Page 51 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 51
Pag. 3
7 2U m SÎMBĂTÂ, 17 IANUARIE 1981
Controlul oamenilor muncii — activ, permanent, eficient! 7----
din perspectiva sistemului
nostru de valori etice so Í
■curii şi clin un- ţ
Oameni eare-şi dedică timpul lor cialiste, prec
ghiul de vede
'Mere ut opiniei /
.ive — intere- \
¡oală publice activ
tic limba spaniolă liber perfecţionării vieţii sociale sează în cel mai înalt |
de limba franceză grad. Un tapl este cert: t
artistic : „Intoitr-. SOFIA ARCAN : cît mai grabnic în cel ur
“ (reluare) nereguli la campingul Strei. mător, altfel risc să rămîn prin prisma acestui scena- 1
coală După reorganizarea acti prestatoare de servicii, noi într-o gară pustie sau să riu (avind Iu bază o carte ţ
srti educativ vităţii echipelor de control spaţii comerciale, reorgani- S-au stabilit pe loc şi mă „VARA mă mulţumesc cu un tren a autorului), merită să l
ic • cultural-artis- al oamenilor muncii în ba zîndu-se cele existente ; s-a suri de remediere. Consta-
ortiv za legii nr. 6/1972 şl în spi îmbunătăţit calitatea servi tîndu-se unele nereguli în SUFERINŢELOR" tîrîndu-şi lenevos vagoa reUeclăm asupra ¡aptului 1
mina politică nele pe nişte linii care nu dacă genul poliţist e în- 5
le i' seri ritul noilor orientări şi in rii, ca şi aprovizionarea. De piaţa de alimente, s-a luat ''„V&ră ' suferinţelor“. este duc . nicăieri“ îşi rezumă tr-adevăr unul minor,-. 1
irrfal dicaţii ale t o v a r ă ş u l u i asemenea, s-a rezolvat pro măsura înfiinţării unui post
mfc prin ţara blema asigurării eu eăldu- de controlor pentru produ o carto ce se citeşte uşor credinţa optimistă Solia Există în acest Ulm — «
Braşov Nicolae Ceauşescu la prima şi cu plăcere. Din interio- Arcan în finalul romanu cu care fosil Demian se 1
aeiclopedia conferinţă pe ţară a con- ră şi apă caldă în cadrul sele alimentare. Obiectiv, de • rul ei răzbate o confesiu lui. consacră ca un regizor ^
artistic : „Prima trolului oamenilor muncii asociaţiei de locatari nr. 1 cite ori constată lucruri
igurăre“. Produc- şi la al doilea Congres al şi altele. Este locul aici să bune, controlul nu ezită să ne intimă, paginile des M1RON ŢIC matur — un strai de sem
studiouriior amc- fragmentate, seamănă mai nificaţii care vizează so
! • ’• Frontului Democraţiei şi U- notăm pe cîţiva dintre cei le evidenţieze. Iată ce con mult cu un jurnal, cu o cialul. într-o accepţiune
irnal. Sport nităţii Socialiste, activitatea mai buni şi harnici respon semnează în decembrie la O LACRIMĂ
ada pe zăpadă — scrisoare iondată pe mai realistă. - Cazul investigat
mc de varietăţi. acestora s-a îmbunătăţit sabili de echipe şi aspecte cantina de ajutor social, e- multe amintiri. Solia Ar DE FATĂ — este vorba de moartea
continuu, primind totodată din activitatea lor. Iată : chipa condusă de Victor can pare să ii scris o car unei tinere de o onestita
noi valenţe. Compuse din Viorica Dărăbanţ (Consiliul Halunga : „S-a controlat te a vieţii, a peregrinări Anul cinematografic 191)1 te superioară —t nu este
oameni ai muncii care-şi popular orăşenesc}, Estera modul de aprovizionare , cu lor, a deselor mutări din debutează sub auspicii „lăcuit“, nu are, cu alte
dedică o parte din timpul Irinca (Comitetul orăşenesc alimente şi combustibil, sta adolescentă. „Oare de cile dintre cele mai favorabile. cuvinte nimic contralăcut, )
lor liber slujirii intereselor al femeilor}, Maria Crăciu- rea igienico-sanitară, depo- - ori m-am mutat ? Numai După „Ancheta“, iată că nimic din schema cu bl- \
colectivi taţi i, reprezen tante nescu (Simeria Veche}, Ioan zitarea alimentelor, modul
ŞTÎ I : «,0fl Ra aici în A, în mai puf in dc poposeşte pe ecranele nele şi răul într-o coninin- i
iul" dimineţii; 7,00 legitime ale opiniei publice Tonch (Industria laptelui}, de pregătire a mîncării. Nu lin an, am schimbat lo noastre „O lacrimă de tare previzibilă. Demian — J
I; f 8,00 Revista şi expresii elocvente ale a- Tiberiu Nicula (Spitalul avem nici o obiecţiune. Am cuinţa de trei ori“ scrie iată“, peliculă ce oferă ajutai substanţial de in- )
1 Curierul melo- C.F.R.}, Petru Boaru
Bbletin de ştiri; dîncirii continue a demo fost plăcut impresionaţi de in prima parte a cărţii. publicului clnclil satisfac- terpreţii săi (majoritatea i
iţă radio ; 10,00 craţiei noastre socialiste, e- (C.F.R.}, Nicolae Irimie cele mtîlnite“. Confruntarea cu-viaţa o- ţii majore. Facem aceas chipuri noi) — derulează I
ştiri ; 10,05 Be ehipele de control al oame (I.M.M.R.}, Hal ungă Victor acţiunea fără nici o con- ?
rii radio ; 10,40 (depoul C.F.R.}, Elena Ior- Deşi activitatea echipelor ieră autoarei notarea aşa tă alirmaţie cu toată res
jocuri populare ; nilor muncii, care activează daehe şi Zianu Benţea de control al oamenilor, cum îi permite timpul a ponsabilitatea, deoarece cesie faţă de îndoielnice ţ
u de ştiri; 11,05 sub egida Frontului Demo muncii în oraşul Simeria . tuturor evenimentelor prin Ulmul cu pricina este ceea criterii comerciale. Din I
ral ; 11,25 Disco- craţiei şi Unităţii Socialiste, (C.F.R.}. Despre munca sa ce se cheamă un succes contră, filmul are un me- î
11,35 Avanpre- pe această linie, tovarăşa este cotată ca bună — du care trece, nu ca specta
o-tv. ; 12,00 Bu acţionează în toate sectoa pă cum am fost asiguraţi toare, ci direct părtaşă. categoric, un succes iără rit important: pune accen
ri ; 12,30 Din co- rele activităţii social-econo- Estera Irinca ne spunea : şi de factori competenţi din Surprinde rezistenţa şi ie cusur, un film care place tul pe necesitatea eradi
■lorului nostru ; mice şi cuitural-educative. „Cu colegele mele din e- partea organelor locale ale şirea aproape întotdeauna în egală măsură publicu cării unor moravuri ana- f
;ă J de promcna- chipă — Virginia Nicula, E-
De la l la 3 ; Ele constituie — pe drept Frontului Democraţiei şi din impas, o eliberare de lui şi cinicilor. cronice, total străine de I
lian-club ; 16,00 cuvînt — un cadru larg şi milia Başa, Hortensia Părău suferinţe. Amintirile bine Se cuvine să ne oprim idealurile societăţii noas- ţ
; ’ 10,15 Coruri şi Rodica Indrei — ne în- Unităţii - Socialiste, totuşi obsedanta mai întîi la excelentul tre. Acest film — pe care t
i f 16,30 Folclor eficient de participare orga tîlnim periodic, chijir dacă mai este loc de perfecţio rememorate,
n ; 17,00 Buletin nizată a oamenilor, muncii nu toate cinci odata. Avem nare. De cutând, la nivelul nelinişte dc a scrie, dau scenariu al lui Pelre Săl- îl salutăm ca pe o reuşită »
17,03 Melodii de la aplicarea şi respectarea oraşului, au fost luate şi posibilitate autoarei de cudeanu, care demonstrea — impune o viziilne ier ţ
i ; 18,00 Orele hotărîrilor de partid şi de de controlat trei unităţi : a oieri cititorului o carte ză cu prisosinţă că în ca gizorulă pusă în slujba i
08 La banul cu spitalul C.F.R., dispensarul unele măsuri care, traduse
30 A'/Í, in Romfi- stat, a legilor, ţării. în viaţă, vor duce cu sigu care îndeamnă Ia me drul genului poliţist se socialului, de Ia început ’
Kadiorecording; La nivelul oraşului Sime- uman şi farmacia din cen ditaţie şi reflecţie. ,,Da poate vorbi de lucruri ex şi pînă Ia siîrşit. 1
iumal; 22,30 Mu ria acţionează in prezent tru. în urrna controalelor ranţă la îmbunătăţirea ei că am pierdut primul trem de serioase şi grave,
ís ; 24,00 Buletin efectuate şi sesizărilor fă continuă în viitor.
i3-r-6,00 Stop 44 echipe de control al-oa cute s-au luat măsuri de tren, va trebui să urc de lucruri care — privite AL. COVACI
cturn. menilor muncii, cu 220 înlocuire a unor instalaţii DOINA COJOCARU V--
membri (40 la sută femei},
IA>: 20,00 Aetua- sanitare defecte (robinete,
o ; 20,15 „Jocu-i acestea controlînd 130 de chiuvete} la.spitalul C.F.R.,
lăsat", program unităţi de pe raza localită
populară romă- este în curs de rezolvare LOTUL NAŢIONAL DE TENIS LA DEVA
0—21,30 Caleidos- ţii. Făcînd un succint bi problema funcţionării insta I
1
lanţ al activităţii desfăşu laţiilor de încălzire la dis „Cupa Unirii' — cea între participanţi se vor '
rate în 1980, se poaţe con pensarul uman, luîndu-se mai jmportaiită competi- număra şi componenţii lo- |
stata că, in mare parte, ea măsuri pentru asigurarea ţie tenistică naţională- de tuiui naţional Segărceanu, '
EMA a corespuns ; adică cele apei calde de două ori pe sală — se va desfăşura în Dîrzu, Hărădău, Mancaş, |
mai multe echipe au acţio saptâmînă la creşa de co acest an, în perioada 19— Bucur, Ştefănescu, Hnat, *
O lacrimă de nat bine, obţinind şi bune pii. Ne bucurăm cînd ve 25 ianuarie, la Deva (Sa- -Marcu şi alţii. > 0 In cel mai mare cartier al Petroşaniului - Livezeni,
i); Singur prin- rezultate, munca lor tivind dem că activitatea noastră la sporturilor} — seniorii Programul zilnic se des- I a fost înfiinţată o unitate de reparaţii radio a cooperativei
(Arta); r-IUNE- şi IJunedoara (sala „Con- făşoară în cîte două reu- J meşteşugăreşti „Unirea". Unitatea este situată pe strada
In căutarea lui eficienţa scontată. Astfel, are rezultate“. Echipa din
tcăra) ; încă o ca urmare a acţiunilor în Simeria Veche, condusă de structorul“) — juniorii, niuni, între orele 8—13 şi | „Unirii", lingă agenţia Loto-pronosport.
leţia (Siderur- treprinse şi a măsurilor lua Maria Crăciunescu, a con băieţi şi fete. 15—20. ® fn Vulcan, constructorii din cadrul Şantierului nr. 3
rebista — seriile
; Am fost şai- te, s-au înfiinţat noi unităţi statat la unul din controale al I.C.M.M. au început lucrările pentru construcţia unui
(Constructorui) ; bloc cu 105 garsoniere, care va fi predat în trimestrul III
i t Pruncul, pe- a! anului. Blocul va fi situat în centrul vechi al oraşului.
ielenii (Unirea);
~ seriile I—II a Joi, în hala secţiei de automatizări de la I.U.M.P.,
7
ie); Castele de 0 aprovizionare ritmica, raţională a cinematograful „Unirea" din Petroşani, în colaborare cu
epublica); LCJ- populaţiei Teatrul de stat „Valea Jiului", a organizat un simpozion
rtfilea salt mor-
l)c; Norma Rac sub genericul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", dedi
C):.; VULCAN : judeţului cu produse alimentare si industriale cat împlinirii a 131 de ani de la naşterea luceafărului
ie (Luceafărul); poeziei româneşti. Cu acest prilej a fost prezentat filmul
loara cu noroc
de gradul trei Plenara C.C. al P.C.R. din „Mihai Eminescu", după care actorii au recitat din opera
-II (Minerul); 16.—17 decembrie 1980 a Irs semestrul 1 1981 organelor judeţene de partid marelui poet.
: D-nîe carna- şi .de stat, astfel că intrăm a Clubul cultural studenţesc din Petroşani şi-a sporit
ncitbrc URI- dezbătut şi aprobat, între în anul 1981 cu stocuri ca
arce.«!, iui <7 alte probleme importante re asigură o aprovizionare zestrea materială cu noi costume populare în valoare de
BRAD ; Bobby pentru economia ţării şi 100 000 lei. Motive in plus pentru o îmbunătăţire substan
(Steaua roşie) ; raţională, pînă la noua re ţială a activităţii culturale.
Şcoala curaju- Programul privind aprovi PRODUSE /niMMElWE coltă. Menţionez că dispu
•ia) ; Speranţa zionarea populaţiei pe tri ® Spectacole. Ieri, la Casa de cultură din Petroşani
GEOAGIU-BAI : mestrul IV 1980' şi semes nem pentru a desface popu a avut joc un spectacol susţinut de orchestra de muzică
;âră (Casa de Şl NEAIIMENTARE laţiei prin magazinele co populară „Doina Motrului" a sindicatului Întreprinderii mi
1AŢEG : Bună trul , 1981, treeîndu-se a- merţului de aproape 5 000
:ta (Popular) ; poi la aplicarea lui ca ur niere Motru. Luni, tot aici, va susţine un spectacol de
aripile vîntului; mare a hotărîrii adoptate tone cartofi, 1 200 tone de aceiaşi gen, orchestra de muzică populară a Filarmonicii
una seara, Irina ceapă, 2 200 tone de mere,
ultură) ; SIME- de Marea Adunare Naţio 800 tone de murături, alte de stat din Cluj-Napoca. Cele două orchestre se află în
patru steaguri nală a Republicii Socialiste turneu în Valea Jiului.
trilA : Un osta- România în sesiunea din cantităţi de legume care C. IOVĂNESCU
(Lumina). vor asigura mai bine ne
18—19 decembrie 1980. voile de consum.
esssmasBsaBa Pentru a obţine infor-
, maţii despre stadiul actual — Cum prevedeţi că se
al realizării fondului de va derula în continuare a- le moravuri, urmînd să
marfă necesar judeţului provizionarea populaţiei cu dea socoteală.
: tragerii din lb‘ Hunedoara, despre sarcini produsele necesare, ce sar ® Delict silvic. Aron
l le şi îndatoririle ce revin cini aveţi privind perfec Bobora din comuna To-- ,
6 V 50, 20, 10, 78, organizaţiilor comerciale ţionarea şi organizarea re pliţa a confundat pădurea
pentru gospodărirea şi re ţelei comerciale ? statului cu averea sa per- ,
partizarea echitabilă a aces — Aprovizionarea ritmică a Huligani pe stradă. sonală, sustrăgînd mate- !
•a : 9, 72, 6, 49, tuia, ne-am -adresat tovară a unităţilor comerciale se Tinerei, tinerei, dar puşi rial lemnos în valoare de
i,t 34. şului Dumitru Bogdan, di află în permanenţă în a- pe fapte mari. După ce peste 2 000 de lei. Orga- ]
ştiguii : 1 373 507 rectorul Direcţiei comercia du-i-se cantităţi de produse tenţia Comitetului judeţean au băut — nu apă desi nele de miliţie şi cele
le judeţene. care asigură consumuri ra — Repartizarea în teri de partid, a Comitetului e- gur — la cabana „Căpri silvice nu ¡-au confundat
1
— Cum este reprezentat ţionale fiecărui locuitor. A- toriu a fondului de marfă xecutiv al Consiliului popu oara“ Deva, iar băutura li însă fapta, ci ¡-au înca
judeţul Hunedoara în pro a necesitat calcule, care au lar judeţean, a organelor s-a urcat ia cap, Andrei drat-o, în spiritul legii, la
VIEAÍ gramul general de aprovi vem prevăzute creşteri în avut la bază opt elemente, Derne, djn comuna Veţel infracţiune silvică. Astfel,
KB—— zionare pe ţară ? Care este tre 6 şi 30 la sută la ma din care vreau să amintesc: comerciale. Au fost între confuzia lui A.B. a fost
stadiul asigurării fondului rea majoritate a produselor, numărul total al populaţiei prinse şi continuă să se în şi Marius Ovidiu Chirilă
obabil pentru îndeosebi la carne şi pre şi populaţia activă, numă treprindă măsuri în vede din Deva, str. Avram Ian- elucidată.
1981. Vreme de marfă necesar judeţului ? • Din nou, incendiu. La
ptată. Cerul va — în Programul de a- parate din carne, la ulei, rul muncitorilor şi specifi rea asigurăi-ii şi din resur cu nr. 3, au coborît în o-
noros. Vor că- zahăr, făină şi paste făi cul activităţii acestora, o- sele proprii ale judeţului a raş. Toată lumea era a locuinţa lui Kacen Arde
locale, vîntul provizionare a populaţiei noase, ia unt, mălai etc. lor. Făceau gălăgie, arun lean din satul Lăpuşnic,
ierat cu inten- pe trimestrul IV 1980 şi se biceiurile de consum, asi unor necesităţi de aprovi Comuna Dobra, s-a pro
5—55 km/b din mestrul I 1981 s-a reflectat Marea majoritate a con gurarea cu prioritate a cen- zionare, în conformitate cu cau cu pietre, spărgeau dus în noaptea de 14 spre
caturile minime tractelor cu furnizorii sînt . trelor miniere şi muncito cerinţele unui consum ra geamurile imobilelor de
se intre —10 şi 'grija deosebită a partidului pe strada Aurel Vlaicu, ba 15 ianuarie un incendiu.
r cele maxime şi -statului n-ostru, personal. deja încheiate. La textile- reşti, consumurile anterioa ţional. în ceea ce priveşte Au ars complet un şopron
0 grade. Dinii- a • secretarului general al încălţăminte s-au contractat re realizate pe cap de lo perfecţionarea activităţii au lovit şi cîţiva copii şi în care K. . avea carnea
A
locală. mărfuri pentru primul se cuitor etc. Această defalca noastre, vom promova for oameni mai în vîrstă ca
partidului, tovarăşul Nicolae de porc pusă la afumat,
şi 19 ianuarie, Ceauşescu pentru buna a- mestru al acestui an, iar la re a fondului de marfă a me moderne şi operative re se aflau atunci pe stra precum şi o cameră din
ziua şi geroasă provizionare a populaţiei, metalo-chimice pe tot anul. fost analizată şi aprobată de servire a populaţiei, vom dă. Faptele lor „mari“ e-
cerul mal mult Sînt în curs contractările în C nsiliul judeţean pen rau de fapt huliganisme. casa iui V.F. vecinul său.
vor mai cădea repartizîndu-se, tuturor ju acţiona pentru respectarea Paguba : 15 000 de lei. Vi
deţelor ţării, potrivit prin unor produse agroalimen- tru coordonarea şi îndru ’în toate unităţile a norme Drept pentru care, Andrei novat : Kacen Ardelean,
cipiului echităţii, fondul de tare cu furnizorii locali. marea activităţii de apro- lor de comerţ şi a condiţii D.eme, capul răutăţilor, a Rămine să tragă învăţă
Vreme rece cu vizionai'e. (
Vor cădea marfă necesar. în progra — O gospodărire bună a lor igienico-saniţare, vom fost reţinut pentru infrac mintele şi să suporte pa
irare. Vîntul va mul general pe ţară, judeţul fondului de marfă presupu — Care este acum, la în întări răspunderea şi con ţiunea de ultraj la bune gubele.
ensificâri de Hunedoara este reprezentat ne şi o repartizare echita ceputul anului, starea sto
din nord, vis- curilor de legume ? trolul activităţii în fiecare
a. (Meteorolog potrivit caracterului său de bilă şi raţională a acestuia unitate comercială. Rubrică reair/utâ cu sprutnul
A). Proncenco). judeţ puternic industriali pe teritoriu. Cum s-a în — Această problemă a Inspectoratului judeţean de interne
zat şi urbanizat, repartizîn- făptuit acest lucru ? stat permanent în atenţia E. ŞINA