi Miniştrii afacerilor ex Persoanele interesate se pot adresa zilnic
consacrată examinării celor litică generală cuprinsă în tradiţionale dintre R.P. Chi terne ai Mexicului şi Cana la biroul personal-învăţăxnînt-retribuire al
mai importante sarcini în poziţia comună a Biroului neză şi R.P.D. Coreeană, dei s-au pronunţat în spri * i I.R.E. Deva, şi la Lotul 2 Petroşani, zilnic pînă
domeniul agriculturii şi sa realizindu-se, totodată,- un jinul dreptului popoarelor
tului polonez. Au participat Politic al C.C. al P.M.U.P. schimb de păreri in proble din America Centrală de la orele 15,00.
3. Pinkowski, preşedintele şi a prezidiului Comitetu mele de interes comun —• a-şi hotărî singure soarta,
Consiliului de Miniştri, re lui Director al P.Ţ.U. relatează agenţia China se arată într-o declaraţie
prezentanţi ai conducerilor A luat cuvintul în înche Nouă. comună dată publicităţii la
celor două partide. iere tovarăşul S. Kania. Ciudad de Mexico, la în ÎNTREPRINDEREA
■ La Bacjdad au avut cheierea lucrărilor Comisiei DE INDUSTRIALIZAREA CĂRNII
Convorbiri sovieb-nipone loc convorbiri între vicepre- mixte mexicano-canadiene.
mierii guvernelor Irakului şi Declaraţia subliniază că I HUNEDOARA - DEVA
TOKIO 12 (Agerpres). — convorbiri se va face ana Iugoslaviei, respectiv Tariq conflictele interne din a-
liza modului cum s-a des Aziz şi Zvone Dragan. Du ceste ţări trebuie soluţiona Încadrează prin transfer, pentru Ferma
La Tokio au început con
vorbirile între delegaţii gu făşurat comerţul între cele pă cum relevă ergenţia Ta* te pe baza exprimării libe zootehnică Haţeg următorul personal calificat:
două ţări în ultimii cinci niug, s-a procedat, cu a- re a voinţei popoarelor res
vernamentale ale U-R-S.S. ani şl se vor discuta posi cest prilej, ia un schimb de pective, fără nici un ames — Tractorişti rutierişli
şl Japoniei în legătură cu Condiţiile de studii şi vechime sînt cele
bilităţile de încheiere a u- pă.eri în legătură cu dez tec din afară.
dezvoltarea comerţului bi nui acord comercial pe pe voltarea cooperării bilatera prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi Legea nr.
lateral. In cadrul acestor rioada 1981—1985. le şi cu o serie de proble SI In Bolivia au fost a-
me actuale din relaţiile in dopiaîe măsuri prin care 57/1974 completată cu Legea nr 4/1978 şi
tvoiuţia situaţiei din Salvador ternaţionale, în special cele au fost majorate preţurile Decretul nr. 100/1979
privitoare ia situaţia din principalelor produse ali
SAN SALVADOR 12 (A- le guvernamentale au infor zona Orientului Mijlociu şi mentare, precum şi preţul Informaţii suplimentare la birou] plan-re-
gerpres). — După lansarea, mat câ ele controlează si conflictul dintre Irak şi Iran. benzinei, al altor carburanţi tribuire din cadru] Li. cărnii Deva, telefon
duminică seara, de către tuaţia în întreaga ţară, cu şi al lubrefianţilor. Preţul 12858.
forţele insurgente din Sal excepţia zonei oraşului Me~ 9 Cei 26 000 de mari pîinii şi ai produselor făi
vador a apelului la insu tapan, situat la .120 km nari de pe flota comercia noase s-a dublat, laptele
recţie , populară şi la grevă nord-vest de San Salvador, lă a Marii Britanii au în s-a scumpit cu peste 30 la
generală şi după declanşa şi că un calm relativ dom ceput în noaptea de dumi sută, iar zahărul — cu 20 I. C.S. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
rea unei importante ofensi neşte în 70 Ia sută din te nică spre luni, o grevă de la sută.
ve, în special în partea de ritoriul naţional. 24 de ore, declarată de HUNEDOARA
nord a tării — soldată cu Sindicatul Naţional q! ma a Ca urmare a ploilor
500 de morţi, de ambele ★ rinarilor. Greva a fost de torenţiale din ultimele două încadrează în condiţiile Legii, 2 motoscu- j
părţi — postul „Radio Li într-o declaraţie transmi clanşată în sprijinul reven zile, în patru provincii din tierişti. j
beración“ al Frontului Fa- să de agenţia de presă a dicărilor marinarilor »privind Solicitanţii se vor adresa biroului personal, i
rabundo Marti pentru Elibe forţelor insurgente din Sal compensarea reducerii con sudul Filipineior s-au pro
rarea Naţională (F.M.L.N.) vador, Salpress se anunţă dus mari inundaţii, 24 de
transmite că luptele conti constituirea la San Salva siderabile a puterii de cum localităţi fiind acoperite de
nuă la periferia capitalei dor a Direcţiunii Revoluţio părare o veniturilor lor din apele revărsate. Peste 5 000 ÎNTREPRINDEREA DE STAT
salvadoriene, ca şi în alte nare Unificate (D.R.U.) a cauza inflaţiei, care, anul de familii ,du rămas fără a-
zone ale ţări. Frontului Farabundo Marti trecut, s-a ridicat în Marea dăpost, iar alte 22 000 sînt „AVICOLA" MINTIA
Totodată, Comandamentul pentru Eliberare Naţională Britanie la. circa 18 la sută. ameninţate cu foametea, încadrează de urgenţă :
F.M.L.N. cheamă populaţia (F.M.L.N.), organul suprem 0 Un va! de frig şi de relatează agenţia France
să declanşeze imediat, în de conducere a insurecţiei 10 mecanici
qraşe şi sate, rezistenţa fa populare declanşate sîmbă- ninsori abundente s-au a- Presse, citind date difuzate 2 electricieni (categoria 5 sau ti).
ţă de trupele guvernamen tă împotriva trupelor gu bâtut în ultimele 24 de ore la Manila. în zonele cala
tale şi să instaureze pute vernamentale de către for- asupra Spaniei, in zonele mitate s-au trimis alimente
rea populară locală. ţeie care se opun actualu centrate şi de nord au fost cu ajutorul avioanelor.
■La rîndul lor, autorităţi- lui regim salvadorian. mica lă, Miţa Borza şi Lenuţa
publicitate Munteanu pentru deosebi
ta grijă ce mi-a fost acor
dată la secţia medicală II
?*[LPţ®sa străinăj „Transnaţionalele au creat apartheidul“ i VINZARI-CUMPArARI a Spitalului din Hunedoa
ra. Constantin Truşcă —
Hunedoara.
• Vinci gard din fier, tip
Ca un ecou al acestor a- sigură în această zonă „Phi nelui — care vine în al « fagure, poartă mare şi
Societăţile transnaţio firmaţii au venit argumen lips“. doilea rînd, după aur, în j mică. Simeria, strada Tra ANUNŢ DE EAMILIE
nale au o mare parte din tele aduse de experţi din B. Kansen, membră a exporturile Africii de Sud | ia n nr. 2 C. (44). • Familia îndoliată
responsabilitatea in per diferite state europene. Comisiei belgiene de justi către Comunitatea Eeono- * • Vind apartament două Iohom mulţumeşte rude
sistenta unui guvern mi Astfel, S. Faltas, din partea ţie şi pace, evocînd rolul mică Europeană, S.U.A. şi | camere, Orăştie, strada lor, . cunoştinţelor, colegi
noritar in Atrica de Sud. mişcării olandeze anti-apar activ al băncilor transna Japonia, marii săi clienţi. « Pricazului, bl. 32, aparta lor şi tuturor celor care
Aceste consideraţii ale theid, a expus modul în ţionale în sprijinirea regi- Problema îmbracă un as- | ment 65. Informaţii, Cas au condus pe ultimul său
Comitetului special al care „Philips“ a succedat ■ mul ui sud-african rasist, a pect şi mai complex finind J tă u, nr. 176. (47) drum pe cel care a fost
O.N.U. Împotriva apar companiilor americane ■ în subliniat şi amestecul so seama că tranzacţiile pri- > • Cumpăr parbriz.spate IOHOM MIHAI
theidului, inserate de re sfera electronicii militare cietăţilor transnaţionale din vind cărbunele se efectu- I Wartburg 312, Hunedoara, (48)
vista Naţiunilor Unite — element crucial de care Benelux în domeniile ener ează prin intermedierea so- ! telefon 18565, orele 18—20.
„Forum du Développe depinde, considerabil încă, getic şi al industriei extrac- cietăţilor petroliere care, în f (c. 3)
ment'“ relevă, o dală in schimb, trebuie să asigure '
plus, necesitatea unei Forum du Développement u Africii de Sud o aprovizio- J P I E R D E R I D E C E S
presiuni internationale J? nare continuă cu petrol, « ® După o grea sufe
ce trebuie exercitată sursă de energie de care • Pierdut cîine Boxer rinţă, a încetat din
4
pentru a se contrabalan potenţialul producţiei de tive din Atrica de Sud. această ţară e, actualmen- | galben. Găsitorul este ru viaţă cea care a fost o
sa haloul atractiv înşe armament din Africa de Astfel, „Koyal Dutch Shell“ te, total lipsită. „Ţinînd « gat să anunţe la adresa : bună soţie, mamă, bu
lător ce înconjoară apar Sud. El a subliniat faptul —- a doua societate petro cont de faptul că importu- 1 Deva, strada Horea, bloc nică şi străbunică
theidul lieră a lumii occidentale — rile de cărbune ale Belgiei * BORCA ELENA
că Africa de Sud continuă şi Olandei în cursul ultimi- t nr.5, apartamentul 64.
să importe circa 80 la sută e una dintre cele cinci lor ani vor creşte probabil. I Bună recompensă găsito în vîrstă de 74 de ani.
din materialul de care are mari transnaţionale petro rului. (49) Andrei — soţ, Mari-
Citind date ale unei ana liere ce operează în Africa de o manieră spectaculoasă ' ® Pierdut legitimaţie de oara, Minodora — fii
lize a rolului societăţilor nevoie în acest domeniu, de Sud, controlînd 17,5 la — s-a pus punctul pe i la | servicii!, pe numele Flo- ce, Simion — ginere,
transnaţionale în dezvolta iar pe măsură ce evoluează sută din piaţă.. „Activităţile reuniunea de la Haga — J rea Nicolae, eliberată de Marcel, Nicoleta, Mia
rea economică a Africii de perfecţionarea tehnică a lui „Shell South Africa“ problema privind posibili- | I.T.A. Brad. O declar nu — nepoţi, Cristi —
Sud, John Gaetswe, secre acestui tip de echipament, cuprind astăzi petrolul, pro tatea ca alţi furnizori sâ < lă. (c. 2) strănepot, îi vor păstra
tarul general al Congresu devine tot mai tributară dusele chimice şi metalele. se substituie Africii de Sud | © Pierdut legitimaţie de o neştearsă amintire.
lui Sud-African al Sindica străinătăţii in ceea ce pri Se consideră că valoarea devine parte puţin plauzi- ; serviciu nr. 2853, pe nu Corpul neînsufleţit se
telor — SACTU, releva cu veşte aprovizionarea sa. totală a investiţiilor ..Shell“ bilă dacă regimul de apar- | mele Brutaru Victoria, e- află depus la domiciliu]
prilejul unei reuniuni anti Orice frînă i s-ar pune în plasează, actualmente, a- theid ar fi supus unei izo- ’ liberată de I.M. Orăştie. din Deva, strada Călu-
apartheid desfăşurată re cale, în acest domeniu, ar ceastă societate în‘ primul lări“. Or, o armată fără o l O declar nulă. (46)- găreni nr. 127. înhu
cent la Haga : „Transnaţio fi o lovitură pentru regi rînd al investitorilor olan bună aprovizionare cu pe- I marea va avea loc
nalele au creat aparthei dezi în Africa de Sud“ trnl şi derivatele sale n-ar J D I V E R S E miercuri, 14 ianuarie
dul.“. precizînd că „nici o mul de apartheid ; dar - Date grăitoare privind mai nutea susţine un regim | © Aduc mulţumiri me 1981, la cimitirul din
nu
se
acest
lucru
în-
societate transnaţională nu interesele mari ale trans ce dăinuie în pofida voin- ' dicului Petru Alic, surori strada Căiugăreni, De
poate fi disociată de susţi tîmplă pentru că ar naţionalelor în Africa de ţei majorităţii de culoare a I lor George ta Ţicu, Doina va. (45)
nerea puterii militare a re însemna o diminuare a Sud s-au citat şi în ce pri populaţiei. ,, Tomuţa, Marinela Bănci-
gimului sud-african“. cîştigurilor mari ce şi le' a- veşte în domeniul cărbu Z. ST. »
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, îiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Varite Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA . Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi diîuzorii voluntari
2700 Deva i stt Di Petru Sroza ar 35 Telefoane' 11275, 11585 1215?, 20708 din Întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL r Tipografia Deva ?tr 23 Anqiisr m 257 Costul unui abonament! 24 lei (pe 3 luni), 48 tel (pe 6 luni), 96 lei (un an)
