Page 58 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil.
sie adoptate In adunările generale {Urmare din pag. 1) tragem suplimentar impor re să se pună un accent mai
mare pe aceasta. Să fie
tante cantităţi de cărbune
lor mai bune soluţii în re cocsificabil. Dacă în 1979 sprijinite toate iniţiativele pcs i
m
ie pârtii - bază de pornire în realizarea dresarea producţiei, pentru productivitatea muncii în valoroase care vin din rîn 9,00 Teleşco
rezolvarea problemelor cu
dul muncitorilor, orice pro
registra un nivel între 7 şi
care s-au confruntat forma
8 tone pe post, în anul tre punere din adunările gene 10,50 Film st
ţiile de lucru. Ajutorul şi
Reluare
sarcinilor colectivului îndrumarea fiind neconclu cut am ajuns la 13,5 tone rale să fie studiată cu mul 11,15 Hora
pisod
tă atenţie, astfel incit să
pe post, iar pentru acest
dente, evident, au dus la
mint pr
ficienţă din ea. Toate aces
rezultate nesatisfăcătoare. an estimăm să realizăm se obţină maximum de e- 12,00 Călători
18—20 tone pe post. Cum
Zilele acestea s-a încheiat spiritul cuvîntărilor tovară blema consumurilor specifi tea contribuie efectiv la ri 10,00 Telex
10,05 Teleşcoi
o etapă importantă-din via şului Nicolae Ceauşescu la ce la cocs — care sînt ri S-a subliniat necesitatea ca a fost posibil ? Adunările dicarea activităţii colecti 17,10 Curs dc
ta şi activitatea organizaţii plenarele C.C. al P.C.R. din dicate —, au propus o se atât comitetul de partid pe generale din sectorul nos 17,30 Idei coi
lor de partid de la între octombrie şi decembrie rie de măsuri care să ducă mină, cît şi fiecare organi tru au depăşit cadrul obiş vului la noi cote calitative. Lichidai
tării —
prinderea „Victoria“ Călan. 1980, al legilor adoptate la la diminuarea acestora. O zaţie în parte să ia toate nuit cînd comuniştii se re a lumii
\Este vorba de adunările ge sfârşitul anului trecut de atenţie deosebită a fost a- măsurile pentru lichidarea zumau la generalităţi în SPRE O ŢINTĂ PRECISA 17,55 Almana/
nerale de dare de seamă a- Marea Adunare Naţională. cordată modului în care se unor stări de fapt manifes discuţiile lor. Acum discu 18,20 îndrumi
crătorii
nuale, care Srau t*- t în In centrul atenţiei comu pregătesc cadrele pentru tate anterior. Aceasta im tă problemele concrete ale Cu ocazia adunării au 18,50 1001 dc
nu
toate organizaţiile de bază. niştilor s-a situat, cum era viitoarele locuri de muncă pune, în continuare, ridica- mecanizării, ale tehnologii- fost făcute numeroase pro 19.00 Telejurr
Mă voi referi, succint, la şi fires-, realizarea sarcini de pe noua platformă a în puneri menite să contribuie 19,20 Actualii
19,40 Omul §•
cîteva aspecte privind mo lor de plan în acest an şl treprinderii, subliniindu-se la îmbunătăţirea muncii or 20.00 Cîntece
dul în care au fost pregă a sarcinilor ce ne stau în necesitatea formării, la noi ganelor şi organizaţiilor de 20,15 Reporta.
„Se mu
tite dezbaterile, nivelul lor faţă în viitor. Analizînd cu le obiective, a unor nuclee partid în scopul creşterii 20,35 Teatru t
puternice, care să cuprindă Obiective mobilizatoare,
de desfăşurare şi, mai ales, răspundere sarcinile mobi eficienţei economice. De nul din
la principalele concluzii ce lizatoare ce revin colecti- pe cei mai bine pregătiţi fapt, concluzia desprinsă în ţie a i
German
s-au desprins în urma ana oameni ai muncii. angajare unanimă urma analizei efectuate este 22,15 Telejurr
lizelor efectuate de comu Vîaţa de partid Referindu-se la probleme aceea că, intr-adevăr, pe
nişti în aceste adunări. le vieţii interne de organi rioada precedentă a mar
Pentru ca dezbaterile să zaţie, la creşterea rolului pentru sporirea cat un substanţial salt de
se desfăşoare la un înalt vului nostru în anul 1981, conducător al organizaţii
nivel, să fie combative, iar comuniştii au dezbătut con lor de partid în fiecare sec producţie, dar că au fost şi
problemele ridicate în ca cret, în mod critic şi auto tor de. activitate, comuniştii producţiei de cărbune deficienţe. Ţinlnd cont de
drul lor să fie abordate critic, probleme legate de au evidenţiat necesitatea acestea, comitetul de partid, dioprbgramu
Radiojurnal .
concret, cu spirit de răspun introducerea şi aplicarea întăririi calitative a rându C.O.M. au luat măsuri pen presei; 8,10
dere comunistă, comitetul noului mecanism economi- rilor acestora, sporirii rolu tru o pregătire temeinică a diilor i),00 E
de partid s-a preocupat ca co-financiar, autoconduce- lui adunărilor generale în rea la cote şi mai înalte a lor avansate, cît şi proble producţiei acestui an, mă 9.05 Râs pun
rilor; 10,00 12
fiecare adunare să fie pre rea muncitorească şi auto- viaţa colectivului. muncii de partid, a contro me privind îmbunătăţirea suri care asigură realizarea 10.05 Altern
gătită cît mai temeinic. A- gestiunea, de economisirea Perioada în care au a- , lului de partid, astfel incit fenomenului economic. Bri exemplară a sarcinilor de 10,25 Atlas
Mioriţa ;
cest lucru l-am început în mat.riilor, combustibililor vut loc adunările generale realizările viitoare să se în gadierii împărtăşesc din ex plan. Ba loc de frunte se ştiri; 11,05 J 1
că din luna decembre a şi energiei, de creşterea ca în organizaţiile de partid scrie pe o curbă * ascen perienţa lor in exploatarea înscrie aplicarea cu bune 11,20 Avanpi
anului trecut, cînd s-au lităţii şi eficienţei muncii, a fost fertilă şi pe plan dentă. complexelor, problemele rezultate a noului meca Tv.; 11,35 R
12.00 Buletin
constituit colecţive pentru în cadrul discuţiilor din a- economic, comuniştii, toţi ivite, venind cu soluţii con nism economico-financiar. Din comoara
întocmirea dărilor de sea dunările generale un accent oamenii muncii mobilizîn- MODALITĂŢI crete. Continuînd acest sis în această idee, colectivul tru; 12,45 Ui
mă şi a programelor de deosebit s-a pus pe pro du-se pentru obţinerea unor DE ACŢIUNE tem de muncă, sperăm ca minei Lupeni şi-a exprimat mânesc; 13,0
măsuri, în care au fost cu blemele ridicate de punerea rezultate cît mai bune în în acest an să extragem o 15.00 Clubul
dorinţa ca anul 1981 să fie
Radiojurnal
prinşi'membri ai birourilor în funcţiune a noilor capa producţie. Ca urmare, după In cadrul dezbaterilor ca producţie suplimentară de anul rentabilizării întreprin nate econoir
organizaţiilor de bază şi ai cităţi, pe atingerea în ter prima decadă din acest an, re au avut loc cu prilejul 6 000 tone de cărbune“. în derii, iar pe această bază manenţe ale
comitetelor pe secţii, tova men a parametrilor proiec au fost realizate în plus fa adunării activului de partid aceeaşi idee a subliniat ro mânesc; 16,5
cr’ 'V; 17,00 I
răşi din conducerile sec taţi. Aşa, de exemplu, co ţă de plan peste 35 tone de la I.M. Lupani s-au des lul organizaţiei de partid să devină colectiv etalon, 1 Radiom
toarelor şi atelierelor. Pe muniştii de la turnătorii au piese de maşi’ni-unelte şi u- model. Fără îndoială, obiec Iu 17,35 Po
lingă fiecare organizaţie de analizat şi au făcut propu tilaje pentru turnătorii, 46 prins cîteva direcţii clare ing. Alexandru Blaj, şeful tivele de bază pentru atin le muzicii ;
rii; 20,00 Cî)
bază au fost repartizaţi neri concrete, adoptate în tone cilindri de laminare, de acţiune, .prin care co,- sectorului III : „Rezultate gerea acestui ţel vor fi re nare; 20,15 I
membri ai comitetului de programe de măsuri, menite 25 tone de radiatoare şi 50 lectivul are posibilitatea să le crescînde ale colectivii- zultatele economice, înde saj industria
v,
partid pe întreprindere, ca să ducă la urgentarea in tone 'cocs de fluidizare. înlăture grabnic deficienţe lui nostru s-au datorat mai plinirea integrală a tuturor 20,30 Memo
2
românesc;
re au avut sarcina să aju trării în funcţiune a turnă Putem afirma că măsu le manifestate în mupca de ales mobilizării şi stimulă indicatorilor tehnico-econo- ştiri; 21,05 (
te la întocmirea materiale toriei nr. 4, a benzii de a- rile care s-au' adoptat în pînă acum, să obţină rezul rii oamenilor de a veni cu mici. Munca politică-orga- 22.00 O zi în
lor, la pregătirea adunări glomerare nr. 1 sau a creş cadrul adunărilor vor du tate economice pe măsura propuneri concrete de îm 5.00 Non sto
lor şi au răspuns direct de terii mai rapide a indice ce la accentuarea rolului tehnicii din dotare. Ca o bunătăţire a activităţii. Nu nizatorică, de educaţie, în turn.
buna lor desfăşurare. lui de scoatere la furnalul conducător al organizaţiilor dominantă a dezbaterilor meroase pi’opuneri ale co treaga muncă politico-ideo- EZF~*!EEZZ2
Fiind astfel pregătite, a- nr. 3. de partid în toate domenii s-a desprins necesitatea logică, să determine cadrul
dunările s-au desfăşurat în In adunările de la furna le, la implicarea profundă preocupării necontenite pen muniştilor au condus la e- care să conducă la acest Idl*«
¡©.«,<5373
condiţii bune, dezbaterile le, comuniştii, abordînd în a comuniştilor în toate pro liminarea unor deficienţe scop. ■ Munca politică este
au fost vii. combative, în mod critic şi autocritic pro- blemele cu care se confrun tru îmbunătăţirea stilului de organizare a producţiei. chemată să susţină aceste DEVA: Mi
tă colectivul nostru şi cre şi metodelor de muncă ale Spre exemplu, complexul obiective, astfel incit '•să riile 1-11 (P
ează o bază solidă pentru organelor şi organizaţiilor SMA-1, care la început n-a se realizeze o emulaţie pro de la mans
HUNEDOAR
realizarea importantelor sar de partid în vederea creş dat rezultate, materializînd pice obţinerii de rezultate salt mortal
cini ce ne revin din docu terii continue a rolului con unele propuneri acum mer remarcabile, care să situe pelul rupt înt
Copilărie
mentele Congresului al XII- ducător al partidului. ,JE?e ge foarte bine“. O atenţie ze colectivul celei mai le I-II (Ar;
lea al partidului, în acest această cale — arăta Alexe deosebită a fost acordată mari mine de cărbune coc Bethune (
an, în cincinalul calităţii şi Furdui, secretarul comite PETROŞANI
(Unire
găsit
eficienţei. tului de partid de la sec educaţiei comuniste a oa sificabil din Valea Jiului şi (7 Noiembri
menilor muncii, multe re
VIOREL PACURARU, torul IV — noi am reuşit din ţară pe primul loc în din ianuarie
Ai
LUPENI:
secretarul zultate bune avîndu-şi iz întrec-. a pentru mai mult te de dragi
comitetului de partid în fiecare an să depăşim vorul aici. De aceea, este cărbune, mai bun şi mai VULCAN: ;
al I.V. Călan sarcinile de plan şi să ex- necesar ca şi în continua- ieftin. (Luceafărul)
(Muncitoresc
r naşului
1 ,A: Vis
o.jresc) Al
rababura
Direcţii de acţiune pentru creşterea producţiei BRAD: (Steaua
Ţai
tici
TIE: Noi a\
Poseidon (I
agricole vegetale în Consiliul unic agroindustrial Deva zăpadă (Fia
GIU-BAI : I
lăutari (Cai
Tricoteza Dorina Ciotea — una dintre muncitoarele frun HA'fEG : IC!
taşe. ale întreprinderii de tricotaje tip lină Hunedoara.
(Urmare din pag. 1) s-au realizat producţii me luni. Toată suprafaţa ocu cărăbuşului de mai s-a fă Iar) ; BRAZ.”
dii de 3 300 kg/ha la Hărău, pată cu culturi de toamnă cut controlul fitosanitar şi nova — se
Peisa;
LAN:
3 100 kg/ha la Bîrcea şi de se fertilizează cu doze de s-au stabilit cantităţile de sa de cultu
iar în primăvară vom cul 2 880 kg/ha la Deva. C.A.P. îngrăşăminte azotoase cu pesticide ce trebuie procu Drumul raz
tiva peste 800 ha porumb, Şoimuş a realizat o produc prinse între 50—100 kg/ha rate pentru a se putea fa (Mureşul);
125 ha sfeclă de zahăr, 280 ţie de peste 36 000 kg/ha la substanţă activă şi cu doze ce tratamentul la sol. Pe punte (Lmr
ha cartofi şi 440 ha legu sfecla de zahăr. Producţii de 80—120 kg/ha superfos- suprafeţele destinate cultu
BP“*««
me. La cartofi şi legume asemănătoare la această fat. Toate unităţile şi-au a- rilor de legume s-au făcut Hi oi
supr.Jeţele cultivate cresc cultură au obţinut şi C.A.P. sigurat îngrăşămintele de tratamente la sol pentru
faţă de anul trecut cu _ 50 Banpotoc şi Hărău. Acestea care au nevoie. Periodic, co. abaterea pirului şi se
şi, respectiv, 80 ha. Trecînd Tragerea
¡9 Cele 17 brigăzi ştiinţifice ale casei municipale de sînt fapte care demonstrea specialiştii din unităţi şi transportă îngrăşămintele
cultură şi-au început activitatea în noul an, organizînd mai la aplicarea asolamentului, ză că printr-o bună organi de la consiliul unic contro naturale. Asemenea acţiuni ianuarie 198
multe întîlniri cu colectivele de muncă din întreprinderi şi la concentrarea şi speciali zare a muncii, întărirea or lează starea de vegetaţie a s-au făcut la fermele 1 şi 2 FAZA I
Extr. I : !
instituţii, in această săptămînă, spre exemplu, unele bri zarea producţiei, culturile dinii şi disciplinei, a răs semănăturilor de toamnă şi ale C.A.P. Deva şi la fer 15, 37, 54, 4
găzi se vor întîlni cu oamenii muncii de la fabrica de oxi do legume, cartofi şi sfeclă punderii personale pentru iau măsurile ce se impun. ma C.A.P. Hărău pe mai Extr. a U-
gen a C.S.H., azi 20 ianuarie ; cu colectivul bazei de apro de zahăr au fost comasate cantitatea şi calitatea mun Astfel, au fost luate măsuri bine de 200 ha. Sînt asigu 72, 59, 57, 4
FAZA n
vizionare şi desfacere nr. 1 Peştiş, joi, 22 ianuarie ; cu lu în unităţile care au obţinut cii prestate, executarea la şi s-au făcut canale şi şan rate materialele necesare Extr. a I
crătoarele de la întreprinderea de tricotaje, vineri, 23 ia cele mai bune rezultate şi timp şi în bune condiţii a ţuri de scurgere pe terenu pentru producerea răsadu 14, 62, 3, 70
au acumulat o experienţă
Extr. a 1
nuarie. tuturor lucrărilor agricole rile ocupate cu semănături rilor în solarii, în tonele şi 77, 82, 16,
© In cursul zilei de miine, un colectiv al Radioteleyi- bogată în acest domeniu. începînd de la pregătirea pe care băltea apa. în răsadniţe. Se lucrează FAZA III
ziunii române va face înregistrări — la clubul „Siderurgis- Folosind soiuri şi hibrizi solului, însămînţarea cultu Pentru semănăturile de de zor pentru pregătirea Extr. a V
tul" — cu corul şi fanfara siderurgiştilor hunedoreni,^ înre cu un mare potenţial bio primăvară au fost ogorîte viitoarei producţii de legu 60, 77, 13, 7
Extr. a i
gistrări ce urmează a fi prezentate pe micul ecran în vii logic şi valoare culturală,' rilor, întreţinere şi recolta din toamnă peste 1 600 ha me. De asemenea, se fac 87, 17, 64,
re, extinderea gradului de
asigurînd o pregătire cores
toarele emisiuni. mecanizare a lucrărilor şi şi s-a trecut, pe baza pro controale periodice la silo Extr. a \
© In cadrul acţiunilor Instructiv-educative întreprinse în punzătoare a pămîntului, zurile unde se păstrează 26, 37, 12, !
rîndul maselor, de universitatea cultural-ştiinţifică, miine însămânţând la timp şi în de chimizare, se pot obţine gramului elaborat de către sămînţa de cartofi şi s-au
după-amiază profesoara Elena Gavriş va face o expunere condiţii agrotehnice bune, Droducţii bune chiar şi în consiliul unic, împreună cu luat măsuri de resortare la
in faţa locuitorilor din cartierul vechi al Hunedoarei, pe precum şi executînd la vre anii mai puţin prielnici. specialiştii din unităţi, la C.A.P. Veţel, Leşnic şi Bîr-
tema importqnţei alimsntaţiei raţionale în menţinerea să me lucrările de întreţinere, Pentru a realiza şi depă transportul îngrăşămintelor său. în toate unităţile de S3
nătăţii. avem garanţia că vom rea şi producţiile planificate pe organice atît din fermele mecanizare se lucrează in Timpul
© La combinatul siderurgic au .început înscrierile pen liza şi depăşi producţiile 1981 — primul an al actua zootehnice proprii, cît şi de tens la repararea tractoare 20 ianuarie
va fi Sn i
tru excursiile ce vor fi organizate în acest an peste hotare. prevăzute în plan. Aceasta, lului cincinal — am luat o la „Avicola“ Mintia, de un lor, maşinilor şi utilajelor cer varlab:
In prim-plan se află ekcursiq de 8 zile în U.R.S.S., pe ruta cu atît mai mult cu cît în serie de măsuri menite să de s-au şi dus pe terenuri care vor fi folosite la lu lat va ning
Chişinău—Kiev, cu plecarea în 22 martie a.c. anul trecut, cu toate con garanteze creşterea produc-, le destinate culturilor de crările agricole de primă derat din :
ma
ratura
© Municipalitatea a luat măsuri pentru protejarea co diţiile climatice nefavorabi ţiei agricole vegetale la toa cartofi şi sfeclă de Zahăr vară. Avem aşadar garan prinsă înti
piilor aflaţi la săniuş pe străzile în pantă circulaţia ru le,” ara avut multe unităţi te culturile. Astfel, s-au a- peste 12 000 tone gunoi de ţia, prin măsurile luate, că grade, iar
nus 11 şi
tieră de pe strada Turnătorului a fost deviată pe strada care au obţinut producţii plicat îngrăşăminte, chimice pasăre. Această acţiune se anul 1981 va marca un nou Ceaţă loci
alăturată, George Enesco. pe toată suprafaţa cultiva află în plină desfăşurare. pas înainte în creşterea de chiciuri
© Mîine seară, la orele 19, Teatrul naţional din Tîrgu marj la hectar. Astfel, tă cu grîu şi pe mai mult Toate culturile de primăva La munt
cu
Mureş prezintă în sala casei municipale de cultură come C.A.P. Şdlmuş a obţinut o de 500 ha cultivate cu orz, producţiei agricole la hec călzlre, slab
ninge
dia in 3 acte „33 de scrisori anonime", de Gyorqy Meheş, producţie medie de peste lucrare care va fi termina ră au fost amplasate în so tar, în ridicarea gradului de moderat d
3 000 kg grîu la hectar, De
în regia lui Andraş Hunyadi. le mari, iar pentru a se rentabilitate şi eficienţă a teorolog
SABIN IONESCU va 2 600, Hărău 2 547 şi tă pe întreaga suprafaţă cunoaşte gradul de infesta întregii activităţi din agri Proncenco)
Cristur 2 400 kg, iar la orz pină la sfârşitul acestei re a pămîntului cu larya cultură.