Page 39 - Drumul_socialismului_1981_01

211 @ MIERCURI, 14 IANUARIE 1981 Pag. 3

Popó un bilanţ bogat
Creaţia nouă — prin genuri şi formaţii AVEŢI ALTA 1
\ PLACA ? \
Ridicarea pe o treaptă \
! artistice pioniereşti de largă audienţă patriotică Prin intermediul uces- ’
inbi germanii ' Lei note adresăm o în- )
i pentru ad­ \^lrebare pentru conduce- {
ia treapta a superioară a activităţii F.D.U.S. La încheierea fazelor in- lizarea unei comuniuni e- dem că cercurile de profil i 'rea AXJ.T.L. Petroşani:}
liceu la fizi- din şcoli ca şi instituţiile
iţla univcrsa- tercomunale, orăşeneşti şl inoţionale prin genurile ar­ ) Cind va catadicsi să în- )
în anul care a trecut, eu răspund de curăţenia, municipale ale Festivalului tistice abordate. profesioniste ale judeţului ) treprindă măsuri eficien- \
isoeialiste naţional „Cântarea Româ­ Montajul literar-muzical- ar fi fost necesar să se im­ t le, asliel încîl cei care j
pronoexpres Consiliul municipal Deva frumuseţea şi sănătatea o- niei“ ni se pare oportun să coregrafic, cu puţine excep­ plice mai mult in promo­ 7 apelează la serviciile J
muzicii al F.D.U.S. a desfăşurat o raşului“.
lulce şi fru- activitate bogată şi eficien­ Ne-am ocupat cu răspun­ ne alăturăm dezbaterii ini­ ţii,. supralicitează nota re­ varea genului pentru că el j transportului în comun ţ <
iba ce-o vor- ţiată de ziarul „Drumul so­ torică, tonul de generalita­ are — cu toate carenţele ţ să nu mai aştepte prin l
tă, integrîndu-se responsa­ dere de organizarea şi des­
cri bil în eforturile colective­ făşurarea „Tribunei demo­ cialismului“, referindu-ne te, lungimile inutile. Mai de conţinut şi calitative ale i staţii intre o oră şi două 7
1 lor muncitoreşti pentru în­ craţiei“, la care lună de la prezenţa în festival, din­ dăinuie •— din nefericire textelor şi montărilor — o i ore şi jumătate, cum se )
ea economică lună participă un număr tot colo de cifre, a creaţiei noi, pentru copii, în primul rînd audienţă deosebită la- pu­ ) întâmplă pe traseul Pe- 1
cile ! deplinirea sarcinilor de originale, prin genuri şi — concepţia că este sufi­ blic. t troşani — Uricani ? Mai !
pentru măsu- plan, precum şi pentru so­ mai însemnat de oameni ai formaţii artistice pionie­ cientă debitarea scenică a Brigăzilor artistice le lip- )ales că aşteptarea in )
Shalccspearc. luţionarea unor probleme muncii. Caracterul de lu­
a televiziunii de ordin' politic şi social. cru şi eficienţa în soluţio­ reşti, de largă audienţă pa­ ţ condiţiile atmosferic^ ac- ţ
3.B.C'. Partea triotică. i tuale nu-i tocmai plăcu- i
Una din preocupările narea unor probleme pe Ediţia a III-a constituie, ! lă. Şi o spunem dinain- J
I. noastre importante a fost care le ridică cetăţenii re­ fără îndoială, un important
adoptarea unui stil de mun­ prezintă principalele ca­ salt calitativ şi participativ, ) te, ca să se ştie, vechea ?
că, care să asigure mobili­ racteristici ale „Tribunei“. formaţiile şi interpreţii in­ \ placă — „E lipsă de cau- ţ
zarea activă a tuturor or­ Pe baza dezbaterilor ce dividuali circumscriind un unor versuri despre patrie seşte — fenomenul neavînd i ciucuri“ •— s-a cam zgî- i
ganizaţiilor componente la au avut loc în ca­ repertoriu de rezonanţă pa­ şi partid pentru a conştien­ proporţii de masă — plias- | rial şi sună spart. Ade- J
transpunerea în viaţă a o- drul „Tribunei democra­ 1 sea pot ii văzute auto- \
1 : MO tta- ţiei“, Consiliul munici­ triotică, cu implicarea spe­ tiza idei patriotice. Există ticizarea artistică a ideii, \ buze Irecînd dinspre Pe-,
dimineţii; 7,00 bieotivelor şi sarcinilor ce cificităţii vîrstei. inconsecvenţe în folosirea rezolvată cel mai adesea l
-18,00 llevisia ne revin din documentele pal al F.D.U.S., îndrumat şi în preajma fazei judeţe­
urierul melo- congreselor F.D.U.S. şi al sprijinit îndeaproape de „suportului“ muzical, utili- prin „pomelnicul“ celor \
letin de ştiri; biroul Comitetului munici­ ne, este îmbucurător să ai zîndu-se şi cel de bandă şi harnici şi al celor indisci-
in ascultiltori- consiliilor populare, precum certitudinea unor prezenţe cel pe viu şi, mai cu sea­ plinaţi, prin obsesiva pre­
letin de ştiri; şi din cuvântările secreta­ pal de partid, a întocmit un artistice deosebite, cum sînt mă, melodiile folk, majori­ zenţă a aceluiaşi text („Bri­
(i i de muzicii rului general al partidu­ plan de măsuri care să
'.10 Din ţările lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ducă la îmbunătăţirea acti­ şcolile generale nr. 6 Fe- tatea istovite de prea înde­ gada Semafor“) şi a acelo­
00 Buletin de trila, nr. 8 Hunedoara, nr. lunga lor circulaţie şi re­ raşi defecte, precum şi a mm
icrofonul pio- Ceauşescu. Sub e g i d a vităţii de aprovizionare a 4 Deva, nr. 1 Brad, nr. 2 unor texte muzicale (ex. ;
Avanpremie- F.D.U.S. au fost organizate, populaţiei, a transporturi­ petare.
12,00 Buletin lor în comun, a prestărilor Orăştie, Haţeg. Sînt preferate montajele- „Pescarul amator“), deve­ i iroşani cit de cil in li- ţ
Diii comoara cu participarea tuturor or­ Referindu-ne la opţiunea colaj, fără o unitate tema­ nite exasperante după atâ­ / milele programului, dar l
tr.u ; 12,45 Co- ganizaţiilor componente, o de servicii, amenajarea tea ediţii.
■nicrilor din seamă de acţiuni în spriji­ locurilor de jbacă pentru repertorială, se cuvine a- tică, ceea ce coincide cu \ se întorc Ia intervale J
ISiOO De la 1 copii. preciată prezenţa în festi­ recitaluri' de versuri supra­ Se ignoră, în brigăzi-în ^ mari de timp şi, culmea, \
lubul invitaţi- nul producţiei, atît în sec­ val a unor genuri de largă puse pentru un anume — special, elementele de ţi­ , Înlănţuite cîtc două, trei i
ÎOţjurnal; 18,15 torul industrial cit şi în a- Ne-am preocupat şi con­ de obicei oarecare — fond
muncitoreşti ; gricultură — ' acţiuni de tinuăm să ne ocupăm mai audienţă patriotică cum ar nută, de densitate tematică * sau patru, ca tramvaiele.}
te economice; îndeaproape de îmbunătăţi­ fi montajul literar-muzical- muzical. De aici şi tentaţia şi artistică. \Nu precizăm aici nici)
î«ţe ale cîn- muncă patriotică la obiec­ coregrafic, brigăzile 'artisti­ „inventarului“ de eveni­ O menţiune specială se . una din zilele în care am (
n esc ; 10,55 tivele de investiţii, colec­ rea calitativă a activităţii mente, începînd cu obîrşi-
iul : 17;0® -«u- tarea de materiale refolo- echipelor de control al oa­ ce, recitalurile de poezie, cuvine interpretării, nu ' constatat asemenea ano- 1
; U7,«5 lia sibile, amenajarea spaţiilor menilor muncii. Ne-am pro­ formaţiile corale şi vocal- torii şi continuând cu o dată viciată de o selecţie \ malii. Mai uşor ar ti in- S
Hora .oii instrumentale, care au in­ scrupulozitate firul evolu­ i vers... I
mzică popu- verzi etc. O plenară a Con­ pus ca şi în acest an să clus în programele artistice tiv al istoriei. arbitrară (sau, dacă nu ar­
inteee revolu- siliului m u n i c i p a l al organizăm consfătuiri pe­ bitrară, după criterii extra-
Orele serii ; riodice cu aceste echipe, să texte şi dntece cu un bogat în pofida puţinătăţii tex­ artistice),' a interpreţilor, * NERVOSUL...
»1 rapsozilor ; F.D.U.S.-a stabilit măsuri conţinut politico-educativ, telor dramatice (piese, poe­
spiritul legii; concrete de sprijinire a u- le ajutăm să-şi îmbunătă­ valorificând generosul cadru me scenice, scenete etc.) fapt probat şi; de unii reci­
sonore ; 22,00 nităţilor şi sectoarelor in ţească compoziţia cu oa­ tatori plaţi, cu ¿..citire strict I . Autogara Brad, ora i
iră ; 23,00 Bi- meni activi şi competenţi, de emulaţie emoţională pentru copii, este inexpli­ ortografică a textului, ceea ’ 13,40. Autobuzul. 31-UD- \
;ale ; 23,30— care existau rămâneri în creat de sărbătorirea celei cabilă opţiunea repertoria­ \ 170, pentru traseu1 i
muzical noc- urmă, între care I.L. Chiş- să centralizăm ' săptămînal de-a 60-a aniversări a lă a unor îndrumători de ce pune sub semnul între­ ^ Brad—Deva, tras la pe- J
cădaga, ţesătoria de măta­ propunerile şi sesizările a- Partidului Comunist Ro­ formaţii. în etapa de masă, bării însuşi actul artistic , ron, avea plecarea peste \
:. 20,00 Actua- se, I.M.C. Bîrcea şi pe şan­ cestora şi să urmărim mai mân. două sau trei formaţii au al îndrumării adulţilor.
20,15 Bevista tierele de construcţii. în sistematic modul—în care Dar despre aceasta, în- ' cinci minute. Călătorii i
politică: Mun- sînt înfăptuite. De aseme­ Relevînd rezultatele abordat piese cu o temati­ ţ sosiţi în ultimul moment ?
sponsabilă, de realizarea cu 70 de zile împlinirile, ni se pare tot că circumscrisă marelui e- .tr-un. număr viitor. s în aut ogară şi cei care 1
ceput de cin- mai devreme a sarcinilor nea, trimestrial vom orga­ atît de oportun să detaliem veniment al anului 1981.
i social-politi- economice pe 1930 de către niza analize comune cu e- Prof. EUGEN BURZA i au coborît din maşinile ^
itmuri pentru chipele de control şi con­ (chiar dacă nu exhaustiv) Sînt supralicitate piesele în ’ de pe alte rute, neavînd l
v ; 21,00—21,30 municipiul nostru se află — în perspectiva fazei ju­ care multe roluri sînt ale vicepreşedinte \ vreme să-şi ’ cumpere b l - )
rară : Valoa- înglobate,- fără îndoială, şi ducătorii unităţilor contro­ adulţilor, ceea ce nu o dată ai Consiliului judeţean
or literaturii eforturile organizaţiei noas­ late. deţene — neajunsurile în al Organizaţiei pionierilor ^ Iele de la casă, s-au a- ţ
un fagure de Ţinînd seama de faptul montare şi mai ales în rea­ creează efecte hilare. Cre­ dresat direct şoferului t
•of. dr. Gh. I. tre. \ V asile Çestelncan, de pe i
n, de pe *
Invitatul emi- Am acordat, de aseme­ că- comitetele O.D.U.S. sînt
antin Cliiriţă. nea, o mare atenţie iniţie­ relativ tinere, fără o ex­ ^ autobuzul amintit, rugîn- )
rii şi organizării unor ac­ perienţă proprie, Consiliul i du-l să le dea bilele ori \
m&SKSSBSgWSi ' să le spună cirid are loe
tivităţi politico-educative, municipal al F.D.U.S. a a- \
care să ajute la formarea cordat şi va continua să \ plecarea. „Eu nu sînt ca- <
şi afirmarea responsabilită­ acorde şi în acest an un l sier, e u nu sînt birou dc )
itul (Patria) ; ţii sociale faţă de sarcinile sprijin concret în planifi­ ? informaţii. La casă, Ja 1
» Fetiţa şi ca- construcţiei socialiste în ta­ carea şi organizarea mun­ i casă !“ — ¡-a expediat ’
HUNEDOARA: cii, în organizarea ■ acţiuni­ \ acesia, nervos loarle. ^
lui ter ra noastră. La loc de frun­
srdut ş. jă- te au stat acţiunile dedica­ lor, astfel incit acestea să i In acelaşi timp, alţii, \
etoarea taide- te cunoaşterii şi aplicării în aducă o contribuţie sporită } probabil cunoştinţe de-a- Í
Casta divină la îndeplinirea sarcinilor ce V e şolerului, au urcat în ¡
îia (Construc- viaţă a documentelor de
□ŞANI: Prun- partid şi legilor ţării, a ne stau în faţă. ţ autobuz, fără să prez.in- t
şi ardelenii principiilor eticii şi echită­ Consiliul municipal al 4 te nici un lei de lăgili- )
rieirea dintr-o 1 maţ ie de călătorie. Ră- 1
7 Noiembrie); ţii socialiste, toate încadra­ F.D.U.S. este hotărît ca în
mi uriaş (Re- te sub genericul „Progra­ acest an să-şi îmbunătă­ i mine să védem cine-1 în- ^
PENI : Sccre- mul partidului, programul ţească neîncetat activitatea ţ vaţă pe V asi Ie Cestele- (
ir (Cultural) ; j can clleva obligaţii în- 1
lui (Muncito- nostru“. Alte acţiuni con­ pentru ca aportul nostru la
AN : Ultimul sacrate cunoaşterii istoriei realizarea obiectivelor ce / scrise în codul maniere- *
(Luceafărul) ; patriei şi partidului le-am ne stau în faţă. să crească 1 lor elegante, obligatorii ^
1 — seriile I-II
; LONEA: Vis organizat sub genericul zi de zi. \ pentru cei ‘ce îşi desíá- ¡
inerul); pe- „Trecut, prezent, viitor“. ELENA DROZD ţ şoară activitatea în ser­
edie de modă S-au permanentizat alte ac­ preşedintele viciul public.
toresc) ; ANI-
chiriem apar- ţiuni, cunoscute sub denu­ Consiliului municipal
opii (Munci- mirile „Sfatul familiei“, „Şi Deva al F.D.U.S.
3ANI : Vacan-
Toma (7 No-
ÍAD : A noua
t roşie) ; GU- Georgeta Istrate a fost
Jn. om de ză- Supraeiimentajia şi consecinjeie ei- asupra sănătăţii surprinsă vînzînd băuturi
Africa (Mine-
TIE : Vedere alcoolice cu lipsă la mă­
rdă (Patria) ; surătoare. Instanţa de ju­
ite- (Flacăra); Statisticile demonstrează mănînci. Omul sc autodis­ preveni., Este loarte impor­ adeseg cu hipertensiunea decată va măsura, desi­
I : Omul pă- c ă î n ultima vreme a cres­ truge servind mese copioa­ tant ca după oricare masă arterială şi cardiopatia is­
de. cultură) ; gur, cu cea mai mare e-
i patru sloa- cut considerabil consumul se, bogate în grăsimi şi dul­ să ai senzaţia .că ai putea chemică (angina pectorală © Din ce-o pica. Gri- xactitate.
tr) ; J3HAZI : de alimente pe cap de lo­ ciuri. Foarte mulţi sînt a- să mai mănînci ceva. şi infarctul miocardic). Mul-
;ul ; CĂLAN : cuitor. Asliel, desfacerile ceia care păstrează în ma­ Sedentarismul a diminuai le morţi subite, atacuri de gore Hotico este de loc
bişnuită (Casa din Eud, judeţul Mureş. Beţie violentă. îm-
SIMERIA : Si- principalelor mărluri ali­ terie de alimentaţie obiceiu­ mult nevoile energetice ale cord sau accidente vascula­ Are 25 de ani şi ar fi pu- bătîndu-se el, Vasile La-
riile I-H (Mu- mentare — pline, carne şi rile moştenite din bătrîni, organismului şi o aseme­ re cerebrale apar după me­ tut să fie om la locul lui. zăr, cu domiciliul în Pe-
: Caută vîntul produse din carne, unt, za­ cu mese bogate în carne nea alimentaţie are conse- se copioase cu sau fără Dar cum nu se omoară cu troşani, str. Venus, nr. 6,
hăr şi produse zaharoase — consum dc alcool. Auzim munca, a pornit prin ţară ap. 42, şi aîlîndu-se la de-
’astmmmm au crescut, la nivelul ju­ «neofl spunîndu-se: „Ce să în... vagabondaj, ca să tră- pozitul X.F. Iscroni, corau-
deţului nostru, în trimes­ Vlaţa raţionala fac dacă am pollă de mîn-
nzAmM iască din ce-o pica. Şi i-a na Aninoasa, aşa, din se-
mtBasmmsa trul IV al anului 1980, ¡aţă 9arvC. în acest caz trebuie picat un radiocasetofon, in. l-a lovit pe A.B., paz-
n
de aceeaşi perioadă a anu­ să intervină voinţa, convin­ pe care l-a furat în noap- nic la acel depozit. -Dar
băbil pentru lui 1079, în medie cu 2,18 gerea că depăşirea greutăţii
1981. şi slănină, cu dulciuri şi a- ciriţe tardive nelaste. Be tea de 11 ianuarie din lo- l-a lovit, nu glumă, că
ontinua să se kg pe locuitor, intre ali­ lualuri în exces. Consumul aceea, o însemnătate deo­ normale . nu aduce nimic cuinţa lui D.S. din Alma- paznicul a trebuit să fie
Ierul se va a- mentaţie şi creşterea indi­ excesiv de alimente este în sebită o are modul de pre­ bun. Mai intervine adesea
t. Vor cădea celui de afecţiuni degene­ un faclor: consumul de şu Sec, comuna Cîrjiţi. transportat în stare gravă
tai ales sub dauna unui echilibru fizio­ parare a meniurilor. Este Curând însă a picat şi el la Spitalul din Petroşani,
tie. Izolat po- rative există o legătură di­ logic, are electe negative bine să fie evitate prăjelile, alcool înainte de masă, ca­ în mâinile lucrătorilor Şi asta n-a fost destul. A
Vînt moderat rectă. Dar, despre bolile grave asupra organismului re creşte peste măsură pof­ de miliţie. Pentru furt ca- comis, apoi, ’un ultraj cu
ri locale pînă cauzale de abuzul alimen­ sosurile, condimentele, rin- ta de mîncare.
i din sectorul sănătos, provocind o serie taşurilc, să fie respectat lifjcat şi_ vagabondaj ur- violenţă asupra lucrăto-
t
aturile minime tar şi despre necesitatea i ­ de boli incurabile, degene­ Se ştie că omul se îngra­ mează să-i mai pice... o rului de miliţie care ve-
ître —3 şi 2 n e ; alimentaţii echilibrate, rative, ca obezitatea, dia­ ritmul alimentaţiei şi raţio­ şă uşor şi slăbeşte greu. De condamnare. nise pentru cercetări la
e maxime în- să dăm cuvînlul unor me­ nalizarea cantitativă a pro­
acie. betul zaharat, hiperlipide- duselor. aceea, prevenirea obezităţii faţa locului. Asta a fost,
ite. Vreme în dici specialişti, de la Spita­ mia (încărcarea organismu­ trebuie să înceapă de la • Măsurătoare cu lipsă, cum credea el, capacul.
ul se va aco- lul judeţean Deva : lui cu grăsimi peste nece­ Dr. Ioan Maia, medic car­ vârste tinere. Cînlărirca
ea precipitaţii diolog : Intre supraalimen- La un control efectuat de Dar nu era aşa. Capacul
le lapoviţă şi Dr. Aslra Nicolau, medic sar), ulerosc-leroza ele. A- periodică trebuie privită cu organele de miliţie la u- îl va pune procuratura,
ţ moderat cu principal, specialitatea in­ cestea tieşesilă un trata­ taţie şi bolile cardiovascu­ toată seriozitatea. Cîntarul nitatea „Cafe-bar“ din care a luat în cercetare
oină la 80—80 terne : Alimentaţia trebuie ment îndelungat, un regim lare există o strînsă Iegă- nu trebuie să lipsească la
lectorul sudic, H u n e d o a r a , barmana cazul.
de serviciu : socotită ca o necesitate, nu alimentar foarte sever, mult ■ tură, întnicît obezitatea, persoanele care vor să slă­ Rubrică reauzaiâ cu spnunul
ca o voluptate. Mănînci ca mai sever decât acela care precum şi creşterea grăsi­ bească sau sînt predispuse tnspectoiatu/'M nuletean de interne
să trăieşti, n u trăieşti ca să se poate aplica pentru a le mi tot în sînge se asociază Ia îngrăşare.