Page 45 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 45
J^cr
VhïffS*
Je
^l&OLETARl DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 1 Tovarăşul Nicolae Ceauşesorr
a început seri o vizita de lucru
In judeţul Braşov
T o v a r ă ş u l Nicolae ducătorul partidului şi sta catori economici şi căile vi
Ceauşescu, secretar general tului nostru. itoare de dezvoltare, se fa
al Partidului Comunist Ro T o v a r ă ş u 1 Nicolae ce un bilanţ al rezultatelor
mân, preşedintele Republi Ceauşescu a răspuns cu obţinute pină acum.
cii Socialiste România, a căldură manifestărilor en Apreciind rezultatele ob
început joi, 15 ianuarie, o tuziaste ale mulţimii care ţinute, tovarăşul Nicolae
vizită de lucru în judeţul l-au însoţit pînă la porţile Ceauşescu a recomandat
Braşov, unul din cele mai întreprinderii „6 Martie“ — conducerii unităţii continua
puternice judeţe industria primul obiectiv al vizitei. rea eforturilor pentru asi-"''
lizate din ţara noastră, cu Dialogul cu cei ce mun milarea unor noi produse
o veche şi îndelungată tra cesc la întreprinderea „6 de -înaltă tehnicitate, lăr
diţie muncitorească. Martie“ începe în cadrul u- girea fabricaţiei de maşini-
Continuîndu-şi dialogul cu nei expoziţii, unde directo unelte pentru scule in ve
ţara, secretarul general al rul generat, al unităţii pre derea dotării şi altor între
partidului, preşedintele Re zintă principalele produse prinderi constructoare de
publicii a analizat, împreu care se realizează aici — o maşini din ţara noastră,
nă cu reprezentanţii orga gamă largă, complexă de dezvoltarea pe mai depar
nelor locale, cu cadre de accesorii necesare fabricării te a sectorului de autouti-
răspundere din întreprin maşinilor-unelte, moderne lare pentru maşini şi insta
derile economice, cu spe motorete „Mobra“, o mare laţii necesare fabricaţiei cu
Anul XXXIII, nr. 7213 4 pagini — 30 bani cialişti şi muncitori, modul varietate de biciclete pentru rente din întreprinderi. S-a
în care s-au realizat preve toate vîrstele. recomandat, în mod deose
derile cincinalului recent T o v a r ă ş u l Nicolae bit, să se execute toate
încheiat, precum şi măsu Ceauşescu, apreciind rezul sculele necesare fabricaţiei
ia secţia I fursiaSe cira C. S. Hunedoara rile întreprinse pentru des tatele obţinute în diversifi autoturismului Oitcit.
făşurarea în cele mai bune carea acestor produse, reco în timpul vizitei, tovarăşul
Noul an solicită ritmicitate condiţii, sub semnul exigen mandă conducerii întreprin Nicolae Ceauşescu s-a oprit
ţelor calitative stabilite de
în diverse sectoare de mun
derii să treacă la 6 tipiza
Congresul al Xfl-lea al re mai largă a elementelor că, a stat de vorbă cu nu
şi bună organizare P.C.R., de Plenara Comite din componenţa motorete meroşi muncitori interesîn-
tului Central al partidului
du-se de condiţiile lor de
lor şi mai ales a biciclete
din decembrie 1980, a acti
lucru şi de viaţă.
lor şi să aibă în vedere, în
x
vităţii economice în acest continuare, reducerea greu Vizita de lucru a tovară
La sec|ia I furnale din ca planul. însă nu e suficient. borare nu avem întotdeauna şn de debut al noii etape tăţii lor. şului Nicolae Ceauşescu în
drul combinatului hunedo- Vorbind de eficienţă, aceas asigurate oale de fontă şi de făurire a societăţii so După această discuţie a- judeţul Braşov a continuat
rean doar calendarul şi sta ta n-a prea fost. Am con zgură în cantităţi suficien cialiste multilateral dezvol supra realizărilor obţinute la întreprinderea de con
tisticile întocmite au mar sumat în plus 33 000 tone te. Acest fapt periclitează tate în patria noastră — pînă acum şi a perspecti strucţii aeronautice Braşov
cat trecerea dintr-un an în ■ cocs, adică 55 kg cocs mai ritmicitatea producţiei. A- cincinalul 1981—1985. velor de dezvoltare, secre — unitate creată şi dezvol
altul. în producţia de fon mult pe tona de fontă ela poi, tot legat de oalele de Vizita s-a desfăşurat, sub tarul general al partidului tată din iniţiativa şi cu
tă n-au fost cunoscute cli borată. Pe de o parte din zgură, ele nu se dezbat bine semnul dragostei şi recu este invitat să viziteze une sprijinul direct al secreta
pele de răgaz. Ţara are ne cauza calităţii necorespun l-a halda de zgură, fapt ce noştinţei fierbinţi pe care le sectoare de fabricaţie a- rului general al partidului,
voie de cît mai mult metal, zătoare a cocsului, pe de contribuie la reducerea ca le nutresc, alături de între le întreprinderii. preşedintele Republicii, în
realizat cu consumuri ma altă parte chiar din cauza pacităţii şi chiar la neut-i- gul nostru popor, oamenii Dialogul de lucru al se cadrul programului naţional
teriale şi energetice tot noastră, a furnaliştilor, pen iizarea lor. Cu ce ne mai muncii — români, maghiari, cretarului general al parti de dezvoltare a unei puter
mai reduse, de un înalt ni- tru că am făcut de multe confruntăm ? . Media de germani şi de alte naţiona dului a continuat în oraşul nice industrii aeronautice
vîrsfă a forţei de muncă lităţi — ce trăiesc în Ţara Hîşnov, la întreprinderea dc care Să satisfacă necesităţi
este de 42—44 de ani, iar Bîrsei, străvechi pămînt scule. le îri continuă creştere ale
munca la furnale e totuşi românesc, faţă de partid, Muncitorii acestei impor eco'ftOrniei româneşti.
grea. Aş avea o propunere: faţă de secretarul său ge tante unităţi â economiei La sosire, t o v a r ă ş u l
în şcolile de profil să se neral ale cărui repetate vi româneşti au îfitîmpinat pe Nicolae Ceauşescu â fost
pună un accent mai mare zite pe aceste meleaguri ale , salutat de muncitorii cai'e
vel calitativ. Este un dezi ori concesii rutinei. Orga- pe formarea şi calificarea ţării au determinat dinami tovarăşul Nicolae Ceauşescu lucrează in această modernă
derat al perioadei ce o par nizînd mai bifte munca în unor cadre tinere pentru a- zarea dezvoltării oraşelor şi cu bucurie neţărmurită, cu unitate industrială, cu cal
curgem în prezent spre a cadrul secţiei noastre, tre ceste meserii. Noi, într-un satelor judeţului, ca dealt profundă dragoste şi pre de urări de bun venit, de
conferi României un nou buie să eliminăm această fel, am încercat să - soluţio fel a tuturor localităţilor ţuire, exprimîr.du-şi, toto sănătate şi de viaţă lungă,
statut între ţările lumii. situaţie. năm acest deficit de forţă patriei. dată, prin urale şi ovaţii, de putere de muncă îri frun
Deci, noul an pe platforma Deci, neajunsuri mal e- de muncă prin înfiinţarea adînca lcr mulţumire pen tea partidului şi statului.
furnalelor solicită ritmicita xistă pe platforma furnale unor cursuri de calificare, Vizita de lucru a tovară tru condiţiile minunate de în centrul dialogului eu
te şi bună organizare, prilej lor şi acestea influenţează îhsă ce s-â îritîmplat ? Oa şului Nicolae Ceauşescu în muncă şi viaţă ce le-au fost cadrele de conducere din
de a-i întreba pe furnalişti activitatea Colectivului de menii au plecat di-n setţie. judeţul BraşoV a început create prin grija perma Ministerul Industriei Con
cum şi-au început activita muncă. La furnalul nr. 4 Aici consider eu ca nu am în oraşul ZărneştL una din nentă a secretarului gene strucţiilor de Maşini, cu
tea Ne răspunde secreta discutăm pe această . temă făcut suficient, în direcţia localităţile în plină dezvol ral al partidului. reprezentanţii organelor lo
rul comitetului de partid, cu maistrul Constantin Ne permanentizării forţei de tare din această parié a Apoi, secretarul general cale de partid şi de stat, cu
Anton Filipescu. goi (eseu. muncă. O altă problemă ţării. al partidului vizitează une specialiştii şi muncitorii u-
- 1981 vrem să fie anul — Cu ce probleme vă Lâ intrarea în oraş, mii le secţii ale întreprinderii. zinei s-au aflat probleme
unei înalte eficienţe şi al confruntaţi şi cum acţionaţi D. CORPADE de locuitori au ieşit în în- In faţa unor machete şi
unei calităţi ridicate. pentru soluţionarea lor ? tîmpinarea t o v a r ă ş u l u i grafice, gazdele înfăţişează de strictă actualitate vizînd
— Anul 1980 n-a f o s t ? — Unele, cum ar fi cele Nicolae Ceauşescu, salutînd evoluţia întreprinderii, di
— Nu cum a m f i vrut noi. legate de mai buna organi (Continuare în pag. a 2-a) cu deosebită stimă pe con namica principalilor indi (Continuare în pag. a 4-a)
E adevărat, am dat o pro zare a muncii, îmbunătăţi
ducţie suplimentară de peste rea calităţii fontei, creşte
6 000 tone fontă. Aceasta rea productivităţii muncii
înseamnă că am avut şi o depind de noi şi, aşa cum Pentru buna aprovizionare a populaţiei
ritmicitate ridicată în pro am procedat întotdeauna,
ducţie, adică lună de lună ne străduim să le soluţio
ne-ain îndeplinit şi depăşit năm. Altele însă... La ela LÂ FONDUL DE STAT CIT MAI MULTE
PRODUSE AÛB08UMENTARE
I Orăştio). Activitatea lor în
cei 30 de ani de muncă se
I u n concretizează în reeiréüitarea „O atenţie deosebită trebuie acordată realizării fon
a circă opt milioane . bucăţi
piei animale diferite, a peste dului dc sfat la toate produsele agricole. Realizarea
patru milioane tone hirtie, producţiei agricole şi predarea produselor hi foridăl de
Q „OMAGIU FIERBINTE“. două milioane tone textile, stat, in cohcordanţă cil contractele stabilite, cu planul
Sub acest generic, la Casa de precum şi alte sute de mii de aehizrţiî, este o necesitate şi o obligaţie care tre-
cultură din Haţeg a avut ioc tone diferite materiale refo-
o Înfîlmre a membrilor ce Josibi ie. bttîe realizafă neapărat. Fără aceasta nu se poate asi-
naclului literar „Sarmis“ clin gtfra 6 brtnă aprovizionare, nu se poate asigura baza
localitate cu tinerii amatori
de poezie şi muzică. An reci 0 CU ACUL ŞI CU AŢA. de maiorii p'rMlb pentru industria alimentară şi pen
tat din creaţiile proprii de Prin serviciile de caritate o- tru alte Sectoare“.
dicate conducătorului partidu ferile populaţiei,- cit şr prin
lui şi stalului nostru* tova respectarea termenelor co - NICOLAE CEAUŞESCU
răşul Nicolae Ceauşescu, ti
nerii poeţi Valeria Chircii, menzilor,' secţia croitorie din
ionel Drăfifăncscu şi Matei Brad a Cooperativei „Moţul“
Constantinescu, iar solistul — responsabil Romulils Stan Activitate susţinută pentru
Petru Popa a interpretat câ — şi-a cîştigat un bTrrr renu
teva din cele mai cunoscute me, fiind frecvent solicitată
melodii de muzică tînărăv de locuitorii oraşului şi- de
cei din împrejurimi. Astfel contractarea produselor agricole
se explică succesul înregistrat
0‘ „PRKETÎNIÎ MUZEOGRA la nivelul unităţii : 20 000 Iei,
FULUI“. Recent, la- , casa peste plan, de la începutul 1 în toate localităţile rura le care activează în această
pionierilor şi şoimilor patriei acestui an. le se desfăşoară, sub con direcţie, s-a reuşit ca pre
din Hunedoara a luat fiinţă
cercul „Prietenii muzeogra ducerea organelor de partid vederile de plan la unii in
fului“ care, sub „bagheta“ B! CURATIVA. De curînd, şi de stat, o activitate in dicatori să fie deja realiza
profes*oarei de specialitate Complexul „Germisara“ din tensă pentru contractarea şi te integral pe acest an. Aşa
Măria Cosma, şi-a propus un staţiunea Geoagiu-Băi- dispu
bogat program de educaţie ne şi de o sală colectivă de achiziţionarea de la gospo de exemplu, comuna Baia
patriotică. Odată cu vizitarea aerosoli (cu o capacitate de dăriile populaţiei a unor de Criş a realizat planul
Castelului Corvineştilor s-a 30 persoane), care întregeşte cantităţi sporite de produse de contractări la porci, lap
desfăşurat şi prima temă : astfel gama terapeutică uti
„De la legendă la adevărul lizată în tratarea afecţiunilor agroalimentare. Acum, în te de vacă şi lapte de oaie.
istoric“. căilor respiratorii’. în perioa toate comunele, colectivele în total, de la gospodăriile
da imediat următoare vor fi formate" acţionează pentru populaţiei s-au contractat
DUPĂ 30 DE ANI DE posibile tot aici băi şi îm finalizarea contractărilor la peste 200 capete de anima
MUNCA au început bineme pachetări cu nămol pentru animale şi produse anima le, din care 105 porci şi
ritata odihnă — anii de pen bolnavii cu afecţiuni reuma
sie — patru din cei mai buni tismale. liere la nivelul sarcinilor peste 80 bovine, precum şi
şi destoinici oameni ai mun de livrare la fondul de slat peste 1000 hi lapte. Locui
cii de- la I.J.R.V.M.R. Deva. torii comunei Bălţa au con
iată numele lor : Fetru Roca prevăzute în plaiiul de dez
(de la centrul Deva); NiCo- voltare economico-'Socială în tractat pînă ‘acum aproape
lae Rusan; Ioan Zali'arie şi N. BADIU
Iile Tămăşan (de la centrul C.S. Hunedoara. Hala de tur nare a oţelulUi* dé la O.S.M. 2. profil teritorial. în multe
Foto: V. ONOIU comune şi sate, datorită
muncii depuse de colective (Continuare în ooq. a 2-aţ
