Page 53 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 53
1
-<? A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ 1 Prégâtifs^ campaniei agricole de priiiwi-
suti seninul înaltelor exigenţe actuale
Lucrătorii Staţiunii de interlocutorului nostru, să — Dispunem de 91 de
mecanizare a agriculturii precizăm că accentul prin tractoare din care, pînă în
din Călan se ocupă intens, cipal s-a pus pe revizia şi prezent, .au fost revizuite şi
la ora actuală, cu efectua repararea mijloacelor me reparate 60. Trebuie să pre
rea reviziilor şi reparaţiilor canice solicitate în campa cizez că activitatea la coo
la tractoarele şi maşinile a- nia agricolă din primăvara perativele agricole deşi s-a
gricole aflate in dotarea u- acestui an. redus, ne solicită încă des
nităţii. Această campanie — La ora de faţă — a- tul de mult la transportul
— nu este impropriu a fi răta directorul S.M.A. Că îngrăşămintelor naturale, la
numită astfel — a început, lan — putem raporta că a- unele lucrări în zootehnie.
cum ne-a declarat Ioan Co- vem puse la punct toate S-a lucrat la unităţile agri
tuţiu, directorul unităţii, plugurile, grapele cu discuri cole din Ruşi, Valea Sîn-
imediat ce s-au încheiat şi semănătorile S.P.C. 6, uti georgiului şi Boşorod. Ţin,
recoltatul porumbului şi a- laje ce vor i'i utilizate în de asemenea, să precizez
râturile adinei de toamnă, campania agricolă de pri că şi la tractoare ne aflăm'
Eţstfel că în prezent se poa măvară. în grafic şi avem toate con-
te vorbi de unele rezultate — Care este situaţia în TRAIAN EONDOR
în această direcţie. Dar, ceea ce priveşte revizia şi
înainte de a-i da cuvîntul reparaţiile tractoarelor ? (Continuare în pag. a 2-a)
JUDEŢEAN
t
J h export
Anul XXXIII, nr. 7215 DUMINICĂ, 18 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
) începînd clin acest an,
1 în Valea Jiului a apărut
îi ANUL 1981, li CHIL CAIITĂJ I! SI EFICIENTEI i a nouă întreprindere ex-
! portatoare — întreprin-
) derea de confecţii din
I) Vulcan. Producind, pînă
Vom aduce în circuitul economic cantităţi i anul trecut, o gamă res-
' trînsă de confecţii, uni“
55 \ tatea apărută în urmă
simte de resurse minerale utile' ■M l cu doi ani pe fiarta ceo-
, nomică a Văii Jiului a
^ producătoare de bunuri î!
1 devenit o importantă
— Reunind activitatea unor 1980, la nivelul centralei s-a movarea altor tehnologii mo , materiale. Acum produ-
puternice colective de muncă obţinut o depăşire a produc derne, prin utilizarea cit mai ^ ce şi pentru export. In
din judeţul nostru şi din alte ţiei nete planificate de 100 raţională a capacităţilor de i acest sens, din anul în
judeţe ale ţării, care asigură milioane lei. Contribuţii deo producţie, a forţei de muncă ' curs, aici au intrat în Sub drapelul patriei, la Grădiniţa cu program prelungit
in fiecare an economiei na sebite la succesele obţinute şi a timpului efectiv de lu \ fabricaţie două sortimen- nr. 7 Deva, cei mai noi membri ai „Şoimilor patriei“ (din gru
ţionale importante cantităţi de C.M. Deva in 1980 şi-au cru, atît în subteran, cît şi ( te dc fuste, pentru fon- pa condusă de educatoarea Terezia Bogdan) Ia o oră edu
de resurse minerale utile, în uzinele de preparare, în dul pieţii şi pentru ex- cativă. Foto : POSTOI.ICA BERA
Centrala minereurilor Deva ateliere şi laboratoare, în toa ) port. Deocamdată, se Tu-
obţine an de an succese re Convorbire cu -tovarăşul te compartimentele producti ^ crează la o comandă Mîine începe
marcabile în producţie. Vă IOAN POPA, ve. In acest mod, în 1980 am ( pentru U.R.5.S., urmîrnî V
rugăm să vă referiţi Ia rea director general depăşit cu 12 la sută pro s ca în viitor să se pro- ; trimestrul II al anului de învăţămînt
lizările din anul 1980, din cin ol Centralei minereurilor Deva ductivitatea muncii calculată | ducă şi pentru alţi par- !
cinalul nu de mult încheiat. pe baza producţiei nete. Pre 1 teneri externi.
— Pentru centrala noastră, ocupări susţinute, responsa J Din primul produs e impune un nou sait, calitativ,
cincinalul 1976—1980 s-a în adus unităţile din perimetrul bile au existat şi în direcţia, ) pentru export din' acti-
cheiat la 25 noiembrie 1980. judeţului nostru, care au în reducerii cheltuielilor mate l vitatca întreprinderii au
Prin eforturi conjugate, prin- registrat depăşiri ale planu riale, a consumurilor de com 1 fost produse 65 «00 bu
tr-o activitate susţinută, ordo lui fizic de 2 478 tone fier în bustibil şi energie — factor ) căţi, doar intr-o jumft-
nată în toate unităţile, cei minereu marfă, 100 tone cu hotărîtor al depăşirii produc ^ taie de lună, dovadă c-
peste 38 000 oameni ai mun pru în concentrate, 59 tone ţiei nete. Prin măsurile apli i locventă că tînărul eo~ Ccnf. univ. dr. ing. NICOLAE ANDRONACHE
cii din cadrul centralei au plumb în concentrate, 1 873 cate in acest domeniu, in ' leetiv este bine pregătit inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean
realizat suplimentar în cinci tone sulf, 3 289 tone talc, 1980 am redus costurile ma ţ pentru a prelua noile
nal o producţie industrială 142 000 tone dolomită, 60 000 teriale la unităţile centralei l sarcini dc producţie. La
in valoare de 347 milioane tone piese de schimb, alte din cadrul judeţului nostru aceste realizări o con- Vacanţa a trecut, cu bu ce şi părinţii, o susţinută an
lei. De asemenea, producţia produse. In acelaşi timp, sar cu peste 50 milioane lei. 1 tribuţie deosebită au a- curiile şi surprizele ei. Mîi gajare pe frontul cunoaşterii
de minereuri extrase şi pre cinile de plan la export pe ^ vut formaţiile de lucru ne răsună din nou clopo din partea tuturor elevilor.
lucrate a marcat o creştere 1980 au fost îndeplinite şi - în condiţiile diminuării şi i conduse de Elena Man- ţelul... Analiza obiectivă impune,
de 12 765 000 tone faţă de depăşite. DUMITRU GHEONEA ’ dia, Elerta Sîrbulescu, Primul trimestru al anului însă, nu atît judecarea rezul
cincinalul 1970-1975. O la — Pe ce căi au fost dobîn- \ Mariana Bogdan şi şcolar 1980 -81 a fost în tatelor în comparaţie cu alte
tură determinantă a acestor dite aceste frumoase succe ^Gheorghe Pomian. cheiat de către elevii şi ca succese — obţinute de noi
succese a constituit-o aplica se ? (Continuare în pag. o 2-a) drele didactice din unităţile sau de alţii —, care, acum,
rea fermă, din anul 1978, a - Aminteam mai înainte de învăţămînt hunedorene cu la sfîrşitul trimestrului I, si
noului mecanism economico- despre hărnicia şi seriozita rezultate remarcabile ; promo- tuează judeţul Hunedoara pe
financiar, care a condus la tea oamenilor, despre buna vabllltatea s-a ridicat la 96,64 loc fruntaş în ţară, ci rapor
întărirea autoconducerii mun organizare a muncii, despre la su.ă, — respectiv 99,74 tarea la cerinţe şl la condi
citoreşti şi autogestiunii eco ordinea şi disciplina din fie la sută la învăţămîntul pri ţiile existente. Or, din punct
nomice, la creşterea răspun care unitate. Aceste atribu mar, 97,86 la sută la gimna de vedere al condiţiilor di-
derii fiecărui om al muncii te le-am orientat în princi zial şi 86,13 la sută la liceal, daetlco-materiaie, se impune
faţă de gospodărirea cu ma pal spre creşterea continuă a in paralel, s-a înregistrat o precizarea că Hunedoara o-
ximă eficienţă a părţii din productivităţii muncii — prin scădere a procentului de cupă tot loc fruntaş într-o
valoarea naţională ce le este dotarea cu noi maşini, utila mediocritate. eventuală Ierarhizare. Un e-
încredinţată spre administra je şi instalaţii, îmbunătăţirea Rezultatele obţinute dove xemplu este edificator : nu
re. Ca urmare, numai în tehnologiilor de lucru şi pro- desc o deplină înţelegere a mai în anul 1980 s-au chel
noului conţinut al învăţămîn- tuit aproape 15 milioane lei
tului românesc — învăţămînt pentru dotarea unităţilor de
Mulţumiri de masă, pe fond de gene învăţămînt, cu cca. 40 la sută
mai mult decît în 1979.
ralizare a liceului, cu puter
nică orientare spre nevoile Astfel judecind lucrurile, a-,
dc maşini uvînd un aport economiei naţionale. Aceste preciem că în şcolile hune-
L-am 'ascultai vorbind, considerabil la finisarea rezultate au la bază o In dorene munca trebuie să
preţ de clteva minute, în multor apartamente din o- tensă muncă de pregătire primească noi valenţe cali
care evidenţia rezultatele raşul lot. La acelaşi nivel ştiinţifică şi metodică la ca tative, ca odată cu creşterea
obţinute de colectivul pe s-au situat preparaţia şi re au participat, cu simţ de
care-t conduce. Rezultate mina Lupcni, mai ales că răspundere, cădrele didacti (Continuare în pag. a 2-a)
frumoase, meritorii, care în acest oraş, în anul ca
au situat constructorii de re a trecut, s-au conslruil
locuinţe din Valea Jiului blocuri cît în cloi ani. Nu IN ZIARUL DE AZI :
în rîndul colectivelor frun mărul întreprinderilor din © Conferinţe de dări de seamă şi alegeri
taşe din zonă. După cîţiva Valea Jiului care au par
ani, Grupul de şantiere din ticipai cu forţe proprii la sindicale
Petroşani şi-a realizat din executarea unor lucrări pe © Rezultatele concursului nostru „Tînărul
nou planul.' E drept, pe şantiere esle mult mai ma- E.M. Deva, secţia notaţie — Sectorul mecanic. Comunistul reporter“
plan local şi judeţean au ®re. Ne-am oprit doar la Petru Popa lăcătuş sculer, s-a specializat in întreţinerea şi ® Ritmuri hunedorene
repararea frezelor şi 'sculelor de la maşinile de aşchiere.
fost luate ţoale măsurile acestea pentru că şi con
ca în Valea Jiului să fie structorii le-au evidenţiat
construite cît mai multe în mod deosebit. Sprijinul
locuinţe pentru mineri, a- concretizat în 30 612 ore ţii, executate cu măiestrie în cişti de la A.T.A. Brad au Orăştic. La această acţiune,
julor materializat prin pre muncă şi finisaje în 117 atelierele meşteşugăreşti ale iniţiat, recent, o amplă ac organizată de Casa dc cui- J
cooperativei.
ţiune de colectare a materia
darea unui mare număr apartamente a contribuit ra NOI DOTĂRI. Cu o ju lelor metalice refolosibiie, în tură a oraşului Orăştle. au {
participat cadre d : n sectoa-
de apartamente. Ia predarea mal devreme mătate de milion a crbşeut timpul căreia au reuşit să a- rele de producţie si export %
»
dunc peste
10 tone de piese
a
In alocuţiunea sa, ing. a apartamentelor solicitate H UNITATE noua, Ince- valoarea bazei materiale din şi materiale din metal. O par ale întreprinderii.
şcolar
minier
Grupului
Dumitru Turnă, directorul de oamenii muncii. Tot PUT PROMIŢĂTOR. La noul Petroşani, în primul trimestru te din ele vor fi recondiţio n ÎN EXCURSIE. Peste
grupului de şantiere, a odată, lansa un apel ca a- magazin de prezentare şi des din actualul an de învăţă nate şi redate producţiei, iar de s-derurgişti liunedoreni, {
care ia perioada 1-—4 ianuarie
facere din localitatea Vaţa de
restul vor fi predate oţe’ăro-
s-a
rezervat un spaţiu consi semenea lapte să fie tot Jos, al Cooperativei „Moţul“, mînt. Ea pentru materializat ca în lor. La rîndul lor, uteciştii de a.c. s-au aflat la datorie, au **
dotarea
aparatură
derabil pentru a mulţumi mai prezente şi în perioa s-a realizat de la începutul binetelor şi laboratoarelor, la U.U.M.R. au reparat, în plecat ieri într-o excursie de jl
celor care, aşa cum au pu da următoare. Ar avea de anului, prin punerea la dis maşini şi utilaje pentru ate afara orelor de program, două două zile la staţiunea Poiana « %
poziţia populaţiei a unQr ar
Mărului, de la poalele Mun-
strunguri carusel.
tut, au ajulat şi ei con cîştigat alît constructor ii, ticole noi, suma de 15 500 lei. lierele şcoală. în aceste zile te Iui Mic, unde vor petrece 9
sînt In curs de amenajare la
DEZBATERE.
„Congresul
structorii. Despre cine era dar mai ales viitorii bene- Realizarea se datoreşte preo boratoarele de biologie şi fi al H Xll-lea al P.C.R. despre frumoase şi b-nemeritate cli- ■ *
re de destindere.
vorba ? In primul rînd, liciari — locatarii. Sub cupării responsabilei Ana Şte- zică şi atelierul de tîmplărie, importanţa contractelor de
cu
aparatură
toate
şi
dotate
despre I.U.M. şi I.R.I.U.M. scriem la mulţumiri şi fia pentru o aprovizionare utilaje moderne. comerţ exterior în planul e-
bogată, ca şi calităţii irepro
Retroşani, cele două în apel. şabile a articolelor de maro- K1 IN SPRIJINUL PRODUC conomic al unităţii“, a fost
tema expunerii ce a avut loc
treprinderi constructoare C. A. VOINESCU I chinărie, broderie şi confec ŢIEI. Cei 120 de tineri ute- la întreprinderea „Plafar“ din
