Page 62 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 62
Pag. 2 DfMlMül SOCIALISMULUI NR. 1
Dialog în anul unu ai calităţii şi eficienţei ® Pentru minerii ute
1
cişti din -Valeu Jiului, a- I ELEV
ceste săptămîni de la în
decişi in domeniul creaţiei
Ne-am propus ca, începind cii această primă „pa tehnico-ştiinţifice, să' con ceputul anului sint peri 16,00 TclCX
gină a tineretului“ din anul prim ai cincinalului cali tribuim la soluţionarea u- oade de efervescentă dc- 16,05 Telcşcoalâ
tăţii şi eficienţei, să începem o 'suită de dialoguri cu nor probleme de mecaniza liviidte pe frontul mun 17,00 Curs de li
17,20 Din ţările
cii. in paralel cu bătălia
secretari ai unor comitete U.T.C. din marile unităţi re şl automatizare, de îm pe care o dau, zi de zi, U.R.S.S.:
economice ale judeţului, dialoguri la baza cărora să bunătăţire a microclimatu acolo, în adîncul părnîn- perspectiv
stea, în principal, o singură idee : modul în care orga lui la unele locuri de mun 17,45 Tragerea
17,55 Spectacol
nizaţiile U.T.C. şi-au propus să acţioneze în acest an că, creşterea productivităţii muzică n
pentru a mobiliza tinerii şi a-i situa în primele rînduri muncii, economisirea mate Cro mcă laboraro
Naţional
ale bătăliei pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale riilor prime, combustibililor poca (pai
cincinalului, în care anume direcţie a activităţii eco şi energiei... u'cecîsiâ 18,30 Forum ă*.e
Locul rsosfru nomice din întreprindere pot ei să-şi aducă o .contri Înlîi, o brigadă 18,50 1001 deis«
19.00 Tclejurna
buţie majoră la creşterea calităţii şi eficienţei.
Interlocutorii noştri de astăzi sint Genu Stoica, se de tinerei, tutui, alături de mai 19.20 Actualitat
19,40 Noi, fenu
Ne aflăm in primul au al cincinalului calităţii şi cretând Comitetului U.T.C. al C.S. Hunedoara, şi Miu vîrstnicii lor ortaci, bătă 20.20 Telccinero
-
„Mari act
eficientei, an deschizător al unei noi etape de muncă Simionescu, secretarul comitetului U.T.C. al I.M. Petrila. apoi vom arăta lie pentru cit mai muli prieteni“.
şi împliniri, an în care, alături de întreaga ţară, comu ce putem ... cărbune dat economiei studiouril«
niştii, toţi oamenii muncii hunedoreni au început să tării, ei au iniţial ample 21,-10 Portativul
urce, pas cu pas, cele 365 de trepte intr-un unanim ... Să pătrundem ţinut'e prin acţiuni în spri — Deşi am înregistrat re acţiuni in sprijinul pro nea — <
muzică u
efort, menit să aducă judeţului şi ţării noi străluciri. mai decişi în domeniul jinul producţiei la peste 20 zultate bune în activitate, ducţiei. La Lupani, Vul 22,05 Telejurna
Se cuvine să precizăm aici care este locui nfîsiru, milioane iei... totuşi eie sint umbrite de can, Paroşeni, Petrila sau
rolul nostru, al miilor de tineri ce trăiesc, muncesc şi creaţiei — Sint, intr-adevăr, re faptul că I.M. Petrila nu a Lonea uteciştii, organi
învaţă in judeţul cărbunelui, oţelului şi energiei, să tehnico-ştiinţiiice ! zultate ce confirmă forţa încheiat cu rezultate satis zaţi în formaţii de lucru, 11 Am
ne afirmăm — eu conştiinţa clară de tineri, actuaii şi organizaţiei U.T.C. din com făcătoare anul 1980. Fără evacuează, in afara ore
viitori constructori ai socialismului — voinţa de a în — Cum le sta in obicei, binatul siderurgic şi fac îndoială, o vină o purtăm lor de program, cărbune
BUCUKEŞTI
văţa şi a ne însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei siderurgiştii hunedoreni au cinste tinerilor de aici. Cum şi noi, cei peste 600 de ute- le căzut în lungul benzi dioprogramul
şi tehnicii, de a munci fără preget, pe şantiere, in uzi încheiat anul 1980 cu fru au debutat ei în acest an ? cişti care muncim aici. lor transportoare, recu Radiojurnal fc;
ne sau pe ogoare, intr-un cuvint, de a contribui alături moase rezultate în produc — în ritm susţinut, din — Cum aţi gîndit, cum perează din subteran ar presei; 8,10 C
de comunişti, de toţi oamenii muncii hunedoreni la ţie. La obţinerea acestora toate punctele de vedere. aţi hotărît să acţionaţi în mături metalice, lemn de diilor 9,00 Eui
Răspunde
9.05
realizarea grandioaselor obiective ce stau în faţa un cuvint de spus l-au avut Dovada ? încă din primele ’81, acest prim an al cinci mină, slîlpi hidraulici rilor; 10,00 Bu
noastră în .-cest an şi cincinal, la creşterea puterii şi şi cei peste 3 600 de ute- ore ale anului, echipele de nalului eficienţei şi calită etc., ajută Ia buna apro 10.05 Muzică p
demnităţii României socialiste. Aceasta este voinţa cişti care muncesc în com tineret de la O.S.M. II, ţii, .pentru a amplifica con vizionare a fronturilor dc Din ţările > so
Din
înregistr
noastră, acesta este locul şi este rostul nostru, acestea binatul nostru. Nu voi re U.C.C. şi Laminorul 750 tribuţia minerilor utecişti lucru cu materiale şi pie Casei de culţi
se de schimb. ,,Recolta“
sint aspiraţiile noastre, strălucit întrupate în Progra leva aici cifrele care ates şi-au depăşit sarcinile de la realizarea ritmică a sar ultimelor zile — 300 de ţilor din Silui
ştiri;
mul partidului, în documentele Congresului al Xll-lea. tă hărnicia colectivului, pian in medie cu 5 la sută. cinilor ? tone cărbune, aproape tin dc pionierilor
nul
Iar pentru ca această pagină, care este a tineretu pentru că ele. se cunosc, ci — Ce credeţi, în care do — Ne-am propus o serie 400 bucăţi armături me premieră Radi
lui să devină o adevărată tribună a tinerilor din jude voi 'aminti doar cîteva rea meniu al activităţii produc de acţiuni care să ducă la talice şi bare ele slîlpi Buletin de şt.
folcli
ţul Hunedoara, în care să se regăsească fiecare, indi lizări proprii ale' organiza tive din combinat, tinerii întărirea disciplinei, la creş hidraulici, 200 metri de comoara Univers
12,45
ferent de profesie ori loc de muncă şi care să exprime ţiei noastre de tineret, mai pot şi trebuie să-şi aducă terea responsabilităţii tine lanţ, toate recuperate din ncsc; 13,00 Dt
rilor în muncă, la recupe
intr-un mod cit mai apropiat de sufletul tinerilor, cit exact, economiile obţinute o contribuţie maximă pe rarea unor materiale din subteran, şi alimentarea 15,00 Clubul in
Radiojurnal;
mai veridic, mai viu, aspiraţiile, realizările (şi cînd prin muncă patriotică şi linia creşterii eficienţei şi subteran şi .refolosirea lor brigăzilor cu peste 350 bluri muncitor
este cazai, să ia atitudine faţă de neajunsuri, de aspec prin acţiunile. în sprijinul calităţii producţiei ? etc. Deşi unii tovarăşi sint vagoneti cu lemn de mi ordonate econ
tele retrograde), experienţa tuturor tinerilor hunedo- producţiei. Astfel, valoarea — In cel al creaţiei teh- sceptici, dorim să organizăm nă, bandă metalică şi Permanenţe 16,î
românesc;
reni, vă invităm, dragi prieteni, şi vă aşteptăm cu în economiilor obţinute in a- nico-ştiinţifice. Cadrele teh- o brigadă de tineret în sub boltari — dovedeşte că di cui ui ; 17, (
credere, să deveniţi activi colaboratori ai rubricilor tine- nul trecut prin acţiuni de nico-inginereşti tinere, toţi teran. Avem tineri capabili, la minele din Valea Jiu ştiri; 17,05 Of
retulni, paginile ziarului nostru fiind larg deschise muncă patriotică se ridică ceilalţi tineri din combinat, care lucrează în subteran şi lui întrecerea utecislă se 17,30 Hora mu
r
$ flam
oricărui tinăr care doreşte să releve, prin scris, aspecte la 1 150 000 lei, iar cele ob- trebuie să pătrundem mai sint sigur că, odată forma desfăşoară la cele mai 1 jsle se»
din viaţă, fapte de muncă, chipuri de tineri, intr-un tă/ brigada tineretului se înalte cote ale hărniciei ce* aii rapsozi
tera şi spirit’.
cuvint, tot ce este legat şi se referă la viaţa şi acti Azi vă prezentam : va întrece de la egal la minereşti. Cadenţe sonor
vitatea tineretului din judeţul nostru. egal cu cele mai bune bri într-o oră ;
muzicale ? Ş
găzi de la noi. Acesta este stotj muzical
Formaţia „Brevis «< unui din obiectivele noastre Rtatea radio:
TIMIŞOARA
în anul prim al cincinalu
De cînd a luat fiinţă,
rie la zi : n
i * în anul 1976, formaţia de deţ. Dealtfel, locul II pe lui — o brigadă de tineret Unde le supără ? ţii pe col uni n
în producţie. îi vom rea
ţară, cucerit în cea de a
contestabile
a
muzică uşoară „Brevis“ a doua ediţie a Festivalului liza şi vom arăta de ce sîn- La... servid! tii : 24 ianuai
neutru
muri
m m rnimmm Clubului tineretului din De naţional „Cîntarea Români tem noi, tinerii în stare... dv. : 21,00—21
ii
va şi-a cîştigat un real ei“, ilustrează elocvent me literară : Act
prestigiu in rindul tinerilor ritele grupului, calitatea si idei : invit: ,
Un
•VPliaî
iubitori de muzică uşoară repertoriului şi a interpre s »motivă liters
şi de jazz. Repertoriul bo tării. ' v»ci î Cronica
gat şi de calitate (în care Cine sint membrii forma ..TntîmnJări
ni ea“, de An
sint incluse multe compozi ţiei ? Tiberiu Nicula, pro
ţii proprii), măiestria inter fesor la Şcoala generală nr. mamosa
pretării, omogenitatea (de -1 Deva — organist, compo JO INE
Ia constituire, formaţia se zitor şi liderul grupului ;
menţine aceeaşi), iată cîte Rudoix PÎaser, inginer mi
va elemente prin care „Bre ner — chitară solo şi voce ; DEVA: Mie
vis“ ş-a detaşat net de alte Daniel Cordea, subinginer riile I-II (Pr
ele la nians;
formaţii ce activează in ju chitară bas ; Alexandru De- HUNEDOARA
deţ. heieanu, tehnician miner — salt mortal <
Participările numeroase tobe şi instrumente de per pelul rupt (
Copilărie întt:
la serile cultural-educative cuţie ; Laurean Bran, teh l. ’ l (Aii,
ale tineretului, la diferite nician proiectant — solist I (i
spectacole organizate sub e- vocal ; Ştefan Turzai, Mihai Pr./KCŞANi:
(Unire.
găsit
gida U.T.G în Deva şi în (7 Noiembrif
alte oraşe, apariţiile ei în Barjiea şi Marin Arcereanu din ianuarie
diversele etape ale Festiva formează trio-ul de suflă LUPENI: Ap
te de drago
tori. Noutăţi din activitatea
lului naţional „Cîntarea formaţiei ? Pregătesc asiduu Zboară pi
României“ au făcut-o tot (Muncitoresc
: MiUaela Ştefan şi Elena lîara, muncitoare in atelierul mai cunoscută şi apreciată, un spectacol tineresc ^ cu Strada Hanc
i pnliurctan al I.C. Orăştie, dovedesc, prin calitatea lucrărilor, care vor-întreprinde în a- rul) ; Into
! prin conştiinciozitate că tinereţea face casă bună cu hăr- .„Brevis“ deţinînd astăzi lo (Muncitoresc,
i nicia. cul de formaţie-fanion în ces.t trimestru un turneu în na oraşului
municipiul reşedinţă de ju- oraşele judeţului. TRIL A: Prin
cltorcsc) Ab
rababura
un ic ani:. /
;
Noiembrie)
La prima vedere, aşa
însemnele demnităţii tilor. Apoi, au urmat şi cum este, mică de statură Amara aniversare cailor CURAI
sălbal
altele. Muncitorii au alcs-o
şic);
(Minerul)
ca reprezentantă a lor în şi subţirică, pare o ado aventuri pe
Nici nu-(i vine să crezi unii bărbafi dau bir cu consiliul oamenilor muncii lescentă. Dar privindu-i lă, pentru Mariela Trifu tor. (,,Cind scap de aici, (Patria); F
(Flacăra) ; i
că ia cei 22 ele uni, citi fugiţii de acolo) poate ii pe trust şi vicepreşedintă mai atent fata, pe care a urmat un adevărat şir în primul rînd trag un chef A l'ost regăi
are în prezent, după a- Ia iei de bine făcută şi de a comitetului sindicalului viata dusă pînă acum a de condamnări, toate pen pe cinste şi după aceea 7-a (Casa di
proupe patru ani de la ab o tînără. In felul acesta pe secţie. început să-şi lase urmele, tru aceeaşi cauză : vaga văd eu ce fac... Poale mă ŢEG : Knocl
solvirea liceului ele coii- şi-a cîştigat — dimineaţa — Este... o fată de mi privindu-i ochii înnegu bondaj, parazitism. (,,Aşa şi încadrez undeva în BRAZI : Ca:
slructii şi de cînd munceş muncind cu braţele, con- lioane, o caracterizează, raţi, rămîi pe gînduri şi sint eu, îmi place viaţa, muncă...“). CALAN :
(Casa cfă - <
te Ia S.U.T. Deva, o tînără fecţtonînd panouri, grinzi, scurt, Nicolae Ştefan, se un sentiment necleiinil 5(i îmi place să chefuiesc...“). Ne oprim aici cu amă RIA: Dru
a reuşit să se impună alît ptanşee, balcoane pentru cuprinde sullelul. De cînd a părăsit şcoala nuntele, deoarece în aces soare (Murt
de rapid în cadrul colecti blocurile municipiului, iai cretarul comitetului U.T.C., Mariela Trifu va împli profesională a începui, să te rînduri nu am intenţio tilnirc dc (
mina).
vului, îneît to(i, începind după-masa studiind la In coleg de muncă şi de in- ni peste cîteva zile 22 de vagabondeze prin (ară. N-a nal să relevăm un caz ca
de la tovarăşii din echipă stitutul de subingineri din muncit şi se pare că nici re să incite la lectură, nici
pină la conducerea unită Hunedoara, unde este stu nu are de gînd să mun-. nu am vrut neapărat să
dentă în anul III construc
ţii şi ia secretarul organi ţii —, înlli respectul, apoi Biografii In antiteză ceaşcă vreodată. (,,Eu nu aruncăm oprobriul public
zaţiei de. partid o reco muncesc, munca-i pentru asupra acestei tinere (deşi
Timpul
p
mandă ca exemplu de dă dragostea şi aprecierea co-- tractoare“, zice, cu un aer o merită din plin!), ci, mai ziua de 2i
ruire in muncă, de serio lectivului, încrederea tova- de prinţesă ultragiată). In ales, să înfierăm o anu Vremea se
zitate, de participare acti răşiloi în calităţile şi ca slilut, care dorea să lie ani, o virslă Irumoasă, a urma unor legături ,,amo milă mentalitate, o anu cu cerul m
vă la viaţa colectivului, pacitatea ei. primul dintre cei care îi tuturor aspiraţiilor, o virslă roase“ a adus pe lume me concepţie despre via parte a ir
va
r
local
într-un cuvint, o evoluţie Muncind ziua, invăţînd vor transmite Catiţei ves la care un om îşi conso trei copii, trei fetite care iă, concepţie nu numai re sufla slab J
mereu ascendentă pe sca serile şi uneori şi nopţile, tea cea bună : i se repar lidează edificiul propriei au acum între 1 şi 3 ani. trogradă, dar contrară ce dominînd d
Tempc
tic.
ra vieţii. îşi găseşte lotuşi timp să tizase o garsonieră intr-u personalităţi şi demnităţi. Coborîlă alît de mult pe lor mai elementare norme va fi cupri
De lapl, pe Călită Moga participe şi Ia activ ¡lăţi nui din frumoasele blocuri Din păcate, Muriela 1 şi a- scara degradării umane' ale viefu în societatea 10 şi minus
maximă
Im
o recopiundă. în primul te politico-educulive ce se ale municipiului. niversează cei 22 de ani este incapabilă de senti noastră, ale umanismului grade. Dimi
rînd, laptele ci zilnice, a- desfăşoară în unitate. Fi Munca şi învăţătura, ia in detenţie. mente materne. Ştie toar socialist, ale bunului simt, se va sem
colo, la tocul de muncă resc, au Început să vină tă însemnele, iată certitu Răsioindu-i dosarul, nu te vag despre soarta feti care, din păcate, îşi mai va depune
Timpul
din poligonul de prefabri şi satisfacţiile. Prima, una ne vine să credem (şi lo ţelor ei şi de fapt nici nu face loc în rîndul unor ti 22 şi 23 ian r
cate al S.U.T. Deva. unde, dintre cefe măi mari, care dinile unei tinere a cărui tuşi este adevărat !) că, la o interesează. neri şi tinere, ce-i drept, me in get
he vară, fie iarnă, umăr i-a întărit convingerea că drum in viată s-a desfă 22 de ani, o tînără poate Aşteaptă să-şi ispăşeas tot mai putini Ia număr. cerul mai
că această a patra con
la ir.tăr cu tovarăşii de numai prin muncă demnă şurat firesc, sub semnul să acumuleze atâtea con damnare, de data asta pen- Vor cădea
damnări. Pentru că din
ales sub fc
muncă, dovedeşte că me reuşeşti să te înalţi ca om. acestor două elemente e- 1976, cînd a tost pentru tr vagabondaj şi furt şi Pagină realizată de La munţi
seria de operator prefabri ca cetăţean a fost primi sentiate ale devenirii prima dată condamnată ia nu este în stare să-şi con cer mai i
nint
cădea
cate, deşi este grea (chiar rea ei în rînctut comuniş umane. închisoare contravenţiona ceapă un alt fel de vii M1RCEA LEPĂDATU teorolog d
Valerlu).