Page 55 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 55
&7 215 © DUMINICĂ, 18 IANUARIE 1981 Pag. 3
IEV8ZÍUM Consemnări Cuvîntul „provinciei“ 1
UMINICA Almanahul pe 1981 al tală sau intr-unui din ma ra morţii aspiraţiilor şi ta &
înainte ! revistei Tribuna, recent a- rile centre culturale. Dar lentelor, nu mai reprezin
ii: patriei
serial pentru eo- părut, Iară a se abate de nu, ele au fost concepute tă o realitate in România
Contele de Monte la regulile genului, se deo şi elaborate in „provin de azi. Ca un corolar apa
Episodul 8 sebeşte sensibil de cele cie“, iar modul lucid in re asticl credinfa că pro
satului \
iiile muzicii lalte numeroase almana care autorii lor răspund blemele omului, ale exis- •
irajă patriei huri de sezon. Redacţia acestei incitante anchete tentei sate sini aceleaşi i
săptămânalului clujean a demonstrează anacronismiil pretutindeni iar adevăra- ^
ti( de ianuarie
c avut inspirata idee de a unei prejudecăţi ailată pe tul artist, avind ceva de i
.¡zări — Caragla- apeta pentru almanahul cale de dispariţie : pre spus, o poate ¡ace drn ori- '
rlziiă. Lanţul sili din acest an ta scriitorii judecata provinciei sttua-- ce punct geografic s-ar \
ţilor. Arendaşul Respectăm cuvintele care „Te slăvim, partid"
a. Politică şi de care trăiesc risipiţi in ta lă intr-o inferioritate obli alta. E adevărat, mai stă- 1 ne încălzesc sufletul, ca pe
se ră, in localităţi iară edi gatorie lată de centru (sau rute pe alocuri o menta- « boabele de grîu. Respectăm
masculin : Steaua turi, reviste sau asociaţii centre). Nofiunea de pro lilate provincială, dar ie- 1 cuvintele care spun adevă
essen in „Cupa rul, cum respectăm miezul
or“ scriitoriceşti, invitîndu-i să vincie este dezbătută şi nomenul se observă nu 1 pîinii proaspete, aburinde. Pămint Partid,
:taj Tv. colaboreze şi anlrenindu-i combătută, demontată in numai in {ară, ci şi in i Un asemenea respect am
duminica
ecran pentru cei totodată intr-o interesantă părţile ei componente, ilus Capitală, iar unii pârtiei- ) simţit, cuvintelor trecută, în
faţa
meşteşugite
trnal anchetă asupra aşa-zisei trată cu exemple concre panţi la dezbatere numesc în versuri de poeţii noştri izvor
a „Cintării Româ- provincii. Mai există sau te, nu de pufine ori pito chiar reviste sau edituri i populari într-una din cele fericit
Spectacol prezen- mai emoţionante şezători.
e judeţul Iaşi nu această realitate t Dacă reşti. E drept, unii, in răs centrale vădit tributare a- ) La Hia, Cenaclul judeţean
artistic s „în a- da, in ce ipostaze se ma- punsurile lor, mai emit ac cestei anacronice mentali- i „Mioriţa“ s-a întrunit in Ţara mea c mindră ţară
1 ;inimii“. Produe- nitestă ea şi cum e resim cente teribiliste sau clamo- tăţi. Dezbaterea „provin- i tr-un recital de poezie pa Ca o ziua din poveste de biruinţă
studlourilor amc- triotică al poeţilor popu Cittt-i lumea pe sub soare,
ţită de scriitor, de omul roase, alţii acuză diverse daţilor“ e dinamică, direc- 7 lari nunedoreni, moment Alta ca ea nu mai este !
t tăiai. de cultură î Aceasta ar ii disensiuni cu forurile cul tă şi responsabilă, ducm- 1 care a deschis generos sui Partid, izvor de biruinţă,
LUNI escnfa Întrebărilor lansa turale sau educative lo clu-ne la reilecfia că me- \ ta de manifestări omagiale E frumoasii şl bogată De pace, de prietenie,
anca în limba te. Răspund şaizeci de cale, dar important şi Îm seria de scriitor, oriunde t dedicate aniversării a 60 de Alta nu-i in lumea toată Născut dintr-a ţării credinţă
ară ani de la crearea Partidu Vcstită-n lumea întreagă Din strămoşeasca noastră glie.
lei seri scriitori, din Botoşani pi- bucurător rămine numito în lume, e supusă unor } lui Comunist Romăn. Poeţii România noastră dragă !
iritai nă-n Ticvaniul Mic, ioar- rul comun al acestei an legi severe şi necruţătoa populari au dăruit eelor ee Născut din străbună gîadire
litatea economică ştiu să primească tm dar Din lupla clasei muncitoare,
it- tehnico-ştiinţi- te mulţi autori ai unor re chete şi anume ideea că re, din păcate prea puţin ţ de preţ poezia zămislită Are munţi eu fruniea-n soare, Azi eşti simbol de fericire
marcabile cărţi despre ca provincia in accepţiunea cunoscute de cei clin afa din dragostea da neam îi Dumbrăvi răcoritoare şl prietenic-ntrc popoare.
î foileton : „Tre- re nu oricine crede că veche, de loc in care nu ra ei. glie. Unde poposeşte vara
îîcălăreţ“ Multe turme de mioare.
Prezentăm alăturat eîteva
ti mondial n-au fost scrise in Capi- se inlimplă nimic în aia- RADU CIOBANU dintre aceste creaţii. Azi patriei ii dai lumină
rhal. Tu ! — făurar de nouă viaţă
Are şesuri şi. eîmpii
Păduri răcoroase, mii, Şi — aici sub bolta prea senini
Are fabrici şi uzine Cinsteşti a ţării dimincaţ”.
Şi ape cu valuri line.
iar tn fruntea tuturor Cinsteşti efortul nestins.
Drag, iubit conducător De dor de libertate
Om cu suflet de văpaie
iTl i : fi,oo Râ TîîUe ai paUiei Himp Jxicaîc CEAUŞESCU NICOLAE ! Mîndria, un ţel deschis
ul dimineţii. s Spre pace şi dreptate.
Revista pre-
Kadioprogramul In limba noastră cu-atlierj de pîine AUREL ALIC Tu azi ca soarele luceşti
0 Atlas folcloric; timp llmxe Topliţa Sn dimineţi senine
nf de ştiri ; 10,05 Zvonind a veşnicie şi a grînc Şi chipul ţării-1 reinnoieşti
iară ; 10,30 Cu Sub zbaterea de paşnice stindarde Ca fagurul dc-albine.
jocul pe intinsul Ideii carc-n milioane arde Trăim mai mult ea oricînd
11,00 Buletin de Să-i înălţăm, prin omul său de vază, Timp Tricolor — Timp Unire, Pe fruntea ta lucesc victorii
Discoteca „U“ s Scriu cu Şi-n piscuri carpatine ;
atantinU 11,35 Bărbatul — Mire-al patriei, vitează, Ninge peste grîu-adevăr triumfind,
heorg.. mfir; Un imn curat, îndreptăţind iubirea în Patria Română, de rost şi împlinire. iţi vezi ureînd cutezătorii
ate peii.-.» toţi; Ce-i poartă neamul, arătîndu-şi firea Spre noul drum de înîine.
urnal ; 13,15 Mu Trăim ardent, în unitate deplină, dragoste
ră; 13,15 Portret Prin gestul său, ştiut, de omenie : Partid, izvor de tinereţe,,.
: Radu Şerban; Dreptate, pace, comunism, frăţie ! Visul ne este slavă şi scut, Mereu tînăr să iii oricînd
t de prinz ; 14,30 Avem şj munţi şi apă lină, Să zbori spre culmile semeţe
; 11,45 Inregis- Şi rădăcini — temelie în lut. şi dor Pace s-avem pe pămint.
ăria Lătăreţu ; Acum, cînd cad sub braţe revolute
; artelor ; 16,00 Zornăitoare, ultime redute,
ştiri ; lfi,05 Al- Şi-n armonii adastă-nnoitoare Sîntem un întreg, rotund auriu, MARIA OPREA
; 18,30 Unda ve- Lăsat de străbuni moştenire, Frunzuliţă de bujor Zdrapţi
Varietăţi folelo- Furtunile zidite în popoare. Scriu cu dragoste şl dor
Noutăţi — me- Mîndria noastră-i dintre cele care Marelui Front — Imn veşnic viu ; Despre ţară şi popor
îtutindeni ; 18,00 Revarsă-n imnuri cosmică rigoare E scris pe tricolor Unire. Dc-al nostru conducător.
ştiri ; 18,30 Mu
stru toţi ; 20,00 Celui numit bărbat intre bărbaţi Ce ştiut-a să nc-nveţe Scumpă
; 20,15 Noi tn- Cu fruntea răsărind peste Carpaţi, DLo fragedă tinereţe
e muzică popu- Centralul soare-al horei ce ne tine Ne-a-nvăţat să ne unim
'iurneul mclo- Cmmcscu In dreptate să trăim
)0 Radiojurnal ; în luminos augur pentru mai bine. vatră
amic sportiv ; Ţara să nc-o apărăm
de romanţe ; Prezent în respiraţia mulţimii Grîu între grîuri l’e duşmani să-i alungăm.
t de ştiri ; 23,05 Şi rîu între riuri, Pe boieri să nu-i slujim Scumpă vatră strămoşească
ns ; 24,00 Bule- în nume poartă steaua dogorind In jug şă nu chinuim Românie, plai de dor
; 0,05—5,00 Non Iar pasul sigur, al viitorimii, Floare între flori Crească-ţi fiii şi trăiască
1 nocturn. E-al celui pămîntean, de-aici fiind— Şi zare între zori. Liberi pe soartă să fim. Toţi ştăpini pe munca lor î
Din taina care-n secoli nu apune Şi sub flamuri de partid
Vorbeşte azi întreaga naţiune Munte peste munţi Drumuri noi ni se deschid, Tot ce ai, al lor să fie
EMA-: Şi frunte peste frunţi. Noi în jurul lui uniţi Şi cu drag să te privească,
Prin unul ; întrupată vilvătaie : De acum pină-n vecie
POPORUL — CEAUŞESCU NICOLAE 1 Culme peste culmi Sinlem liberi, fericiţi. Faţa ta să strălucească.
0 lacrimă de Boltă peste ulmi. Şi muncim cu bucurie
); Singur prin- aiGEN feTO Pe această scumpă glie Să fi floare intre flori
<Arta); HUNE- Stei peste stei, Partidul ne e făclie. Seamăn să n-ai pc pămint,
In căr ea iul V. Briul drag in trei culori
căra) ncă e Şi Tei peste Tei, Şi in fruntea lui stă drept
teţla ,,<derur- Codru între codri Un fiu vrednic şi-nţelept, Să il ai ea legâmînt.
■ebista — seriile Comunist de omenie
Am fost şai- Şi zodie intre zodii, Din frumoasa Românie, Fiu iubit să te conducă
(Constructorui) ; liogâţie-n drumul tău,
: Pruncui, pe- Stea între stele
lelenli (Unirea); Vis nopţii melc Ceauşescu Nicolae Pacea lumii să-ţi aducă
— seriile I-XI 3-xitct şi rădăcină Sub a steagului văpaie, Să nu mai- ştie ce-i rău.
e); castele de Poet ce a fost şi rămine Înţelept conducător
publica); . LU- Iubit de întreg popor. Toţi poeţii să te cînte,
reilea salt mor- E minunat s-alergi cu rouă pină-n glezne Luceafăr limbii române.
1) ; Mijlocaş la MIRON TIC Floarea sufletului meu Ca cei dinaintea lor
(Muncitoresc) ; şi zarea să-şi desfacă toată floarea, Eu ţi-o dăruiesc mereu Şi prin versuri să te-alinte
Vis de glorie un fel de zbor să-ţi pară culoarea ei mirată, Cu a mca-nlreagă mîndria Românie, plai de dor !
; Cumpăna Să-nfloreascâ România !
) ; lonea : să fie greu şi totuşi să ţi se pară lesne,
Stoc a întllnlre 1« SiNZIANA MOLDOVAN IOAN BUSTEA
51 — seriile I-II să-ţi culci pe ţărm urechea şi să-ţi răspundă marea,
PETRILA : ViS chiar dacă mori, să ştii că nu mori niciodată, Băita Mia
(Muncitoresc) ;
D-ale carna- să urci pe înălţimi, firesc ca pe un prag,
¡citore.se); URI-
Fedorei (7 No- şi să priveşti în urmă şi să-nţeîegi ce-ai fost,
RAD : Bobby să ştii alege griul de pleavă şi neghină, Poşta literară
Steaua roşie) ;
V : Popeye mâ cine iţi e duşman, cine te are drag,
n e r u l ) ; o- Ecaterina Grigorescu - De tru a publica o „carte cu
şcoala curaju- să-ţi poţi găsi în lumea prea mişeătoare-un rost, va. Aveţi toate şansele să poezii' va trebui să parcur
1
a) ; Speranţa să poţi găsi-n adincul pămîntului lumină.
«EOAGIU-BAI ; progresaţi în poezie. Atenţie geţi un drum lung şi deloc
tră (Casa de Ce minunat că eşti, ce minunat c-ai fost însă la proză ! lată de pildă uşor. Cele trei poezii pe care
VŢEG : Bună ni le-aţi trimis, nu sînt con
a (Popular) ; în trupul ţării tale şi .fruct şi rădăcină. un pasaj de la începutul pie
¡rlpile vîntului; sei „Sfîrşitul" : „Era soare. Şi cludente.
nă seara, Irina NASTASIA MANfU dintr-o dată cerul s-a întune
¡tură) ; Camio- Oficiul farmaceutic Deva.
lungă (11 IU cat. Parţial şi total. Parţial
TA ; Sub patru în sensul că se mai întune în urma răvaşului apărut în
i-cşul) ; ILIA ; ziarul nostru din 31 decem
î plus (Luini- case pînă atunci, dar rede brie 1980, ne răspundeţi cu
-ARI : Rug şi venise senin. Total, în sensul
citoresc). că şi acum era senin, dar nu un răvaş, pe care ii publi
pur"... Deci, cum era de fapt căm : „Urarea dumneavoas
'¿¿mswnssm cerul ? tră-! bună/ O acceptăm în
ZIEA^i Decemáúe m patue unanimitate/ Şi ca să mear
TSTETSOTMHl
Volf Luiza - Orăştie. Din gă treaba strună/ Dorim fa
Zăpezi, voi graiuri ninse întoarse din vechime,
babil pentru cele zece poezii, n-am putut toată lumea : sănătate !".
ianuarie 1981. voi clopote de pace rănite de eter, alege niciuna, în afară, poa
1 in general Cu iarna asta nărăvaşă, ts-
a parte a in pre limba voastră astăzi vor cuvînta poeţii te, de dragostea dumnea rarpa e binevenită.
ii se va încălzi voastră pentru poezie.
se va înnora în ţara lor ce-atinge cu tîmplele de cer.
cădea precipi- Decembrie. în munte stau vulturii de strajă Domnica Bota Macoveî - Aurel Vodiceanu - Hune
sub formă de doara. Răvaşele (bune !) ou
intui va sufla — seminţele adorm şi se visează pîine. Geoagiu. Ne trimiteţi ppezii sosit tîrziu la redacţie, sauft
intensificări în scrisori cu valoare decla
i sectorul ves- Preafericită ţara. La masa ei curată după consumarea... revelio
tra minimă va vor sta în tihnă fiii de astăzi şi de înîine... rată. Din păcate, . poeziile nului.
tre —10 şi —3 dumneavoastră duc lipsă de
maximă între
Local se va !OAN EVO ÎOSIF TELLMANN — „Fetele de aur“ (Unogravură) lu aşa ceva. loan lonaş Râul, Manuela
crare ce va fi prezentata la expoziţia din Finlanda a artiştilor B. — Hunedoara. Deocamda
plastici lumetloreni.
Marian Gros - Deva. Pen tă, nu.
