Page 46 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR:

l§i! in soi
: l ELE
r 1
şi bună
1(Î,00 Telex
1G,05 Politeln
(Urmme din pag. ÎJ raţia lui ar trebui să se a- iby.io Emisiur
Alcătuite din membri ai litativă a organizaţiilor de comuniştilor în înfăptuirea cale şi organizaţiile U.T.C. propie de sfîrşit, riu sînt a- mană
comitetului de partid, din bază. Ulterior, membrii co­ sarcinilor economice şi so- în organizarea unor convor­ este cea care vizează cali­ sigurate o scrie de piese, 18,25 Tragere
alţi comunişti cu funcţii de misiei au sprijinit efectiv cial-cul turale, sprijinirea biri şi dezbateri cu toţi oa­ tatea minereurilor şi ritmi­ comandate la noi în combi­ 18,23 La voii
18,50 1001 de
răspundere in producţie sau activitatea de primire în grupelor Sindicale, a orga­ menii muncii din întreprin­ citatea cu care sîntem apro­ nat, la uzina nr. 5, fapt ce 19,00 Te le juri
în activitatea politico-orga- partid în fiecare organiza­ nizaţiilor U.T.C. sînt, de a- dere pe marginea hotărîri- vizionaţi. Deci, asigurarea cu pune sub semnul întrebării 19,20 Actuali*.
19.40 Să cur
nizatoric V; comisiile pe pro­ ţie de bază, urmărind per­ semenea, atribute ale mun­ lor adoptate de plenara utilaje de turnare, cu for­ intrarea în funcţiune a a- ţării
bleme 'de la C.T.É. Mintia manent respectarea cu stric­ cii comisiei pentru proble­ C.C. al P.C.R. din decem­ ţă de muncă şi ritmicita­ gregatului la termenul pla­ 19,55 Film a
reprezintă un sprijin reai teţe a normelor statutare. me organizatorice. brie 1980, a actelor nor­ tea aprovizionării cu mate­ nificat. Pină atunci vom Strogof
pentru comitetul de partid Ca urmare, cei 40 de oa­ Potrivit planurilor de mative adoptate de Marea rii prime sînt probleme ce pierde zilnic o producţie iui Io-Ir;
şi organizaţiile de bază din meni ce au solicitat primi­ muncă trimestriale ale co­ Adunare Naţională, a. ori­ depăşesc puterea noastră de 900—1 000 tone fontă, german
unitate. rea în rândurile comunişti­ mitetului de partid, comi­ entărilor şi sarcinilor cu­ de soluţionare, dar nu şl a însă din moment ce va lu­ 21.40 O artă
pulul n
In scopul unei mai bune lor au fost confirmaţi şi se sia pentru problemele în- prinse în cuvin tarea tovară­ factorilor clin conducerea cra la capacitate acest fur­ biectlv
cuprinderi a sarcinilor ce şului Nicolae Ceauşescu la combinatului. nal, sînt sigur, n-o să mai tra'lă
se află in atenţia comite­ plenară. Ideea centrală în La aceeaşi întrebare adre­ avem probleme cu ritmici­ 22,03 Tclcjur
tului de partid şi găsirii VIAŢA BE PARTID dezbaterea acestor docu­ sată maistrului Constantin tatea, mai ales că ne-am
de soluţii pentru rezolvarea mente este mobilizarea tu­ Negoiţescu, inginerul Eu- - propus ca 1981 să fie un
lor, membrii comisiei pen­ - turor oamenilor muncii la geniu Gălbenuşe, şeful sec­ an al unor producţii inalte.
tru probleme organizatorice afirmă ia locurile de mun­ văţămîntului politico-ideo înfăptuirea planului şi des­ ţiei I furnale, aduce unele Afirm acest lucru pentru că
de partid, cadre, organizaţii că ca oameni de nădejde, logic a fost şi este chemată făşurarea întregii activi­ completări la problemele e timpul să dea rezultate BUCUKEŞ
de masă şi obşteşti şi ai harnici şi demni de încre­ să urmărească modul în tăţi econom ic o-sociale sub cu care se confruntă secţia: acumulările cantitative şi dioprogrami
comisiei pentru probleme­ derea ce li s-a acordat. care temele din fiecare semnul calităţii noi, supe­ — Trebuie să recunosc calitative ale anilor ante­ Radiojurnal
presei;
8,10
le invăţămîntului politico- Tot în anul trecut, ace­ curs de învăţământ sînt rioare, al eficienţei econo­ că debutul productiv al riori. Noi am acţionat şi diilor; 8,00 '
ideologic sî»t antrenaţi în eaşi comisie, pe baza unor strîns legate de realităţile mice. noului an nu a fost prea acţionăm cu fermitate pen­ 9.05 Răspun
studierea unor probleme cu criterii stabilite de comite­ din secţii şi ateliere, de Comitetul de partid tre­ promiţător. Ritmicitatea pro­ tru lichidarea rapidă a ne­ lor ; 10,00 I
10.05 Orchc
caracter permanent ori pe­ tul de partid şi consiliul preocupările oamenilor. A- buie să antreneze şi mai ducţiei de fontă are de ajunsurilor ce s-au mai populară ;
riodice, formularea unor oamenilor muncii, a studiai ceeaşi atenţie o acordă co­ mult membrii celor două suferit din cauza furnalului manifestat anii trecuţi, în viaţa ; 10,50
tradă ;
concluzii şi a unor propu­ şi propus pentru promova­ misia şi informărilor politi­ comisii, mai ales în genera­ nr. 5, aflat la sfîrşit de cam­ această perioadă trecută din ştiri ; 11,05 1
neri pentru a fi supuse dez­ rea în funcţia de maiştri şi ce care au loc în adunările lizarea experienţei organi­ panie, a cărui reparaţie a noul an. Vrem să ne îmbu­ partid — p
baterii şi aprobării. Spre e- ajutori de maiştri sau în organizaţiilor de partid şi zaţiilor de partid, de masă fost mult timp amînată. nătăţim simţitor activitatea tece ; 11,a
xemplu, la începutul anu­ alte funcţii de răspundere ale U.T.C.. în ultima peri" şi obşteşti, a metodelor de Pentru reparaţia ce trebuia in toate sectoarele de lucru radio-tv. ;
ştiri ;
lui trecut, comisia pentru a unor oameni cu o bună oadâ, bunăoară, membrii muncă eficiente, în ridica­ efectuată la sfîrşitul anului de pe platforma furnalelor folclorului 12,1
probleme organizatorice a pregătire profesională şi po­ comisiei pentru problemele rea întregii activităţi poli- 1980, nu am avut asigura­ vechi, in aşa fel îneît să ne Cintcce de ;
efectuat, ca dealtfel şi ia litică, cu experienţă in pro­ invăţămîntului politico-ide- tico-organizatorice la nive­ te blocurile carbonice şi că­ onorăm cu cinste obligaţiile la 1 la 3 16,f
club ;
începutul acestui an, un ducţie. ologic sprijină comitetul de lul sarcinilor. rămizile refractare. Dar tre­ ce ne revin de a furniza 16,20 Coordc
studiu privind posibilităţile Pregătirea adunărilor ge­ partid şi birourile organiza­ buie să recunoaştem din ţării metalul necesar dez­ 16,40 Ferma
de creştere numerică şi ca- nerale, activitatea tuturor ţiilor de. bază, grupele sindi­ VASILE PÂŢAN nou, nici acum cînd repa- voltării economiei naţionale. cuini romă:
tul medtcu
lin de ştiri
folcloric ; J
17,45 Pentr;
Cît mai multe produse realimentare — program
18,00 Orele
tru patrie':
patriei — j
(Urmate dm pag 1} Prejban, din acelaşi sat, produse agroădimentare, Ui tece ; 20,15
care livrează anual'câte 2-3 asigurarea materiilor prime D-'câ ; 20,4;
M-.u-tiui ¡)i¡napul Nico­ 2 000 lei pe lună a sofiei, al cărui membru este, să 700 capete de animale, din viţei graşi şi 150—300 1 lap­ pentru întreprinderile de 22,»0 C
J—3,00 j
lae llanciu, de Iu secţia cure lucrează tot Ici „Chi­ ponteze citeva cadre teh­ care 300 porci, 240 tineret te. Dumitru Şendroni şi A- industrie alimentară şi pen­ cal nocturn
sculăric a „Chimicii“ O- mica“, pe pantogral, în­ nice, care au venit să bovin şi 100 oi, precum şi xente Prejban, membri ai tru alte sectoare ale econo­
TIMIŞOA)
ruşi ie repetă penhu sine seamnă că iamiiia mea, presteze concret, pe ma­ aproape 1 700.1il lapte. La O.D.U.S. din Lunca Cernii mici naţionale. iitatea rad
întrebarea pe care i-am cele două felite nu au voie şini, ziua de producţie pe doi indicatori de plan — de Sus, contractează cîte Activitatea de contracta­ cetăţenesc :
pus-o, îşi permite citeva să ducă lipsă de nimic. săplămînă. porci şi oi — s-au încheiat 3-5 animale şi cîte 150 1 re şi achiziţionare a produ­ că, sursă di
clipe de gîndire şl ne ole- Privim în jur. Hală im­ — Văd că la dumnea­ contracte la nivelul sarci­ lapte. Asemenea exemple selor agroalimentare de la In audlcnţ
popular ; 1
râ într-o singură frază trei presionantă. cu zeci de voastră rolul maistrului nu nilor anuale. La lapte de sînt şi Miron Matei, secre­ gospodăriile populaţiei tre­ tătorii ; 20',:
exemple de oameni care maşini-unelte, mari, com­ este o lozincă, ci o reali­ vacă şi de oaie a realizat tarul organizaţiei de partid buie intensificată în toate zical“, pro)
au urmai aceeaşi iilicră plexe, moderne, la care tate cotidiană, o misiune sarcinile contractuale pe a- din satul Tîrnava, Maria localităţile pentru ca sar­ uşoară ; 21
solidă, indispensabilă a oamenii lucrează degajat, de mare importantă — îi cest an şi comuna Bulzeşti. Ursa, deputat, Matei Ni- cinile stabilite pe acest an re cu arţ.
Vasile T.jac
mplinirii şi bunăstării: în linişte, într-un climat spun. Aici au fost contractate de codim, Traian Ungur, Ana să fie realizate integral şi, cvartetului
învăţătura şi rnunca, mun­ de puternică angajare — Este şi normal. Doar la gospodăriile populaţiei Oprean, Vaier ia Popa, Flo- unde este posibil, şi cu de­ miera cu oi
Bcllini.
ca şi învăţătura — la in- muncitorească. Aici se pentru asta avem învesti­ 180 de animale şi mai mult rica Ungur, Măriţi Ungur păşiri, urmărindu-se în a-
clemtna oricui az/ în tara realizează piese de sc himb tura de maiştri, cu atribu­ de 80<' hl lapte. în comuna şi alţi cetăţeni din acest cetaşi timp ca predarea
noastră şi matriţe dintre c.cle mai ţii şi răspunderi majore, Buceş s-au contractat peste sat. Locuitorii din Tîrnava produselor să se facă la ter­
— Scrieţi despre Kouba diverse şi complexe pen­ precise. Nu le putem sub­ 300 de animale şi peste au contractat pentru acest menele scadente prevăzute
M/hai. Rolh Ştefan şi tru tonte trebuinţele în­ estima. Ele iac parte in­ 1 100 hl lapte, iar în comu­ an aproape 40 000 1 lapte. în contracte. Anul acesta,
Ghcorghc Călăniciu — no treprinderii. colectivul de trinsecă din activitatea na Vălişoara un număr de De asemenea, fiecare con­ prin măsurile luate de con­ DEVA :
spune. De lupi, Iuti oame­ Iu sculăric fiind un autor noastră zilnică. peste 200 de animale şi mai tractează cîte 2-3 animale. ducerea partidului şi statu­ fată (Patri
tre prieten
nii noştri muncesc cu pa- impar tuni, chiar dacă nu Alături, lingă o maşină nruit de 1 200 hi lapte. Sînt POARA :
de prelucrat prin electro- cetăţeni — comunişti şi O familie realizează din lui pentru stimularea pro­ Jupiter (FI
eroziune, Kouba şi Rolh membri ai O.D.U.S. —, care creşterea animalelor veni­ ducătorilor agricoli prin ac­ dată la Ve
discută aprins. Probleme contractează şi vind anual turi anuale cuprinse între tualizarea preţurilor de gistul) ; Bt
I-II (Arta)
dc producţie. Mihai îşi o- ci te 2-3 animale şi pînă la 15—30 000 lei şi chiar mai contractări şi achiziţii a sprezece
rienlează cumnatul pe a- 1 500—3 000 1 lapte. Aşa, de mult. Iată dar cît este de produselor agricole, pentru PETROŞAb
celcaşi coordonate ale exemplu, sînt Moise Stroia, avantajos ca fiecare gos­ dezvoltarea zootehniei şi trolul şi ai
M'-uţa Mc
muncii, pe care le-a ur­ secretarul organizaţiei de podărie ţărănească să creas­ folosirea mai bună a fon­ ">iemb
mai şi el pînă a ajuns spe­ partid din Lunca Cernii de că şi să vîndă statului, prin dului funciar sînt create .. (1
cialist. Şlclan Roth are 25 Jos, Avram Prejban, mem­ sistemul de contractări şi condiţii de a se contracta PENI : Al
tal (Cultul
de ani, este căsătorit dc bru al O.D.U.S., Voicu achiziţii, cît mai multe a- şi achiziţiona de la gospo­ (Muncitorc
siunc şi dăruire, îşi lac. ditecl, al produselor din numai două luni, locuiesc nimale şi produse animalie­ dăriile populaţiei pentru Vis de gir
fondul de stat cantităţi spo­
I.ONEA :
planul, cişligă bine şi au mase plastice ce se rea­ împreună cu mama lui, în- re. Procedînd astfel îşi a- rite de carne, lapte, ouă şi A Intîlnin
duce contribuţia la buna a-
o viată îndestulată. Dar lizează la l.C. Orăşlie. tr-un irumos apartament provizionare a populaţiei cu alte produse. — seriile
ştiu că despre lo(i nu pu­ Nicolae llanciu îi carac­ în Orăşlie. PETRII, A:
dă veche
teţi scrie. De aceea m-am terizează în cuvinte ini­ — Mă străduiesc să-mi AMINOAS- 1
gîndit Ia doi tineri munci­ moase pe lucrătorii atelie­ realizez lună de lună pla­ (Muncitorc
tori — Kouba Mi hui şi rului, to(i fiind interesaţi nul, ba chiar îl depăşesc întoarcere!
iembrie) ;
Rolh Ştefan, de la atelie­ zi de zi de sourla produc­ cu 70—15—18 la sulă şi Deerfield
rul de eroziune, care lu­ ţiei, dc calitatea muncii cîşlig bine: vreo 2 200— ORAŞTIE :
lui II (Pa
crează şi se înţeleg ca în lor. „Călăniciu, de exem­ 2 500 Ici. Sofia mea este (Flacăra) ;
plu. S-a iormat, ca alifia operatoare la mase plasti­
familie, iar în familie sînt alţii, aici, la „Chimica“. ce, lot aici în iabrică. Rug şi îl
cumnati, şi un maistru — A lacul proiesionala, ci clo- Mai cîştigă şi ea vreo cultură) ;
seara, Ii
Ghaorghe Călăniciu, loji 2 000 de lei pe lună. Pen­ © Consiliu! municipal al organizaţiei pionierilor orga­ BRAZI : p
trei aliaţi în prima linie bîndil meseria de strungar, nizează mîine, pentru pionieri şi şcolari, la şcoala gene­ CALAN:
apoi a pornit pe filieră : tru noi deocamdată este
(Casa de
a hărniciei din secţia sen­ suficient. Ne descurcăm rală nr. 9, medalionul omagial ..Un om pentru ţară, un zanii in c
iorie a întreprinderii noas­ maşini de rccliiicat, de ii- toarte bine. In iond, dacă om pentru oameni“, dedicat vieţii şi activităţii celui mai SIMBRIA :
letal, de prelucrare prin
tre. elcclroeioziune, a urmai muncim conştiincios, dacă iubit şi stimat fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae guri (Mur
Vorbim, lingă maşinile şcoala de maiştri şi din ne iacem planul, cîştigăm Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Re­ ostatic în
GHELARI
lor moderne, cu cei trei. 7975 este maistru, om dc în mod corespunzător, ne publicii. citore.se).
Nu este greşii zis „maşi­ nădejde al secţiei“. „De bucurăm de apreciere, ® Tot mîine, casa municipală de cultură va găzdui
nile lor“, pentru că azi ei iapt, eu duc mai departe trăim în armonie şi bună­ simpozionul „Continuitatea şi permanenţa poporului român
— muncitorii — sînt ade­ tradiţia familiei — ne spu­ stare. pe meleaguri hunedorene", organizat de colectivul aces­
văraţii proprietari ai ma­ ne Ghcorghc Călăniciu. interlocutorii sînt în­ tui aşezămint în colaborare cu cadrele de specialitate de
şinilor Ia care lucrează, ai Tata a lucrai tot la „Chi­ tru toiul de acord că nu­ la Castelul Corvineştilor, sub genericul prestigioasei mani­ Timpul
produselor pe care le rea­ mica■' şi acum este pen­ mai munca i-a aşezai pe festări cultural-educative şi patriotice „Colocvii de istorie". 16 ian narii
lizează. Alt iei n-ar alerga sionar. De la el am de­ Ircapla bunăstării şi civi­ © în cadrul acţiunilor subordonate ideii de perfecţio­ chisă şi ui
V
vreme de opl oie pe zi, prins gustul muncii, de ia lizaţiei, că numai prin dă­ nare a activităţii lucrătorilor din comerţ, organizaţia de coperit. temp
taţii
Kouba şi Rotii, la trei-pa- el rup învă/al cinstea şi ruire şi corectitudine în partid de la I.C.S. Alimentara a iniţiat o amplă dezba­ sub formă
tru şi chiar cinci maşini omenia Compot tînclu-nc producţie sînt azi mulţu­ tere pe tema „Cerinţele etice ale relaţiilor vinzător-cum- ninsoare,
pentru ca fiecare să mear­ asllel, ne bucurăm de zile miţi şi stimaţi au un trai' părător", la care au luat parte lucrători din majoritatea tăţ.llc de ţ
pă.şl 15 V
gă bine. să nu se delec­ inimoase, de respectul ce­ liniştit, îmbelşugat. Ei — unităţilor întreprinderii. sufla moci
teze, să iacă piese cit mai lor din jur, dc îndestulare şi ca ei sînt mulţi la l.C. © in cursul zilei de azi, lucrătorii din cadrul comple­ cări locali
multe şi cil mai bune. în familia noastră". Orăşlie iac parte din xului de pe strada George Enescu al cooperativei meşte­ clin sector
ratura
m
— Pohservirea a intrat Discuţia ne este descoii acea categorie de oameni şugăreşti „Drum nou“, se vor întîlni la locul lor de muncă prinsă înt
iar cea m
deja în obişnuinţa noastră întreruptă. Meşterul tre­ care pun cu dîrzenie umă­ cu procurorul Clemente Mărginean, întîlnire în cadrul că­ 3 grade. I:
— apreciază Kouba Mihai. buie sa dea lămuriri unoi rul ia treabă. !a realizarea reia vor audia o expunere în legătură cu libertatea con­ tru produ
fu le lut acesta depăşim oameni din subordine, să planului, la dezvoltarea ştiinţei in socialism şi formarea concepţiei materialist-ştiin-
Timpul
luiPO pianul cu 15......20 ia stabilească data unei adu­ îilltepiinderii. a economiei ţifice despre lume. nuarie 191
© Duminică. 18 ianuarie, la orele 11, în foaierul casei
sulă şi realizăm cîstigut. nări generale pentru că naţionale, la bunul mers municipale de cultură, va avea loc vernisajul expoziţiei de de răcire
suplimentare de 000- 800 este şi secretarul organi­ al trchuriloi în aceste în- pictură naivă a lui Ionel Ciucurean, organizată sub aus­ mult norc
lei aproape în fiecare lu­ zaţiei de panul pe atelie­ doritoare vremuri socia­ La mun
nă. ajungînd la 3 500—4 000 rul aşchiere să comunice liste I.ftl.C. Deva : in ser.ţia tie piciile Cenaclului artiştilor plastici din Hunedoara. Expo­ şi închisă
Ici pe lună Dacă adaug nişte date-ta comitetul de armare transversală a tubu­ ziţia va fi deschisă pînă la 1 februarie a.c. rit. Tei
(Motcoi’ol.
rilor.
1
şi letrdnilin -ie aoroao“ ¡urli' o.- ti v/-ji DUMITRU GHEONEA Foto : VIRGH. ON’OIIJ j SABIN IONESCU Dana V.