Page 61 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 61
SALA C€ r ^
Tovarăşul Mae Ceauşescu va efectua
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ !
asîizi o vizită È prietenie în B.P, Bulgaria
T o v a r ă ş u l Nicolae nuarie 1981 o vizită de miteiului Central al Parti
Ceauşescu, secretar general prietenie în Republica dului Comunist Bulgar. pre
al Parbidului Comunist Ro
mân, preşedintele Republi Populară Bulgaria, la invi şedintele Consiliului de Stat
cii Socialiste România, va taţia tovarăşului Todor Jiv- al Republicii Populare Bul
efectua în ziua de 21 ia- kov, prim-secretar al Co- garia.
Cercetarea ştiinţifică - mijloc important pentru
dezvoltarea continuă si armonioasă a economiei
Programul-directivă de conducerea partidului, pen văzute în planurile de stat,
cercetare ştiinţifică şi dez tru intensificarea şi apro departamental şi în cel in
voltare tehnologică, integrat fundarea activităţii de cer tern, stabilite de către Mi
organic în Directivele Con cetare) cu scopul descoperi nisterul Minelor, Petrolului
gresului al XlI-lea al parti rii şi lărgirii bazei de ma şi Geologiei şi, respectiv,
dului, stabileşte ca orienta terii prime, găsirii unor noi Centrala minereurilor Deva.
re fundamentală corelarea metode de exploatare, cit în anul trecut s-au execu
strânsă a activităţii de cer
Anul XXXIII, nr. 7217 MIERCURI, 21 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani mai eficiente, elaborării u- tat 88 de teme cu 132 faze
cetare ştiinţifică cu nevoi nor tehnologii moderne, de de cercetare, realizîndu-se
le crescînde ale producţiei . valorificare complexă a ză un volum de încasări de
materiale şi ale vieţii so cămintelor mai sărace în peste 82,7 milioane lei. Te
ciale, subliniind necesitatea
Încheierea lucrărilor transformării ştiinţei intr-un substanţe minerale utile. ferit la : dezvoltarea bazei
matica cercetărilor s-a re
La dezbaterea organizată
mijloc cât mai eficient al pe această temă au parti de materii prime prin pu
PLENAREI CONSILIULUI NATIONAL creşterii economice, al sal borator cercetare minereuri nerea în valoare a noi ză
cipat : Victor Faur, şef la
tului calitativ în toate do
căminte de substanţe mine
meniile. în lumina acestui neferoase, secretar al comi rale utile, inclusiv cu con
program-directivă, activita tetului de partid pe institut, ţinuturi foarte scăzute de
AL OAMENILOR MUNCII se situeze în avangarda Dumitru Ciofrângeanu, şef metal, la lărgirea bazei de
tea de cercetare trebuie să
materii prime prin recupe
progresului, prin rezolvarea laborator cercetare minere rarea elementelor utile din
Sub preşedinţia tovară şi geologiei, Ion Avram, mi economico-socială a ţării în- problemelor imediate, ca şi uri feroase, Vasîle Seniuc,
şului Nicolae Ceauşescu, se nistrul industriei construc noul cincinal. prin găsirea unor soluţii de şef atelier cercetare-proiec- sterile de haldă şi iazuri de
cretar general al Partidu ţiilor de maşini, Gheorghe Au luat cuvântul, de ase perspectivă cu un avans de tare automatizare şi meca decantare şi la perfecţiona
lui Comunist Român, pre Cioară, ministrul energiei menea, tovarăşii Ion lorga, cîţiva ani. nizare, Valeriu Pirău, şef rea tehnologiilor actuale, a
şedintele Republioii Socia electrice, Neculai Agachi, maistru la întreprinderea Să vedem cum acţionea colectiv cprcetare-proiecta- produselor, în scopul creş-
liste România, preşedintele ministrul industriei meta minieră Motru, Szilagyi Ge- ză cercetătorii şi proiectan re. Iată, pe scurt, opiniile
Consiliului Naţional al Oa lurgice, Gheorghe Caranfil, za, preşedintele consiliului exprimate : LIVIU BRAICA
menilor Muncii, marţi s-au ministrul industriei chimi oamenilor muncii al între ţii de la, I.C.I.T.F.L.C.I.M.
încheiat lucrările plenarei ce, Lina Ciobanu, ministrul prinderii de Feţele elec Deva în vederea materiali Victor Faur : Institutul
Consiliului Naţional al Oa industriei uşoare, Ioan Flo- trice . Tg. Mureş, Florian zării sarcinilor trasate de nostru studiază temele pre (Continuare in pag. a 3-a)
menilor Muncii. rea, ministrul economiei fo Giurcă, maistru principal,
T o v a r ă ş u l Nicolae restiere şi materialelor de secretarul comitetului de
Ceauşescu a fost întâmpi construcţii, Vasile Bulucea, partid de la oţelăria elec Adunări generale în unităţile agricole socialiste
nat la sosirea la Sala Ra- ministrul transporturilor şi trică nr. 1 a Combinatului
diotelevizîunii, cu multă în telecomunicaţiilor, Dumitru siderurgic Hunedoara, Ilie
sufleţire de numeroşi lo Popa, ministrul construcţii Bologa, preşedintele consi Hărnicia şi priceperea oamenilor
cuitori ai Capitalei. Secre lor industriale, Maxim Ber- liului oamenilor muncii al
tarul general - al partidului ghianu, ministru secretar întreprinderii de utilaj chi
a fost primit cu aceeaşi căl de stat la Ministerul Agri mic „Griviţa Roşie“ Bucu să îie mai bine puse în valoare
dură de participanţii la culturii şi Industriei Ali reşti, Sofia Klein, munci
plenară. mentare au prezentat ra toare la întreprinderea' tex
împreună cu secretarul poarte asupra dezbaterilor tilă Cisnădie, Aurel Cozma, Fără îndoială, 1980 a fost modul cum s-a muncit în Dar mai întîi cîteva re
general al partidului, la desfăşurate, în ziua prece maistru la Combinatul de şi pentru Cooperativa agri anul trecut, dificultăţile în pere ale activităţii desfăşu
şedinţa plenară au luat par dentă, în cadrul unor grupe fibre sintetice Săvineşti. Ei colă de producţie din Boşo- tâmpinate şi a stabilit căile rate în anul recent înche
te tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ministere sau- ramuri a- s-au angajat, în numele co rod — o unitate importan pe care să se păşească în iat, înfăţişate pe larg în
tovarăşul Ilie Verdeţ, alţi propiate. S-a subliniat că, lectivelor de muncă pe care tă în cadrul ConsiliuLui unic continuare pentru a se rea darea de seamă : la grîu-
tovarăşi din conducerea de în spiritul orientărilor şi in le Reprezintă, să acţioneze agroindustrial Călan — un liza, în lumina documente secară s-au realizat abia
-
partid şi de stat. dicaţiilor tovarăşului Nicolae cu hotărîre pentru utiliza an în care rezultatele obţi lor Congresului al XlI-lea 1211 kg la hectar, la orz
în cea de-a doua zi a Ceauşescu, au fost exami rea cu maximum de randa nute n-au fost la nivelul al partidului, ale plenare 1 603 kg, la porumb 1 816
lucrărilor au avut loc dez nate şi stabilite, cu acest ment a tuturor resurselor posibilităţilor nici în sec lor C.C. al P.C.R. şi şedin kg, la cartofi 5 305 kg, cifre
bateri în plen asupra pro prilej, importante măsuri materiale şi umane, pentru torul vegetal, şi nici în ţei pe probleme de agricul
blemelor înscrise pe ordinea privind înfăptuirea, în cele creşterea producţiei şi pro creşterea animalelor. Por tură de la Braşov, din ia mult inferioare celor în-
nind de Ia această realitate,
de zi. Tovarăşii Virgil Tro- mai bune condiţii, a sarci ductivităţii muncii, pentru adunarea generală ce a avut nuarie a.c., un salt calitativ,
fin, vîceprim-ministru, mi nilor de plan pe 1981 şi a loc recent a abordat intr-un TRAIAN BONDOR
nistrul minelor, petrolului programelor de dezvoltare (Continuare în pag. a 4-a) spirit critic şi autocritic o eficienţă' maximă în ac (Continuare în pag. a 3-a)
tivitatea cooperativei.
ÎN ZIARUL DE AZI:
Eg PAGINA TINERETULUI. Din cuprins : e Dialog în
anul unu al calităţii şi eficienţei a Biografii în an
titeză o Cronică utecistă
¡3 Ce-au realizat şi ce prevăd unităţile din Călan
E3 Valea Jiului — Actualităţi
® Reflector /
Solidaritate
[ACCIWTEl
ră alt sprijin, circulaţia
fiind redusă în aceste con
diţii. Călătorii au sărit şi
Abia trecuse de ora 6, ei şi, în cîteva minute, pe
întunericul încă nu se ri braţe, au repus maşina pe
dicase. Autobuzul-cursă de şosea. Nu era prea mult
pe traseul Lupeni—Brad avariată. După ce a mul
rula lin, transportînd un ţumit, tînărul proprietar al
mare număr de persoane
spre Deva. Mulţi dintre a- ,.Daciei" l-HD-1901, scăpai
ceşlia aţipiseră, încercînd ca prin minune fără ur
să cîştigs o parte din som mări, doar cu maşina pu
nul pierdui. Şoierul, însă, ţin „şifonată“, a pornii
îşi vedea cu atenţie de vo să-şi rezolve problema a- E.M. Deva, secţia flotaţie. Vedere generală din liala celulelor de Hotare. Foto : VIRGIL ONOIU
lan. Atenţia sporită se Im părută pe neaşteptate. Dar
punea şi datorită poleiului mulţumirile ? Cine le-a me
aşternut peste noapte pe ritat mai mult ? Călătorii,
mari porţiuni de drum. La care au scos din şanţ au Baia dc Criş, SJF.E. Haţeg şi să în istoria patriei“ este avut loc, la nivelul judeţu
expoziţiei
tema
deschise
acţiune
un moment dat, aparent, toturismul,' sau şoierul, ca U.F.E.T. Orăştie. Deva dc Filiala Arhivelor Sta la lui, o interesantă cunoaştere de
popularizare
şi
a
fard nici un motiv, opreş re nu a trecut pasiv, ci a a SPRIJIN. în cadrul ac lului (in strada Deccbal, nr. Legii investiţiilor, recent a-
a
întrajutorare
de
te. Ce s-a întîmplat ? De oprit, considerînd că e o- ţiunii Vata de Jos, ţăranii 17). Sint expuse documente Naţională. Cadre cu munci dc
Adunare
Ia
doptată
Marea
C.A.P.
referitoare
ce aţi oprit ? Veneau În meneşte să întinzi mîna ţi • LIVRĂRI LA EXPORT, cu gospodărie individuală din şi fotografii populare pen la răspundere în Consiliul popu
maselor
lupta
trebările, risipite repede nui om aliat la necaz ? încă din primele zile ale a- localitatea Prihodişte, apar tru realizarea Unirii. Este lar judeţean, jurişti, au ex
au
cînd şoierul a alergat în Deopotrivă le-au meritat, nului, de la unităţile I.F.E.T. ţinătoare cu comunei, proprii parti la evocată personalitatea lui A- plicat pe larg celor prezenţi
spre
benefi
plecat
Deva
au
cipat
atelaje
urma autobuzului. Poleiul cu un plus pentru şoier. ciarii externi primele canti transportul JyniiLtii djji cîmp lexandru Ioan Cuza şi sini sensurile măsurilor prevăzu
H jucase o festă unui şofer Am reţinut doar că se tăţi de Iepin de fag pentru pentru animalele aflate la prezentate reformele înfăp te de lege şi necesitatea
a
stringentă
in
încadrării
iniţiativa
Jluloză. lenln ne eonslrucţii construcţii
amator şi îl trimisese cu numeşte Poienar şi aparţi celuloză, lemn dc iernat. La acţiune s-au evi tuite Ia modernizarea acestuia prevederile ei.
pentru
noului
autoturismul înlr-tm şanţ ne Autobazei din Brad. O şi lăzi de fag. Acest fapt a denţiat în mod deosebit să stat,
datorită
posibil
organi
fost
destul de adînc. Nu putea faptă demnă de respect. zării judicioase şi pregătirii tenii Gheorghe Loiis, losif
ACŢIUNE
•
POPU
DE
ii lăsat acolo, mai ales pe producţiei Încă din trimes Budugnn, Ioan şi losrf Loliş. LARIZARE A LEGILOR. Cu
întuneric, ger aspru şi fă- C. IOVANESCU trul IV 1980. Cu oelc mai bu • EXPOZIŢIE. „24 Ianua participarea celor ce lucrea iăUl
ne realizări se prezintă S.F.E. rie 1859 — pagină luminoa ză in investiţii, la Deva a
