Page 50 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Ânaliza-bilant a activităţii de Cooperativa agricolă are datoria să
* *
pregătire de iuptă şi politică sporească producţia de cereaie şi anmaBeră

9,00 Teleş<
9.35 Curs
(Utmnte din pag. t) ale gărzilor patriotice şi ale comandantul suprem, tova­ Adunarea generală a mem­ !ui 1980, în cursul acestui an zootehnic, unde satul are o 9,55 Curs
celorlalte formaţiuni de a- răşul Nicolae Ceauşescu, şi, brilor Cooperativei agricole trebuie să se producă o co­ bogată tradiţie, trebuie să se 10.15 Film
cerea
părare, tuturor luptătorilor totodată, un îndemn pentru de producţie din satul Sîrbi, titură hotărîtă in activitatea realizeze o îngrijire şi furaja­ 11.15 Tcleşi
In continuare, colonelul cele mai calde felicitări muncă asiduă în anul in comuna Hia, a apreciat - şi unităţii, cifrele planului fiind re mai bună a animalelor 12.00 Conci
Horia Şerbănescu, şeful Sta­ pentru rezultatele obţinute, care am păşit, de perfecţio­ pe bună dreptate, otit in ca­ deosebit de mobilizatoare. pentru a se obţine producţii 13.00 Moza;
tic^sp
tului major judeţean al vorbitorul s-a referit, în nare continuă, la un înalt drul dării de seamă cit şi a Pentru a se produce acest de carne şl lapte mai mari, 18.35 Săptă
gărzilor patriotice, a dat ci­ continuare, la o serie de nivel de, instrucţie a tutu­ dezbaterilor, că 1980 a fost reviriment se impun a fi lua­ in lumina planului pe 1981. 18.50 1001 . !
tire Ordinului de zi al co­ aspecte ce vizează per­ ror formaţiilor de gărzi pa­ un an nu prea rodnic, mai te o seamă de măsuri care — Avem datoria — arăta 10.00 Teleji
19,20 Călătt
mandantului gărzilor pa­ fecţionarea şi consolidarea triotice, de tineret, de a- ales în sectorul vegetal, unde să permită sporirea substan­ Gheorghe Jurcă, şeful fermei mea :
triotice pe judeţ, pentru a- organizatorică a gărzilor pa­ părare civilă şi Cruce roşie planul de producţie n-a fost ţială a producţiei de cereale zootehnice — să muncim în 19.50 Telcej
cordarea unor diplome găr­ triotice, îmbunătăţirea acti­ şi obţinerea unor rezultate realizot la nici un capitol. şi animaliere. Una dintre a- aşa fel incit să obţinem o 20,33 Film
de as
zilor patriotice, fruntaşe în vităţii politico-educative în pe măsura cerinţelor, a tra­ Cauzele ce au dus la aceas­ cestea — cum a apreciat Teo­ producţie cit mai mare. in ţie a
activitatea de pregătire cadrul formaţiunilor, ridi­ diţiilor de muncă şi luptă tă situaţie rezidă în condi­ dor Vas'iu, primarul comunei acest sens vom milita pen­ ricam
pentru apărarea patriei. carea la un nivel calitativ hunedorene. ţiile climaterice nefavorabile, tru asigurarea unei baze fu­ 22.15 Teleji
22,3» Seren
Din raportul prezentat şi superior a pregătirii de într-o atmosferă de pu­ dar şi datorită unor neajun­ rajere bogate, sporind supra­ emisii
faţa destinată producerii de
suri ce s-au manifestat in
discuţiile purtate de tova­ luptă, întărirea ordinii şi ternic entuziasm şi anga­ organizarea muncii, in con­ Adunări generale în furaje, pentru îmbunătăţirea
răşii Le.ru Circo, prim-se­ disciplinei, însuşirea de că­ jare, participanţii la anali- ducerea treburilor unităţii, în unităţile agricole îngrijirii animalelor. Potrivit
cretar al Comitetului mu­ tre toţi luptătorii a celor za-biianţ au adoptat textul participarea la muncă etc., legii recent adoptate de Ma­
nicipal de partid Deva, mai moderne metode de a~ unei telegrame adresată Co­ ce au determinat întîrzieri în Hia — este folosirea în între­ rea Adunare Naţională, şi ju­
Zamfira Cheşeriu, coman­ părare, pentru a fi.-gata în mitetului Central al Parti­ efectuarea la timp şi în bune gime şi la un înalt randa­ deţul nostru trebuie să pro­
dantul gărzilor patriotice orice moment să-şi 'îndepli­ dului Comunist R o m â n , condiţiunî a lucrărilor agri­ ment a pămîntul.ui. in anul ducă întreaga cantitate . de BUCURE
din comuna Baru, Iacob nească misiunea. t o v a r ă ş u l u i NICOLAE cole. In zootehnie treburile trecut, producţia de grîu, orz carne, legume, lapte şl fruc­ ilioprogran
Radiojurn;
l'oplieeanu, comandantul O datorie importantă a CEAUŞESCU, secretarul ge­ au mers însă mai bine, iar şi porumb o. fost diminuată te de care are nevoie popu­ presei; 8,1
gărzilor patriotice din C.S. organelor şi organizaţiilor neral al partidului, pre­ faptul că toţi îngrijitorii sînt de opa ce a băltit în multe laţia, iar unitatea noastră diilor; 9,00
Hunedoara, Iiie Lavu, prim- de partid, a consiliilor loca­ şedintele Republicii Socia­ localnici, selectaţi dintre oa­ locuri, iar conducerea coo­ poate să-şi aducă o contri­ 9,05 A iul ic
Buletin d<
seeretar al Comitetului ju­ le de apărare din localităţi, liste România, comandantul menii harnici ai satului, a perativei n-a intervenit pen­ buţie însemnată la otingerea vista liter.
deţean al U.T.C., Petru ca şi a statelor majore ale suprem al forţelor armate, condus la realizarea şi de­ tru înlăturarea excesului de apestui obiectiv. De aceea, Cintecc şl
Barb, comandantul gărzilor formaţiilor de luptă — a în care, între altele, se. a- păşirea efectivului de bovine, umiditate. De aceea, in anul trebuie să înregistrăm — în 11.00 Bulei
culţi
patriotice din municipiul subliniat vorbitorul — con­ rată : la producţii sporite de carne în care am păşit de curind, lumina indicaţiilor şi orien­ Atlas „U“
toca
Petroşani, Vasile Golda, stă în desfăşurarea, conco­ „Vă asigurăm, mult sti­ şi lapte, evidenţiindu-se lu­ trebuie să se întreprindă mă­ tărilor tovarăşului Nicolae mieră rad
director al I.M.H., co­ mitent cu programul de in­ mate tovarăşe secretar ge­ crători cum ar fi Traían Alba, suri mai hotărîte pentru eli­ Ceauşescu — un salt calitativ letln de şt
neral, că membrii formaţiu­
strucţie militară, a unei in­
moara
fol
lonel Gheorghiţă Nanu, tense activităţi de educaţie nilor de luptă — oameni ai Ana Fusopi, Aurel Manea, minarea apei, punerea între­ şi în agricultură, în acest an 12,45 Muz)
colonei Iustin Teglaş, ge- muncitorească, revoluţiona­ muncii mineri, siderurgişti, Andronic Farcaş, Dragomir gii suprafeţe in cultură, cu şi cincinal, care este ai ca­ dă ; 13,00
neral-maior Alexandru Pe- ră, astfel incit, toţi luptă­ constructori, ţărani coope­ Stănilă, Leontin Dan, Lau­ atit mai mult, cu cit în 1981 lităţii şi eficienţei. 15.00 Meri
Radiojurni
triceanu, a reieşit că sub torii — de fapt oameni ai ratori, intelectuali — mobi­ rean Fusa şl alţii, unitatea ore prevăzut a cul­ Apreciind că sarcinile pe muncitoreş
conducerea permanentă a muncii — să-şi aducă în­ lizaţi de îndemnurile adre­ Participanţii la dezbateri tiva cartofi pe 25 ha. In a- 1981 sînt realizabile, cu con­ contcmpor.
de ştiri ;
Comitetului judeţean de treaga contribuţie, la locul sate de dumneavoastră cu — Aron isteru, Eleonora Coz- celaşi timp — cum a consi­ diţia participării la muncă a pretutinilci
partid, a organelor şi lor de muncă, la îndeplini­ diferite prilejuri, sînt hotă- ma, Loghin Dan şi alţii - e- derat inginera şefă a unită­ fiecărui membru cooperator, serii ; 20
organizaţiilor de partid mu­ rea sarcinilor economice, a rîţi să depună toate efor­ videnţiind sarcinile deosebite ţii, Elena Căci — trebuie să adunarea generală a adoptat cintecc : 20
20,40
nia ;
nicipale, orăşeneşti şi co­ obiectivelor stabilite de turile, întreaga lor capaci­ puse in faţa agriculturii de se depună mai mult interes măsuri concrete pentru creş­ 22.00 Radio
munale, din întreprinderi şi Congresul ai XII-lea al tate de muncă şi voinţă plenara C.C. al P.C.R. din din partea consiliului de con­ terea producţiei de cereale, zică dc da
instituţii, s-au obţinut re­ partidului, a sarcinilor ce le pentru a îndeplini sarcinile decembrie anul trecut, ca şl ducere pentru mobilizarea ia unitatea propunîndu-şi să de­ »"-ştiri ; 0
zical n<
zultate bune pe linia întări- revin din Planul naţional economice ce le revin în sarcinile stabilite de recenta muncă a tuturor membrilor păşească producţia planifica­
TIMIŞOA
rii şi consolidării organiza­ unic de dezvoltare econo- anul acesta şi în noul cin­ şedinţă de lucru de la Bra­ cooperatori, deoarece in anul tă cu 89 tone griu, 43 tone litalea rad
torice a statelor majore^ mico-socială pe anul 1981. cinal, din hotărârile Con­ şov pe probleme ale agricul­ trecut s-au manifestat nume­ orz şi 92 tone porumb. din bătrân
şi gărzilor patriotice, per-' Referindu-se la pregăti­ gresului al XII-lea al parti­ turii, au arătat că, pornin- roase neajunsuri in acest de muzica
fecţionării şi dezvoltării de­ rea tineretului pentru apă­ dului, pentru a-şi aduce în­ du-se de la -rezultatele anu- sens. in ce priveşte sectorul B. TURDEANU ncască ; 20
cop sonor
prinderilor luptătorilor în rarea patriei, primul secre­ treaga contribuţie la pro­
folosirea armamentului şi tar al Comitetului judeţean gresul continuu al patriei
tehnicii din dotare, în rea­ de partid a relevat princi­ noastre socialiste. Ii a IN
lizarea unor acţiuni, în palele sarcini care stau în Călăuzindu-ne în perma­
întărirea ordinii şi dis­ faţa organelor şi organiza­ nenţă după preţioasele DEVA ;
ciplinei, în activităţile ţiilor U.T.C. pe linia per­ dumneavoastră indicaţii, da­ iată (Fati­
politico-educative. Au fost fecţionării şi îmbunătăţirii te la convocarea-bilanţ cu tre prieter
subliniate, de asemenea, activităţii instructiv-educa- activul şi cadrele de bază DOARA :
rezultatele bune obţinu­ tive a tineretului, a edu­ ale armatei din octombrie Jupiter (F
dată la V
te pe linia pregătirii cării lui în spiritul patrio­ 1980, vă asigurăm, scumpe Şistul) ; n
tineretului pentru apărarea tismului socialist, a însuşi­ tovarăşe comandant su­ I-II (Arta)
sprczece
patriei, a apărării civile şi rii de către tineri a unor prem că vom servi întot­ petroşa:
cunoştinţe militare, tehni­
deauna cu credinţă intere­
a pregătirii formaţiunilor ce, sanitare şi de altă na­ sele supreme ale patriei şi trolui şi a
sanitare ale Crucii roşii. în tură. naţiunii, că vom face totul Micuţa M<
(7 Noiemli
acelaşi timp, raportul şi cei în încheiere, tovarăşul pentru ca fiecare localitate glieaţă (i
care au luat euvîntul au Ion Ciucu şi-a exprimat şi întreprindere din judeţul PENI: (Cultul
Al
tal
subliniat şi lipsurile care convingerea că analiza- (Muncitori;
:
s au manifestat în acest do­ bilanţ va constitui pen­ nostru să devină o adevă­ Vis de gle
rată cetate de muncă, luptă
meniu, făcînd propuneri de tru toţi participanţii un şi apărare, străjuind vite­ LONEA :
Intilnir
a
îmbunătăţire a activităţii. prilej de îmbogăţire a ex­ jeşte, umăr la umăr cu oş­ — seriile -
în încheierea lucrărilor perienţei în activitatea de tirea, cu întregul popor, cu­ ANINOAS.
•lui (IV
analizei-bilanţ a luat cu- pregătire pentru apărarea ceririle revoluţionare, inte­ Al : In
vintul tovarăşul Ion Ciucu. patriei, de mobilizare acti­ gritatea, suveranitatea şi Noiembrie
După ce a transmis coman­ vă la îndeplinirea- misiuni­ independenţa României so­ Deerfield
OKAŞTIE
damentelor, statelor majore lor de luptă ordonate de cialiste“. lui II (Pi
(Flacăra)
RtfS 9i f
PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL cultură) ; I
seara.
OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE Cînd i se acordă atenţia cuvenită, zootehnia devine rentabilă
B R A Z I : I
CALAN :
MAGHIARĂ (Casa dc
R1A : Su
Ieri a avut loc, la Deva, au exprimat hotărîrea şi Cine intră în sectorul zoo­ care am acţionat şi acţio­ decit numărul planificat. ora actuală, se livrează zil­ (Mureşul)
plenara Consiliului judeţean angajamentul oamenilor tehnic al Cooperativei agri­ năm cu perseverenţă — ne Acest fapt fiind prevăzut nic 500 1 lapte. tic In pit
al oamenilor muncii (le na­ muncii de naţionalitate ma­ cole de producţie din Brad spunea Mircea Oprişa, pre­ din timp, s-a procedat la îngrijitorii sînt buni, re-
ţionalitate maghiară. Plena­ ghiară din judeţul nostru nu poate să nu remarce spi­ şedintele cooperativei. în recoltarea tuturor furaje­ mareîndu-se Rafila Aclam.
ra a analizat modul in ca­ de a participa, în strînsă ritul de bun gospodar ce primul rinei — oamenii. Am lor. Suprafeţele cu fin, tri­ Lucia Paşca, Zoriţa Ancău, SE
re consiliul va trebui să unitate cu întregul popor, domneşte aici. Grajdurile repartizat să lucreze în foi, lucernă şi lolium au Sînziana Raţ, Maria Vlasiu,
acţioneze în anul 1981 pen­ cu toată puterea şi capaci­ — două dintre ele moder­ zootehnie oameni buni şi fost date în acord global Valeria Tudoran, Iosif Giu- Rezultai
tru a stimula participarea tatea lor de muncă ia înde­ ne, două mai vechi — sînt foarte buni care iubesc a- membrilor cooperatori, ceea ra, Ispas Adam şi alţii ca­ ianuarie
oamenilor muncii de naţio­ plinirea planului pe acest curate, incinta este betona­ nimalele, muncesc cu dra­ ce a condus la strîngerea re, sub conducerea fermie­ Extr. I
nalitate maghiară la reali­ an şi cincinal, la, realiza­ tă, finul este depus în fî- goste şi răspundere. Apoi, şi depozitarea furajelor în rului Mihai Lăpuşan şi a 79, 33, 60
zarea sarcinilor economico- rea exemplară a măreţelor nare, gunoiul ce se scoate asigurarea unei baze fura­ bune, condiţiuni, fiind feri­ economistei Maria Haneş
sociale, alături de ceilalţi sarcini ce ne revin din do­ în fiecare zi este transpor­ jere bogate. în acest scop te de depreciere. In acest muncesc cu multă tragere Extr. a
oameni ai muncii. cumentele celui de-al XII- tat cu regularitate la locul de inimă. Conducerea coo­ 89, 20. 34
Participanţii la dezbateri lea Congres al partidului. de depozitare. Faptul este perativei participă perma­ Fond d<
cit se poate de firesc nent la programul de grajd, lei.
dacă precizăm că to­ Acţiunea de iarnă a ziaruhn în^oofehnje preşedintele şi contabila
Un ritm ridicat de execufie varăşii din consiliul de şefă intră în fiecare zi în
conducere al cooperativei, fi IU sint îngrijite animalele «2
sectorul zootehnic, perso­
cei ce muncesc în zooteh­ nalul TESA ajută efectiv o
pe fiecare şantier nie, ca dealtfel toţi coope­ mWI * sînt gospodărite furajele ■*
zi pe săptămînă la buna
Timpul
ratorii, consideră creşterea desfăşurare a programului 17 ianua
{Ormofe din pag. 1) să nu mai apară fenomene animalelor obiectivul cel de grajd. O expresie a gri­ in răcire
de condens şi infiltraţii in mai de seamă al preocupă­ am desţelenit o mare su­ fel, încă de la începutul jii ce se manifestă faţă de Ii mai m
nins
dea
Fiind încredinţaţi că fron­ apartamente. O grijă deose­ rilor actuale şi de perspec­ prafaţă de teren şi l-am stabulaţiei, animalelor li cei ce muncesc în zooteh­ va sufla
tul de lucru la obiectivele bită se acordă finisării a- tivă. Dealtfel, zootehnia s-a semănat cu lucerna, trifoi s-au administrat furaje su­ nie este şi faptul că în sificări c
trimestrului I este in tota­ partamentelor. Pe aceeaşi bucurat de o astfel de con­ şi lolium. Aşa am asigurat ficiente, în conformitate eu 1980 trei lucrători au pri­ nord. Tei
vor fi cu
litate .asigurat, precum şi linie se înscrie şi elimina­ sideraţie de mai multă vre­ pentru actuala stabulaţie, raţiile stabilite, grosierele mit apartamente în Brad. —7 gradt
la ceie 274 apartamente rea une'i carenţe mai vechi, me şi aşa se explică bu­ întreaga cantitate de fu­ fiind tocate şi saramurate. în acest fel, oamenii s-au Intre —5
planificate pentru trimes­ adică nici un bloc să nu nele rezultate ce se obţin raje prevăzută în balanţă. Echipa de deservire admi­ legat de unitate, de intere­ neaţa, ce
trul II — o mare parte mai fie predat fără ame­ aici. în anul 1980, de pildă, Experienţa acumulată de nistrează furajele cu mul­ sele ei şi se străduiesc să-şi Pentru
dintre ele aflate în execu­ najarea căilor de acces, a- natalitatea a ajuns la 70 la C.A.P. Brad în creşterea a- tă grijă, fără nici o risipă, facă cit mai bine datoria. Vreme r
ţie — am căutat să aflăm menajări obligatorii care sută, s-au livrat statului nimatelor merită a fi deta­ le cîntăreşte de fiecare da­ C.A.P. Brad demonstrea­ noaptea,
noros. Iz
şi preocupările constructo­ cad in sarcina constructo­ 2 200 hi lapte şi o mare liată pentru a fi cunoscută tă, ceea ce permite urmări­ ză că atunci cînd faţă de ninsori.
rilor privind îmbunătăţirea rilor. Toate acestea au me­ cantitate de carne. Sînt şi însuşită. Sigur, nu se rea îndeaproape a furajării. zootehnie se manifestă a-
La mu
calităţii lucrărilor. în acest nirea de a ridica neconte­ rezultate bune ce dovedesc poate spune că aici se să- Hrănite fiind suficient, în tenţia cuvenită, preocupare cerul ni
sens, constructorii pun un nit calitatea şi eficienţa in­ preocupare — şi pot servi vîrşesc minuni, ci se înfăp­ funcţie de producţia ce o şi muncă perseverentă, re­ ninsori t
accent deosebit pe asigura­ vestiţiilor, precum şi o re­ ca model şi altor unităţi ce tuiesc preceptele unei zoo- dau sau stadiul de gestaţie zultatele obţinute sînt cele sufla ci
rea de condiţii corespunză­ ducere considerabilă a chel­ au condiţii climaterice ase­ tehnii ştiinţifice, moderne. în care se află, animalele scontate. 30—100 îi
colind z
toare la lucrările de izola­ tuielilor la 1 000 lei pro­ mănătoare. . Sectorul numără 465 cape­ arată bine, dau lapte mult, de servit
ţie şi instalaţii, astfel incit ducţie. ■ — Două sînt direcţiile în te bovine — cu 35 mai mult se nasc viţei sănătoşi. La TRAIAN BONDOR