Page 42 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI P

A $o producem legume pe
Colectivele de agitatori - sprijin preţios li) fiecare metru pâtrat de pâmînt

activitatea organizafilior de partid Ce-şi propun anul acesta gospodarii
9.00 Teleşco
10.50 Pagini
truiui
luarea
In secţiile întreprinderii de bază să discute cu agi­ — în primul rînd aceas­ metan, combustibili, mate­ din llia - o comună care arad 12.00 Roman
cea ur
chimice din Orăştie rămîi tatorii despre sarcinile ca­ tă eficienţă o vedem în mo­ rii prime şi materiale etc. 12.50 Telex
impresionat de avîntul cu re urmează să fie îndepli­ dul cum se realizează zilnic Agitatorii ne-au fost şi 16.00 Telex
care se munceşte pentru ca nite în perioada imediat sarcinile de plan la fiecare ne sînt de un real sprijin 16.05 Invăţăi
anul care a început, primul următoare, despre acţiunile loc de muncă. Agitatori cum în ducerea la bun sfîrşit trecut a consumat mai mult 16,25 Curs c
16,45 Teleşcc
din actualul cincinal, să de­ ce trebuie întreprinse de simt Dumitru Domnaru a unor acţiuni şi iniţiative 17.05 Viaţa
mareze cu rezultate supe- organizaţia de bază respec­ (maistru la secţia sculărie), cum ar fi, de exemplu, ini­ decît a produs 18.00 Baschc
tehnica
r.oare de calitate gi eficien­ tivă. De asemenea, agita­ Elena Dima (sortatoare la ţiativele „Fiecare cadru teh- B.S.K.
ţă. Pentru menţinerea şi torii participă la dezbate­ secţia chimie), Cornel Dan nico-ingineresc să rezolve priza :
■ In anul 1980, comuna llia a produs şi predat la
stimularea acestei rodnice rile ce se organizează pe (maistru la atelierul de o- anual o problemă tehnieo- C.L.F1 389 tone de legume, dar a consumat 520 ! E Da­ retur !
pionilo
activităţi, organizaţiile de marginea documentelor de xizi), Valeria Ionică (mun­ organizatorică echivalentă Transn
partid folosesc un larg e- partid, a legilor de stat a- citoare la. secţia mase plas- cu cel puţin valoarea cîş- că în anul trceut s-au cultivat legume în gospodării­ de la :
vantai de mijloace şi for­ tigului său anual“, „Redu­ le populaţiei pe 75 de ha şi in solarii pe 4 500 mp, în 18,35 Film s 13
pii :
me ale muncii politice de cerea efortului valutar prin acest an suprafeţele se vor extinde la 83 ha şi res­ sotlul
pectiv, 8 000 mp, în solarii. B Anul acesta se vor pro­
masă. în această direcţie, VIAŢA DE PARTID executarea unor piese de duce şi livra la fondul de stat aproape 1 400 tone de 19.00 Telejur
colectivele de agitatori - se schimb în atelierul între­ legume. 19,20 Ora ti
20.00 Călătoi
dovedesc a fi un sprijin prinderii“, „Contul colector Serial
preţios, după cum ne re­ doptate. Viaţa confirmă în­ tice-ambalaje), Petru Dafiu de economii al grupei sin­ La llia oamenii au des­ nele motive obiective, nu dul 2
leva Ion Beşteleie, secretar să că agitatorii trebuie in­ (muncitor la secţia mase dicale“, în realizarea o- coperit avantajele deosebi­ are darul să compenseze 20.50 Conicei'
traordi
adjunct al comitetului de struiţi ori de cîte ori este plastice-piese auto) şi mulţi bieetivelor şi criteriilor care te ale solariilor. Şi-au dat deficitul de legume. llia are 22.00 Telejui
partid, cu care am purtat nevoie, adică atunci cînd se alţii, urmăresc atent să se stau la baza acţiunilor în­ seama că, de pe suprafeţe datoria nu numai să-şi asi­
o discuţie pe probleme ale cere să acţioneze imediat folosească din plin capaci­ treprinse în unitatea noas­ relativ mici — solariile .sînt gure consumul propriu de
muncii cu agitatorii. înbr-o problemă sau alta. tatea maşinilor şi instalaţii­ tră privind economisirea amenajate în curţile şi gră­ legume, ci şi să producă
— Dacă sînteţi de acord, — Spre ce problemă e în­ lor, timpul de lucru, valo­ materiilor prime şi materia­ dinile gospodăriilor ;— şi mai mult, pentru mai buna
tovarăşe Ion Beşteleie, să dreptată atenţia agitatorilor rificarea fiecărui gram sau lelor, recuperarea materia­ fără investiţii prea mari, aprovizionare a oraşelor.
BUCUREŞ
începem cu modul de or­ de Ia I.C. Orăştie în aces­ centimetru de materie pri­ lelor refolosibile, reducerea folosind materiale pe care Există în comuna llia dioprogrami
ganizare a colectivelor de te zile ? mă. Ca urmare, anul trecut consumurilor de energie e- le au la îndemînă sau le cîţiva legumicultori a căror Radiojurnal
agitatori. — Firesc, spre acele pro­ planul producţiei., globale a lectrică, gaz metan erK pro'cură prin C.L.F. (folii de experienţă merită să fie ge­ presei; 8,10
diilor; 9,00
— Pot să vă spun că fie­ bleme care preocupă între­ fost realizat în proporţie de — Cunoscînd că orice ac­ polietilenă, sămînţă etc.), neralizată. Pe lingă cei pe 9.05 Răspum
care organizaţie de bază din gul nostru colectiv de mun­ 101,4 la sută, iar cel al pro­ tivitate este perfectibilă, ce obţin producţii succesive de care-i aminteam la începu­ lor ; 10,00 E
întreprinderea noastră dis­ că : realizarea ritmică a ducţiei marfă în proporţie aveţi in vedere pentru îm­ ceapă, salată, varză, ardei tul materialului pentru ve­ 10.05 Radi
pune de cîte un colectiv de sarcinilor de plan pe a- de 101,6 la sută ; sarcina bunătăţirea muncii agitato­ şi roşii timpurii, în canti­ niturile frumoase realizate meilor; 10,3
ric ; 1.1,00 I
agitatori alcătuit din 5—15 cest an în condiţii de cali­ productivităţii muncii a fost rilor ? tăţi care satisfac şi chiar prin valorificarea legume­ 11.05 Ansair
tovarăşi, în funcţie de mă­ tate şi eficienţă superioară, depăşită cu 1,6 la sută ; la — O instruire mai ope­ depăşesc necesarul de con­ lor prin C.L.F., i-am mai tineret ; 11,
rimea organizaţiei respecti­ buna gospodărire a mate­ export s-au livrat cu 45,2 rativă şi mai eficientă cu sum al familiilor lor. Din notat pe Iosif Peica, Parte- ră radio-tv.
de ştiri ; 12
ve, de problemele cu care riei prime şi materialelor, la sută mai multe produse sarcinile specifice ale fie­ valorificarea excedentului nie Miclăuş, Iulian Lazăr, folclorului
se confruntă, de cadrele pe a energiei electrice, întări­ decît prevederile planului; cărei formaţii de lucru, o de legume, prin predarea Mircea Ardelean, Alexan­ Cînlcce pali
care le are. rea răspunderii şi a disci­ au fost economisiţi 716 repartizare mai bună a sar­ la fondul pieţei, se obţin dru Ştioapa etc. la 1 la 3 ;
— Cum se realizează in­ plinei în muncă etc. Pe a- MWh energie electrică şi cinilor, pe agitatori. în a- sume mari de bani, ca în — Anul trecut — spune vers 20 ; 16
16,25 Tehnic
struirea agitatorilor şi; de gitatori îi puteţi vedea dis- 1 445 mc gaz metan etc. Cu dunările generale vom cere cazul lui Constantin Bu- Traian Buştea, cpnducător în ugricul tu
către cine anume ? cutînd cu muncitorii în faţa rezultate bune am demarat agitatorilor să prezinte in­ dică din Săcămaş (6 100 lei) auto la C.L.F. — am avut dii popular*
— Instruirea de bază, da­ vitrinei calităţii, a gazete­ şi în acest an. în decada formări asupra activităţii sau al lui Traian Buştea un solar mai mic, dar am * medicului ;
» .47,05
că se poate spune aşa, se lor de perete sau informînd 1—10 ianuarie bunăoară, lor. Ne vom gîndi şi la alte din llia (3 500 lei). predat ceapă de 1 500 lei, \ , 17,2*
face lunar, odată cu 'instrui­ asupra evenimentelor ce au planul producţiei globale a modalităţi de sporire a efi­ în anul care a trecut, în iar roşii am vîndut de vreo ciui., patria
muzical ; li
rea activului de partid, ac­ loc în activitatea internă si fost realizat în mod exem­ cienţei muncii lor, pentru 1 500 de gospodării ale 2 000 lei. în acest an mi-am 20,00 Atei
tivitate organizată de către internaţională a partidului plar, s-a depăşit cu unu la că, e firesc să ne întrebăm populaţiei s-au cultivat le­ făcut încă un solar, ipai României ;
comitetul de partid pe în­ şi statului nostru. sută planul producţiei mar­ care e finalitatea oricărei gume pe 75 ha, iar în so­ mare. Am plantat ce<-Vpa, tehnico-ştiin
treprindere. Apoi, s-a sta­ — Cum s-ar putea eva­ fă, am dat peste plan 30 acţiuni. larii pe 4 500 mp. La fon-' am pus îngrâşămînt orga­ letJn de şt
cenaclu ; 22
tornicit la noi obiceiul ca lua activitatea colectivelor tone mase plastice, s-au în­ dul de stat s-a prevăzut nic, iar în februarie îl în­ orii ; 23,00
după fiecare adunare gene­ de agitatori, adică eficienţa registrat importante econo­ Convorbire consemnată de să fie livrate 200 tone de velesc în folie de polieti­ cale : 23,30-
rală secretarul organizaţiei muncii lor ? mii la energia electrică, gaz VASILE PÂŢAN legume, dar s-au predat lenă. După ce recoltez ceav muzical no<
doar... 3 tone ! De la C.A.P., pa — şi sper să iau pe ea
C.L.F. llia a achiziţionat bani frumoşi ! — pun var­ -
389 tone de legumş, faţă de ză şi apoi roşii. Anul trecut
Ţesătoria de mătase 1 745 tone, cit era în plan. am cules de la o singură DEVA
Deva. Unitate reprezen­ Aceasta şi datorită calami­ plantă mai multe kilogra­ Iată (Patria
tativă a industriei uşoa­ tăţilor naturale. Prin maga­ me de roşii, o roşie avind tre prieteni
DOARA :
re din municipiul reşe­ zinul de legume şi fructe chiar peste o jumătate de J upiter (FU
kilogram.
dinţă de judeţ, unde fi­ din localitate s-au desfăcut In cultivarea roşiilor s-a dată la Vei
520 tone de legume, deci cu
gistul) ; Bu
rele de la „Vîscoza“ Lu­ mult peste cantitatea „re­ specializat şi Androni.c He- I-II (Arta)
pani se transformă în coltată“ din comună. în loc drea, din llia. Nu are so­ sprezece
PETROŞAN.
ţesături apreciate în toa­ să contribuie la buna apro­ lar. întîi le obţine în ră­ trolul şi ar<
tă ţara. în imagine două vizionare a populaţiei de la sad..iţă, apoi le repică în Micuţa Mo
(7 Noi cm br
tinere muncitoare, Elena oraş, comuna llia a mai curtea pe care o cultivă în gheaţă (R
Juca şi Ecaterina Predi­ luat de la fondul pieţei can­ întregime. Şi cu toate că P E N I : Al t
titatea de 131 tone. Cu alte nu are o curte exagerat de tal (Culturi
ca, surprinse în timp ce Vis de glor
cuvinte, a consumat mai mare (dimpotrivă !), obţine Moarte pe I
controlează, atent, cali­ mult decît a produs. roşii să mai dea şi la ve­ (? ţitores
tatea urzelii. Anul acesta, văzînd re­ cini. Poate-i ambiţionează M . . c u i
zultatele frumoase ale ce­ şi pe ei să cultive roşii ! rewe grad
I—TI (Miner
Foto : V. ONOIU lor care c'ultivă legume în Acasă la Constantin Budi- Comedie d<
solarii, şi alţi gospodari ai câ am văzut în schimb su­ (Muncitores*
comunei doresc să-şi ame­ prafaţa întinsă a solariilor Vis de glori
URICANI :
najeze astfel de spaţii pen­ cultivate cu ceapă, răsadni­ chiul Tom a
ţa, garanţii pentru produc­
Rentabilitate crescută în tabăra tru culturi protejate. Se ţii şi venituri frumoase şi BRAD : B r
(Steaua
preconizează ca în acest an
suprafaţa solariilor din gos­ în acest an. BARZA : pentr 1
padă
fiecărui produs Odată cu zăpada care s-a lurai-distractiv, organizat cu podăriile populaţiei să Dacă sînt posibile astfel norul) ; OF
curaj uhu’ ii
aşternut şi peste cocheta concursul profesorului Gli- crească la 8 000 mp, iar în de realizări în_ legumicul­ ranţa (Flacâ
staţiune Geoagiu-Băi au gor Haşa — discotecă, dans, grădini se vor cultiva legu­ tura Iliei, unele apropiin- BAI : Omul
(Urmare din pag. 1) centrală am înlocuit supor- me pe 83 ha. Se va intensi­ du-se chiar de performan­ de cultură)
ţii tip spirală cu un alt tip poposit aici sute de elevi drumeţii, piscină, jocuri dis­ fica în acest scop acţiunea ţe, cum se face că pe în­ nă seara,
de suporţi, prin care am in tabere de vacanţă: pio­ tractive. BRAZI : (
centrală, piese pentru ma- nieri, sportivi de pertor- Că aici matematica iace de depistare şi cultivare a treaga comună nu se aco­ CALAN : V
şini-unelte, utilaj siderur­ redus consumul de metal manţă şi... matematicieni, casă bună cu zilele de va­ terenurilor virane. S-au re­ peră • necesarul de. legume ? nuită (Ca:
Partizanii
îi
gic şi de turnare şi, mai cu 15 tone în 1980. în ace­ care ţintesc către viitoare canţă o dovedeşte o inllm- partizat loturi unităţilor cu Poate că gospodarii Iliei nie) ; SIMF
nou, piese agabaritice pen­ laşi timp productivitatea performanţe. Este vorba de plare devenită prilej de a- cantine, ^cum sînt liceul a- vor da acestei întrebări tru steagui
tru cocseriile din ţară. muncii a crescut cu 8 pie­ 44 de elevi, organizaţi in­ muzament : elevul Moraru ' groindustrial şi spitalul, cit răspunsul aşteptat şi firesc: ILIA : Caut
na) ; GFIEL
Ne-am specializat în ceea se pe maşină. tr-o tabără din iniţiativa Victor, de la Liceul indus­ şi familiilor care locuiesc vor produce şi preda la (Muncitores
ce ne-a cerut economia na­ — Fiindcă tot aţi adus cercului de matematică de trial nr. 5 Deva, dorind să la bloc. Mai mult, trebuie C.L.F. întreaga cantitate de
ţională. N-am îndepărtat vorba despre valorificarea la Liceul industrial nr. 4 însă să acţioneze consiliul legume contractată pentru
din producţia noastră pie­ superioară a materiilor pri­ petreacă cileva zile intr-o popular llia, în acest an, pe acest an. Iar dacă o depă­ |&RO
sele aşa-zise fără valoare. me, să rămînem puţin în Deva, cu sprijinul comitetu­ tabără, a nimerit, fără voia linia realizării şi predării şesc, nimeni nu se supără !
Pentru ele am căutat şi a- domeniul gospodăririi lor. lui de părinţi. Cele 8 ore lui, intre „matematicieni“. integrale a cantităţilor de Livrarea unor cantităţi spo­
Rezultatei
plicat cele mai eficiente — în cazul nostru — au- zilnice de muncă cu cifre, Prima zi s-a speriat. Apoi legume contractate, de rite de legume pentru fon­ ianuarie 19
formule şi iiguri geometri­
tehnologii de execuţie. La togospodărire. Repartizăm ce, petrecute sub Îndruma­ s-a angajat serios in mun­ 1 346 tone de la C.A.P. .şi dul pieţei constituie de fapt
acestea, o contribuţie deo­ la început de lună fiecărei că, devenind membru per­ 22 tone de la gospodăriile o îndatorire de mare răs­ Extr. I : 14,
sebită a avut-o gîndirea echipe necesarul de mate­ rea competentă a profeso­ manent al cercului nostru. populaţiei. Scuza produc­ pundere civică pentru toţi Extr. a II-,
colectivului. riale pentru producţia ace­ rului Robert Singer, alter­ (DANIELA PÎNZARIU, clasa ţiilor slabe din cauza ex­ producătorii agricoli. 36, 6.
— Explicabil de ce, pen­ lui interval de timp. Se nează cu alte ore de bogat a Xl-a B, Liceul industrial cesului de umiditate, chiar Fond de
tru că aici există un colec­ vede cine economiseşte ma­ şi interesant program cul- nr. 4 Deva). dacă este justificată de u- VIORICA ROMAN lei.
tiv puternic sudat, maturi­ teriile prime şi cine nu. în
M,
zat, cu multă experienţă de general se economisesc. Mai mult cărbune cocsificabii peste plan ffiP *3aaa
muncă... Preocupaţi de buna utiliza­
— Experienţă pusă în re a materialelor, de gos­
slujba eficienţei, aş com­ podărirea lor judicioasă, am (Urmare din pag. 1) deja alte două, care urmea­ spuneam, acestea au la ba­ într-o vastă acţiune de in­
pleta. Şi, drept rezultat, reuşit să adăugăm un spor ză a fi plasate, precum şi ză pregătirile anterioare troducere a mecanizării. 15 Timpul i
ianuarie
îmbunătăţirea continuă a de aproape' 4 milioane lei Ing. Carol Varhonic, şef un abataj care va fi echi­ privind obţinerea de pro­ Sîntem încredinţaţi că, oda­ răcire uşor
tehnologiilor de fabricaţie, la producţia netă a între­ sector VII: „Deşi am por­ pat cu complex mecanizat. ducţii superioare, încrede­ tă încheiată această etapă, mult noros
plus asimilările de noi pie­ prinderii pe anul trecut. nit mai greu în această lu­ Aici pregătirile sînt efec­ rea în colectivele pe care şi sectorul VI va intra în sori tempo:
rat din nor
se de maşini-unelte au dus Iar prin recircularea mate­ nă, menţinîndu-se condi­ tuate în proporţie de 90 la le conduc, în tehnologiile rîndul sectoarelor fruntaşe minime vo:
la creşterea ratei rentabili­ riilor prime secundare am ţiile grele de zăcământ din sută. Cu toate acestea, vom moderne pe care le aplică. ale minei. Oricum, din pro­ tre —4 şi :
tăţii, a beneficiilor. Intro­ obţinut în plus 18 tone pie­ luna decembrie, pînă la încheia primul trimestru cu O singură excepţie — sec­ ducţiile suplimentare preli­ maxime în
de. Ceaţă
ducerea noilor tehnologii se turnate pentru maşini- sfîrşitul lunii vom recupe­ un plus de 1 000 tone de torul VI, car® în prezent minate de celelalte sectoa­ La munte
de lucru a condus şi la e- unelte. Aşa am înţeles noi ra restanţele şi chiar vom cărbune“. traversează o situaţie cri­ re, cu, cer
nir
conomisirea materiilor pri­ să răspundem chemării depăşi planul cu 500 tone. Sînt elocvente opiniile ex­ tică, datorită «ondiţiilor di­ re, rezultă o depăşire sub­ cădea mod,
Vînt
me. In valorificarea lor partidului de a situa în In acest trimestru ne ies primate de conducătorii ficile de zăcămint, precum stanţială a prevederilor de (Meteorolo:
super''?-! Bunăoară, la ra­ centrul activ'»* ** noastre din funcţiune două abataje sectoarelor de producţie de şi pentru faptul că între­ plan de către cea mai mare Pronccnco)
1
diatoarele pentru încălzirea calitatea şi eficienţa. frontale, însă am pregătit la mina Lupeni. Aşa cum gul sector se află angrenat mină din Valea Jiului.