Page 41 - Drumul_socialismului_1981_01

JT 0
proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Mişcarea artistică hune-
doreană a fost înzestra­
tă, în ultimii ani, cu
creaţii valoroase pe ca­
re le-a readus la lumină
generoasa acţiune de cu­
noaştere, cercetare şi va­
lorificare a folclorului
local, ştafetă „Căutătorii
de comori“. Preluînd de
la vîrstnici creaţii mu­
zicale, literare, coregra
:
fice, obiceiuri sau datini,
căutătorii de comori
hunedorene au predat
generaţiilor tinere lu~
întreprinderea de tricotate tip lină Hunedoara. Atelierul
Ştafeta folclorică schimbul A. Tricotez» Mana Sbargea lucrează la şase ma­
şini şi este exemplu de disciplină pentru colegi. ,
„Căutătorii .-r Foto: VIRGIL ONQIU ]
de comori"
mmi »MIT« mm crări folclorice de largă depăşiri constante le sectoare înregistrează
m
audienţă — cum S-înt ÎN SECTOARELE I ŞI V depăşiri de cîte 4011 kg pe
SI AL CONSILIULUI POP 'UIAR JUDEŢE AM eu Mic şi Dineu Mare, ALE I.M. VULCAN post.
„Popelnicul“ de ia Din­
„Cerbul“ de la Să laş u REALIZĂRI MERITORII
de Sus, varianta baladei Printre întreprinderile în zilele care au trccuf
Anul )(XXIII, nr. 7212 JOI, 15 IANUARIE,,1981 i pagini — 30 bani „Mioriţa“ de la Pui, miniere din Valea Jiului din noul an, oamenii mun­
„Cîntecul bradului“ de care au început acest an cii din cadrul Cooperati­
la Râchitova — unele vei „Mureşul“ Deva au
cu depăşiri la planul de
dintre ele fiind valorifi­ cărbune se numără şi I.M. înregistrat importante rea­
ii Al II 1981, ÎN CINCINALUL CALITĂŢII Şi IHCilNţEI cate cu succes de an­ Vulcan. Un avans substan­ lizări la principalii in­
samblurile folclorice „Ge-
tusa“ sau ale studenţi­ ţial au luat sectoarele I dicatori de plan. Frin-
organizare
şi V, care totalizează în tr-o
bună
întregii
a
activităţi,
Mai mult cărbtme lor clin Petroşani şi Hu­ prezent aproape 800 tone aprovizionare corespunză­ o
nedoara. Pentru a cu­
noaşte modul de organi­ de cărbune extras peste toare cu materii prime
zare a noii ediţii a şta­ prevederile de plan. Con­ şi materiale, colectivele de
cocsificabil peste plan fetei folclorice „Căutăto­ stante in realizarea şi de­ muncă de aici au livrat
rii de comori“, precum
şi a noutăţilor pe care păşirea sarcinilor la ex­ către populaţie mărfuri în
tracţia de cărbune, cele valoare de peste 575 000
Colectivul de mineri de îl vom încheia cu o depă­ productivităţi înalte la com­ le aduce, ne-am adresat două colective au obţinut Iei, cfcctuînd, concomi­
la I.M. Lupeni a debutat în şire de 2 000 tone, şi cu plexul SMA-2 şi prin linia tovarăşului profesor Pe­ aceste succese mai ales tent, prestări de servicii
acest an cu rezultate pro­ un plus de 15 ml la lucră­ de front activă pe care tre Stoica», vicepreşedin­ de aproximativ 720 000 lei.
miţătoare. Evidenţiem doar rile de pregătiri. Cînd spun ne-am creat-o pentru pro­ te al Comitetului jude­ datorită unei bune orga­ La obţinerea acestor re­
două dintre acestea : pri­ aceasta mă bazez pe clima­ ducţii mari pe întregul se­ ţean de cultură şi edu­ nizări a producţiei . şi a zultate o contribuţie de
ma zi lucrătoare din an, 5 tul de muncă excelent din mestru. De fapt, am putea caţie socialista. muncii, precum Şi creşterii seamă şi-au adus-o colec­
ianuarie, a fost încheiată sector, pe linia de front ac­ extrage mult mai mult, LUCIA LICIU productivităţii muncii. La tivele secţiilor radio-tv.,
cu o producţie suplimenta­ tivă corespunzătoare, pre­ însă introducem un nou indicatorul productivitatea blănărie, marochinărie şi
ră de 1 000 tone de cărbu­ cum şi pe faptul că avem complex SMA-2, în panoul (Continuare muncii în cărbune, ambe­ confecţii.
ne, iar ultima zi a primei II, care va produce in mar­ in pag. a 3-a)
decade cu un plus de 800 tie-, iar roadele le vom cu­
tone. La zi, depăşirea sar­ lege abia în lunile urmă­
cinilor de plan se cifrează CUVÎNTUL DE ORDINE AL toare“ . NOUL MECANISM ECONOMIC —
la aproape 2 300 tone. Este MINERILOR DIN LUPENI Ing. Dumitru Dănciuleseu,
o dovadă elocventă că pro­ şef sector IV : „La actuala aplicat ferm, corect, eficient
ducţia acestui an a fost pre­ depăşire de 3 000 tone mai
gătită cu mult simţ de răs­ adăugăm 1 000 pînă la sfîr­
pundere, astfel incit anul brigăzi foarte bune. Ne-am şitul lunii, pentru ca tri- Rentabilitate crescută 0 SIMPOZION. Consiliul
poli­
educaţie
1981 să însemne pentru propus să eliminăm defi­ 'mestrul să-l încheiem cu o comunal şi (le cultură socialistă
ticii
minerii Lupeni ului un an nitiv absenţele nemotivate producţie suplimentară de fiecărui produs Vaţa de Jos a organizat ia
de la abataje“.
deosebit de rodnic. Dealt­ 6 000 tone. Avînd linie de , Atelierul de materiale pen-,
simpozionul
tru
construcţii,
fel, în cadrul unei anchete ing. loan Gif-Dcac, şef front suficientă, nu ne ră- , cu tema „România In lu­
efectuate recent, şefii sec­ sector II : „Avem un plus mîne decît să plasăm forţe Secţia turnătorie I a uzi­ nizare a muncii, aici a fost me“. Cei peste 150 de par-
toarelor de producţie ale ele 288 tone. Pînă la şfîrşi- corespunzătoare în abataje nei nr. 2 din cadrul între­ posibilă o depăşire la pro­ I tieipanţi au ascultat eu in­
minei, avînd în vedere con­ tuî lunii el va ajunge la şi să obţinem, ca şi pînă prinderii „Victoria“. Călan. ducţia fizică de aproxima­ | teres expuneri despre ac-
tivitatea
a
internaţională
diţiile actuale de la fron­ 500, iar la 31 martie aces­ acum, productivităţi mari. început de an, început de tiv 1 500 tone piese turna­ partidului nostru şi despre
turile dé lucru, şi-au expri­ ta va fi de trei ori mai Acestea sînt căile de bază“. cincinal — un cincinal ai te. De asemenea, baza teh- | contribuţiile originale ale
Nicolae
mat opiniile că încă din mare. Argumentele sînt Ing. Kotormany Gheor- calităţii şi eficienţei,. cu njco-materială a fost folo­ | t o v a r ă ş u l u i îmbunătăţirea
Ceauşescu
la
primul trimestru mina va trei : linie de front cores­ ghe, şef sector V : „Cele sarcini mobilizatoare, care sită intensiv, prin utiliza­ climatului de destindere în
lua. un avans considerabil punzătoare, au fost îmbu­ două abataje frontale cu cer o amplă angajare de rea 1a capacitatea maximă i Iunie.
în extracţia de cărbune coc­ nătăţite condiţiile geologice susţinere individuală şi în­ forţe, aşa cum se desprin­ a utilajelor şi agregatelor, I tS I.UCRARI DE META-
sificabil, pentru ca primul într-un abataj din partea cărcare manuală vor lucra de şi din lucrările Plenarei cît şi prin prelungirea du­ ■ I.OGRAFIE. La C.A.P. Po-
an al cincinalului să fie. vestică şi, în fine, am pus în plin tot trimestrul, u n u l C.C. ai P.C.R., din decem­ ratei de funcţionare a aces­ 1 peşti, Sn cadrul activităţilor i
încheiat cu rezultate dintre în funcţiune o combină de chiar pînă în vară. Abata­ brie 1980, eforturi susţinu­ tora, ca urmare a întreţi­ i de producţie-prestaţii a luat'
fiinţă o secţie in care se 1
cele mai. bune. Tema an­ înaintări de mare producti­ jele cameră au, de aseme­ te pentru gospodărirea la nerilor şi reparaţiilor de | execută lucrări de metalo-'
chetei : „Cu ce rezultate vitate, cu care scontăm să nea, asigurat front activ pe un înalt nivel de eficienţă calitate efectuate de echi­ grafic — etichete, tăbliţe şi I
veţi încheia luna Ianuarie obţinem avansări de 4—4,5 trei luni şi mai mult. Nu a fondurilor fixe, a mate­ pele specializate. S-a înre­ } panouri avertizoare ş.a. —
pentru întreprinderi. Ast- (
şi, respectiv, primul trimes­ m pe zi“. - sînt motive să nu extragem riilor prime şi a materiale­ gistrat şi o eficienţă de 47 | fel, se valorifică deşcurile
tru ? Iată opiniile expri­ Ing. Alexandru Blaj, şei în plus 1 500' tone pe ia­ lor, pentru reducerea cos­ lei la fondurile fixe la . de tablă şi se realizează I
mate : sector III : „2000 tone va nuarie şi 4 000 la trimes­ turilor de producţie pe u- 1 000 lei producţie marfă. I anual o producţie dc 100
Ing. Cornel Itădulescu, însemna producţia supli­ tru“. niiatea de produs, pentru Deci, putem afirma că oa­ j mii lei, din care 100 mii I
ici beneficii.
şef sector I : „La plusul ac­ mentară pe luna ianuarie CONSTANTIN IOVĂNESCU înnoirea produselor şi in­ menii muncii de la această l
tual de 400 tone vom mai şi 4 000 tone pe primul tri­ troducerea tehnologiilor mo­ secţie au lucrat, lucrează n DIALOG ETIC. La Au- ,
adăuga încă atît pînă la mestru. Cum ? Prin îm'e- derne. cu hărnicie, competenţă şi tobaza din Orăştie a l.T.A. ’
Deva a avut Ioc dialogul i
sfîrşitul lunii, iar trimestrul gistrarea, în continuare, de (Continuare in pag. a 2-a} Imperativele noului an răspundere pentru transpu­ etic organizat de Casa de
au găsit aici, la turnătoria nerea viguroasă în practi­ cultură a oraşului, cu te- |
I, teren fertil trecerii la o că a principiilor noului me­ ma : „Răspunderea morală
ce revine fiecăruia Ia locul |
DE LA MINISTERUL nouă calitate în activita­ canism economico-financiar. său de muncă fată de In-
¡CENTE" D o r i n ţ a EDUCAŢIEI tea economică. întregul co­ — La noi nu există pro­ deoiinlrca exemplară a I
sarcinilor de producţie, în­
,,vad bun“ — cum spun ŞI INVAţAMINTULUI lectiv de muncă este zilnic duse care să nu fie renta­ tărirea disciplinei, ridicarea 1
constructorii — gazeta se preocupat de reducerea cos­ bile, preciza tehnicianul nivelului comportamentului
Locul fierbinte al iapte­ aiirmă viguros în mobili­ Cursurile în învăţii- turilor’de producţie şi, în­ Gavrilă Budiu, şeful secţiei etic“.
Pe marginea temei puse
lor de fiecare zi — ială zarea acestora Ia înfăptui­ deosebi, a cheltuielilor ma­ turnătorie I. Producem ra­ in dezbatere s-au purtat
ce şi-a propus să fie şi ce rea sarcinilor de produc­ mîntul preşcolar, primar, teriale. Anul trecut, cheltu­ diatoare pentru încălzirea vii şi interesante discuţii, j
este gazeta de perete a ţie, cu accent pc calitatea gimnazial şi liceal se ielile la 1 000 lei producţie Au participat conducători
auto, tehnicieni, alte cate- i
Iotului nr. 21. de la Şan­ muncii, pe o conduită dem­ reiau luni, 19 ianuarie marfă au fost reduse cu 10 D. CORPADE gorii de oameni ai muncii '
tierul 2 Deva al T.C.H. Şi nă fată de aceasta. 1981. ------------ i din unitate. j
lei. Pe seama acestei redu-
pentru că a devenii, prin Pentru că şl-a remarcat’ I / ceri, cit şi prin buna orga­
n LA EXPORT. Preocu- |
articolele şl rubricile sa­ trăsăturile formative, ga­ (Continuare in pag. a 2-a) ţ pîndu-se in permanenţă de .
le, locul fierbinte al fap­ zeta a ocupai, anul trecui, diversificarea gamei produ- \
„A}IUUU1U1.
telor cotidiene, gazeta de în întrecerea de profil, lo­ | selor destinate exportului. ,
colectivul
întreprinderi'
aici nu-şl mai anunţă te­ cul 1 pe trustul de con­ I î „Marmura“ Slmeria execută
lul urmării, ci şi-l înde­ strucţii şi locul U pe mu­ » acum si hiaturi ile marmu-
plineşte : elicienta. nicipiu. Acum, cînd gaze­ / ţ ră (pentru Aradl, elemente
produsă
mobila
C.P.L.
la
Tînără, înfiinţată doar ta se allă la a doua edi­ / ce snoresc valoarea mobî-
cu un an în urmă de orga­ ţie din noul an, cu arti­ } lieruiui românesc prin ele-
nizaţia de partid a toiu­ cole mobilizatoare, se­ ^ gantă si stil.
lui, gazeta a ' devenit in­ cretarul organizaţiei de 4 «I GLADTOLE Si CRTZAN-
strument de bază în mo­ partid pe lot, tehniciană 1 TEME „DE POPEŞTI“. Tn
bilizarea constructorilor şi, Victoria Pălrăşcscu, măr­ 4 cadrul C.A.P. Popeşti s-a
1 înfiinţat o florărie in care
prin • satira şl umorul ca­ turiseşte : pentru că acti­ ţ sc produc gladiole şi cri-
ricaturii, s-a dovedit ca­ vitatea gazetei a adus un ţ zanteme. Amil acesta se
t
pabilă să scoală din iner­ suilu proaspăt în munca / preconizează a se produce
tie, să propună o atitudi­ de propagandă a organi­ ţ 4 (100—5 000 crizanteme si
ne nouă fată de muncă. zaţiei noastre, ne vom 4 S 000 gladiole. Aşadar, în
Da, gazeta, s-a „abătut“ strădui s-o facem mai mo­ J curînd vom putea cumpăra
de la regula multor surate bilizatoare, mai combativă I gladiole şi crizanteme „de
ale ei, cu ediţii bilunare. şi, deci, mai eficientă. Şi 4 Popest*“.
Şi-a propus trei ediţii pe avem o dorinţă : să urcăm
lună şl, dacă situaţia a cu ea în întrecere pe
cerul, chiar mai multe. primul Ioc.
Amplasată într-un Ioc cu L. LARA Aspect ilin turnătoria de cilindri de la Uzina „Victoria“ Călăn.
L______