Page 63 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 63
217 ® MIERCURI, 21 IANUARIE 1981 1-- I 3
Cercetarea ştiinţifică e SIMPOZION. „60 de ama şi priceperea oamenilor
ani de la crearea Parti
w 9 dului Comunist Român — lor supuse băltirii şi, in a- re. Iată de ce trebuie să se
(Urmate din pag. 1) gate. Producţia obţinută moment de cotitură in (Urmate din pag. t) celaşi timp, să întreţinem manifeste mai multă grijă
suplimentar de beneficiarii lupta poporului pentru scrise în plan. In zootehnie în bune condiţiuhi ceea ce faţă de sănătatea anima
mbă germană terii eficienţei economice a noştri prin aplicarea teh dreptate socială şi inde nu s-a realizat decît efec am înfăptuit. Spun asţa lelor, faţă de pâşunatul â-
* socialiste — .întreprinderilor. Printre lu nologiilor de care vorbim pendenţă naţională“ a cestora, ca şi pentru , îmbu
Realizări şi tivul de animale la bovine deoarece multe canale sînt
•c crările mai importante exe este de peste 15 milioane, losl Ierna simpozionului şi contractul la carne, res deja astupate cu crengi şi nătăţirea actualei stabula-
pronoexpres cutate pentru unităţile din lei. Să ‘exemplificăm însă organizai de profesorii de tul indicatorilor fiind, de pămîrit, astfel că sistemele ţii, domeniu în . care sens
de poezie şi cadrul Centralei minereuri
jalizat in co- cu cîteva „modele“ de ma ştiinţe sociale din ora asemenea, sub cifrele pla de desecare nu-şi dovedesc dispensarul veterinar, spe
cu Teatrul lor Deva se numără cerce re eficacitate : maşina de şul Haţeg şi dedicat ani nificate. în horticultura nu utilitatea. cialiştii trebuie să dove
din Cluj-Na- tările de înnobilare a piri perforat MARG—130, expe s-a obţinut recoltă decît la, dească mai multă preocu
:toa a IX-a) telor în vederea utilizării versării a 60 de ani dc O direcţie în care trebuie
itaţenesc rimentată şi apreciată de la crearea P.C.R., precum prune, plantaţia de meri să se acţioneze mai mult — pare. Este necesar, de ase
dri lor în industria chimică. De toţi care au lucrat cu ea ; neproducînd nimic în 1980. pe această idee au insistat menea, — cum au subliniat
l asemenea, pentru minereu dozatorul gravimetric de şi apropiatei zile de naş maj mulţi vorbitori — să
ca economică ri le cuprifere sărace, insti tere a tovarăşului Nicoiae Acesta este în linii mari, în euvîntul lor Florica Lă-
iile ! tutul are stabilite, la ora bandă (experimentat la bilanţul unui an al oame puşan, loan Sas, loan Cio- i se acorde o mai mare a-
«ateea. Ciclul E.M. Deva) ; căruciorul de - Ceauşescu, secretarul ge nilor din Boşorod şi Chitid, cade şi alţii — este mobi tenţie producţiei de fructe,
ori“ : „Cinci actuală, tehnologiile de ex perforat cu două braţe (pro neral al partidului. cunoscuţi ca lucrători har reparîndu-se greşeala maî
Producţie a tracţie şi preparare a zăcă 1 lizarea la muncă a mem
or franceze totip) cu toate operaţiile In intervenţiile lor, ! nici ai ogoarelor, ea buni brilor cooperatori. în Boşo veche produsă aici prin
i fulgilor de mintelor de mare importan mecanizate ; instalaţia de Hortenzia Toma ■— „Mo crescători de animale. plantarea unor soiuri de
imisiune de ţă pentru economia româ curăţat vagonete de mină ; rod ca şi în Chitid sînt măr ce n-au condiţii în a-
•soară nească, cum sînt: banati- mente importante din — In 1980 ne-am con mulţi oameni care muncesc
1. instalaţia de semnalizare şi fruntat cu condiţii climate in unităţile industriale din ceastă zonă şi mergîndu-sc
tele de la Moldova Nouă, blocare pentru maşina de viaţa şi activitatea se mai curajos pe producţia
alte zăcăminte de la Roşia extracţie (in funcţiune la cretarului general al rice nefavorabile — arăta împrejurimi. De aceea, tre de prune.
în euvîntul său brigadierul
Poeni, Bucium Tarniţa, Va partidului, t o v a r ă ş u l buie găsite căile cele mai Adunarea generală, a de
Q^m lea Morii — Brad etc. Efi I.M. Barza) — ca să amin Nicoiae Ceauşescu“; Flo- Ilie Dănescu. Am avut o eficiente pentru a fi atraşi monstrat^ grijă deosebită
tesc numai cîteva. Sînt ma
cienţa totală a lucrărilor de şini şi instalaţii moderne rica Barbu — „Activita mare suprafaţă de cereale şi navetiştii la munca în ce se acordă la Boşorod
pe care a băltit apa şi re
I : 6,00 Ra- cercetare şi inginerie teh tea P.C.R. pentru edifi agricultură, mai ales la în cooperativei agricole, înţe
dimincţii; 7,00 nologică pentru aceste zăcă care reduc în bună măsu colta a fost compromisă. treţinerea culturilor, la re
8,00 Revista ră’ eforturile fizice ale oa Dar a pune rezultatele mici legerea de către toţi mem
uriertil melo- minte se poale exprima menilor muncii, asigură o doar pe seama naturii. ar coltat, campanii care soli brii cooperatori a impera
etţn de ştiri; printr-o producţie, la nive cită un număr mare de bra tivelor puse de partid în
ni| ascultăto- lul anului 1990, de două creştere considerabilă a fi o greşeală. Cauza 'princi ţe de muncă. în ce priveş
•letin de ştiri; productivităţii, concomitent pală a rezultatelor slabe pe faţa agriculturii în 1981 şi
opuiară; 10,30 miliarde lei. cu diminuarea consumuri care le-am înregistrat a iz- te sectorul zootehnic, aces în cincinalul 198,1—1985,
ciaiiste; 10,45 Dumitru Ciofrângeanu : ta se află pe un drum as reliefând hotărîrea celor ce
ările corului Acordăm o maximă impor lor de energie şi combus vorît din munca noastră, cendent — C.A.P. Boşorod
îră a studen- tibili. carea socialismului şi co din modul cum ne-am fă muncesc în această unitate
i; : 11,00 Bulc- tanţă realizării şi definiti munismului in patria cut datoria, cum a fost or dispunând de un efectiv de de prestigiu a judeţului de
11,03 Microfo- vării unor tehnologii-de va Vaierul Pirău : Cercetă-, n o a s t r ă I o a n a Maran- ganizată şi coordonată par animale bogat, de mare va a pune mai mult în valoa
; 31,35 Avan- lorificare a elementelor utir torii şi proiectanţii noştri loare. îngrijirea animalelor re priceperea şi hărnicia
t o-.Tv. ; 12,00 aeordă o importanţă deose goci — „Crearea P.C.R ticiparea membrilor coope este bună, furajarea de a- ce-i caracterizează pentru a
iri; 12,05 Din le din sterilele depozitate şi
— moment de cotitură
»rului nostru; iazurile de decantare. De bită reducerii importultu, in lupta clasei muncitoa ratori la lucru pe ogoare. semenea, cei din zootehnie contribui în mai mare mă
. coral rom li exemplu, din halda de ste prin realizarea unor utila- Aprofundînd analiza asu
ft la t la 3 ; je şi instalaţii cu parametri re pentru dreptate socia pra activităţii anului 1980, muncesc cu conştiinciozita sură la dezvoltarea agricul
vitalilor; 16,00 ril de la Deva, pe baza cer tehnico-economici competi lă şi independenţă naţio adunarea generală a apre te. Natalitatea este însă turii, la creşterea nivelului
16.15 Ansara- cetărilor -făcute, se vor ex mică, iar mortalitatea ma- de .trai
-eşti; 16,25 Co- trage prin‘ prelucrare apro tivi cu alte produse simi nală“ ; Liviu Moraru — ciat o seamă de strădanii
omi,ce; 16,40 lare pe plan mondial. De „ G i n d i r e a şliinţilică depuse în direcţia folosirii
ale cântecului ximativ 10 000 tone fier a- asemenea, se acordă o aten pământului, urmate de re
J5 Sfatul me- nual şi peste 50 tone cupru. proiund creatoare a se
»0 Buletin de Din haldele de la Ocna de ţie sporită asimilării piese cretarului generai al zultate cum ar fi redarea
¿inia publică; lor de schimb necesare ma p a r t i d u l u i , tovarăşul in exploatare a sistemului
meii înfrăţite; Fier şi Dognecea scontăm de desecare de la Chitid-
uri de ”; pe o producţie anuaiă de şinilor procurate din im Nicoiae Ceauşescu, cu
•ii; 2rt.0\ 65 000 tone fier. în prezent, port. în 1980 au fost ela privire la istoria patriei Băţălar, evacuarea apei de
lor.; 20,30 -.i- la Dumbrăveni, sistematiza
ul legii; 20,50 colectivul de specialişti este borate documentaţii de exe şi a partidului“ şi loan rea tarlalelor între dum
•o; 22,00 O zi frămîntat de ideea elaboră cuţie pentru 518 repere şi Cdodeanu — „Aportul
23.00 Bi interii pentru S.D.V.-urile aferente brăvi şi între pîraie, defri © Dezbatere. O interesantă dezbatere pe terne eco
3,30—5,00 Non rii unor tehnologii de ex secretarului g e n e r a l şările efectuate la Chitid,
nocturn, tracţie care să nu fie mari altor 276 repere. 1980 a fost, a l p a r t i d u l u i nos care s-nu soldat cu creş nomice a- organizat comitetul U.T.C. de la I.M. Lonea la
: 20.00 Aetna- consumatoare de energie şi de fapt, un an în care s-au tru, tovarăşul Nicoiae căminul de nefamillşti a! minei. în centrul atenţiei s-a
20.15 Inscrip- importat mai puţine piese terea suprafeţei arabile, cu situat valorificarea bazei de materii prime — cărbunele —
a ţării : Isto- combustibili. Ne gîndim la Ceauşescu, la dezvoltarea redarea în circuitul agricol
oc.umcnte in extracţia prin solubilizare de schimb cu 4,7 milioane teoriei socialismului ştiin-, a unei suprafeţe mari de care a stîrnit numeroase discuţii şi întrebări în rîndul tine
ie cont ului tă bacteriana. Metoda se va a- lei. rilor participanţi.
ie ; 20.30 Itit- ţii ic“ au subliniat impor teren. Acţiunea care vizea © Reparaţii. Unele blocuri din cartierul „Carpaţi" -
casetofomil piica la minereurile foarte -k tanţa deosebită a celor ză punerea în valoare a
,30 Emisiunea sărace care nu pot fi valo Valoarea totală a lucrări fiecărei palme de teren — Petroşani— datorită vechimii lor necesită reparaţii capi
laHlăliî Cărţi rificate pe altă cale decît două evenimente pentru tale. Lucrătorii E.G.C.L, au ţinut cont de aceasta şi au
tul emisumii; lor de cercetare şi proiecta activitatea partidului, cum au apreciat, numeroşi început lucrările, deocamdată la blocul nr. 3 din Aleea
n Retro- cu ajutorul bacteriilor. Pen re executate de specialiştii participanţi la dezbateri,
•ă : io ah ?3 Ia tru a completa însă gama din cadrul I.C.I.T.P.L.C.I.M. pentru viaţa Întregii printre care Ieronim Gre- Florilor, in acest an vor urma şi alte blocuri. @ Alte două
de librărie : Hunedoara—Deva, în anul cu, loan Damian, Viorica echipe se află în aceste zile la blocurile din strada Saturn
1*n grădina realizărilor obţinute amin noastre naţiuni. pentru înlăturarea fenomenului de condens apărut în mai
Blandiana. tesc că, în anul trecut, s-a 1980, este de 84 242 000 lei. Ion aş cu şi alţii — se află multe apartamente.
asigurat documentaţie de e- La cele prezentate de inter * SPECTACOL. Cămi însă abia ia început, coope • Expoziţie. La Casa de cultură a sindicatelor din
xecuţie necesară pentru un locutorii noştri mai adău nul cultural din Burj'uc a rativa agricolă avînd încă
volum de investiţii de pes găm 115 proiecte de execu găzduit un spectacol sus suprafeţe mari supuse ex Petroşani a fost deschisă o expoziţie de artă plastică cu-
BNBHBB9M te 1,5 miliarde lei. ţie la diferite obiective, 217 ţinut de formaţiile artis cesului de umiditate pe ca- prinzind lucrări realizate de artişti amatori din Valea Jiu
Vasile Seniuc : O preocu documentaţii cu detalii de ‘re an de an nu se pot ob lui. Expoziţia este cuprinsă în cadrul manifestărilor Festiva
ţa Mo — se execuţie şi 315 studii. A- tice proprii, prezente ¡tr lului naţional „Cintarea României". • Tot aici, Comitetul
ria) ; Vedere paré bună a existat şi în ţine recoltele scontate. Sînt municipal al U.T.C. a organizat o seară dedicată naşterii
da (Arta) ; direcţia mecanizării şi au ceasta pentru a completa iază de masă a actualei şi suprafeţe întinse de pe
■Al treilea tomatizării lucrărilor în şirul rezultatelor bune în ediţii a festivalului mun care nu se poate obţine a- Luceafărului poeziei româneşti. în cadrul manifestării s-a
laeitra); Ura- registrate de prestigiosul desfăşurat un.concurs „Cine ştie cîştigă" pe tema creaţiei
ideriirgistiil) ; subteran şi la suprafaţă. cii şi creaţiei: De o caldă proa-pe nimic, fiind năpă marelui poet şi au fost recitate cele mai frumoase poezii,
uptă — serii- Rezultatele obţinute sînt colectiv de cercetători, par primire s-au bucurat pro- ' dite de arborete, - tufişuri
; Do- ii semnificative. în anul tre ticipanţi activi şi responsa din lirică eminesciană.
astrif _ ; gramul brigăzii artistice etc. © Atenţie navetişti ! Incepind de ieri, trenul personal
Mei-dut „e- cut, de pildă, s-au conceput bili la făurirea noii socie — Realitatea este — sub Petroşani -.Lupeni şi retur circulă după un nou orar. Ora
; Braconierii şi realizat 13 modele şi tăţi, la bunăstarea continuă şi piesa lormaţiei de tea linia Romulus Eerţa că plecărilor din Petroşani : 5,33 (6,07), 14,30 (15,03) şi din
Şapte zile
(Republica) ; prototipuri experimentale a oamenilor muncii din ţa tru, „Suplinitoarele“. trebuie să facem mai mult Lupeni : 6,40 (7,21)-, 15,32 (16,13). în paranteze sînt trecute
ape o poves- din .care 6 au fost omolo- ra noastră. pentru desecarea terenuri-
■ (Cultural) ; orele de sosire la destinaţie. Abonamentele se eliberează
re, zboară - 0 ----« — « — » — • ------- • —- • ----- — 0 — * — 0 — 0 — » — 0 — 0 ----------------------- » — * la staţia C.F.R. Lupeni şi Agenţia de voiaj din Petroşani.
VULCAN : Această măsură a fost luată in vederea descongestionării
a (Luceafă-
•jerea fiului transportului în comun şi reducerii numărului autobuzelor
LONEA: Tai- pe acest traseu, astfel fiind uşurată deplasarea elevilor şi
linerul): PE- Ce-au realizat şi ce prevăd unităţile din Gălan studenţilor din Lupeni, Vulcan şi Petroşani.
iubire (Mun-
OASA : I-Ia-
(uncitoresc) ; Formarea şl întărirea gos- cîteva luni cu încă trei bo lor legale, la îmbunătăţirea acestui scop să acopere ne C. IOVANESCU
i-a inimă (7
iHAD : Ţara podâriilor-anexă de pe lingă xe, existând la ora actuală calităţii mesei. cesarul preparării meniuri
(Steaua ro- unităţile de consum colectiv spaţiu pentru întreţinerea a Că spaţiu suficient exis lor, astfel ca să nu se a-
IZA: Caddle — cantine, restaurante — 150—200 de animale, că în tă pentru rularea în acest peleze la alte surse. I
îAŞTIE : Noi are o importanţă deosebită. Despre o frumoasă expe % gon de cale ferată în sta- |
>ul Poseidon anul trecut s-a asigurat an a unui număr de 150 de ţia C.F.R. Călan-Băi, mili- J
de zăpadă Acestea degrevează consu consumul de carne de porc, porci, cit are în plan canti rienţă a I.C.S. Mixtă în I
3AGIU-BAI : mul de la fondul central al prin sacrificările care s-au na, am constatat. Dar — creşterea, anul trecut, a 400 % ţia T.F. Simeria a desco- J
compania o perit pe autorul furtului. I
îltură); HA- statului, prin folosirea în făcut, timp de circa patru ne .spune tovarăşul Tuza —, de păsări, cit şi în cultiva Este vorba de Gheorghe *
it (Popular); prepararea meniurilor a u- luni. Totodată, din cei 360 chiar dacă baza în alimen rea cu legume a unei gră I • Ca în codru. Deşi Georgescu, din Călanul |
■ pe gheaţă: nor produse obţinute în u- de pui crescuţi aici,’ au fost taţia porcilor o constituie dini, a cărei- suprafaţă se ’ *
:aj orizontal I fapta s-a întimplat în o- Mic, încadrat mecanic la *
îră); SIME- nitate. Şefilor de cantine, sacrificaţi 245, menţinîndu- resturile menajere, acestea intenţionează să fie dubla raş (pe strada Venus, car- întreprinderea „Victoria“ |
razelor de gospodarilor care se ocupă se în prezent 115 puici pen nu pot substitui în întregi tă, ne-a vorbit tovarăşul tierul Livezeni — Petro- călan. La domiciliul său J
; 1LIA: In cu administrarea şi aprovi Niculiţă Timar, contabil
ul III (Lu- I şani), Dominic Mailat şi s-au mai găsit şi alte ma- k
zionarea a tot ceea ce este şef. Mai puţine şanse între % Lorincz ■ Micloş, ambii cu , teri ale de provenienţă sus- I
necesar pregătirii unor me Fiecare cantină — un producător vede privind realizarea pla I domiciliul în localitate, au pectă,' între care 50 m de î
se consistente, bogate î.n nului la numărul de porci. % procedat ca în codru. I-au furtun de cauciuc. După f
calorii şi vitamine, pentru de Game şi legume Şi cantina liceului indus atacat pe A.M. şi I.M., elucidarea completă a ca- *
care să obţină alimente din trial., nr. 1- are sarcini în I le-au luat ceasurile de la lui, G.G. va da soco- t
propriile anexe gospodă această direCţje. Cum n-a S zu
bil pentru reşti, le revin răspunderi tru reproducţie. me hrana necesară acestui mină şi mănuşile şi-au fu- teală. în spiritul legii. *
uarie 1981 ; Am remarcat aici. cură număr de animale. „Ne-ar găsit încă un teren adecvat 1 git. Dar nu prea departe, © Procedură specială, t
s
iţine' rece, sporite. Cum se ocupă de ţenia din boxe şi buna în trebui o suprafaţă de teren amenajării unor spaţii, şi pentru că organele de mi-, loan Milici, din comuna *
In a doua transpunerea lor în practi cum resturile menajere, ori I liţie au şi fost pe urmele Balinţ, judeţul Timiş, fă- î
ţiului, cînd că, ce intenţii de viitor au, grijire a animalelor şi pă pentru a o cultiva, o parte
. vîntul va sărilor. Adăugind că tere cu furaje, iar cealaltă cu cum, trebuie să le transpor s lor, prinzindu-i. S-a con- ră ocupaţie, eliberat din {
aderat, pre- privind asigurarea din re nul de care dispune canti legume şi zarzavaturi, ast te gospodăriei anexe a în statat că D. Mailat este penitenciar în august anul J
îctorul ves- surse proprii a tot ceea ce treprinderii „Victoria“, su I % un client mai vechi, avînd trecut, hălăduia ' fără a- (
■a minimă se consumă, cit şi condiţii na, în curte, a fost cultivat fel ca să acoperim necesa
intre minus cu verdeţuri şi zarzavaturi, rul pentru un an“. gerăm o colaborare cu I pe rol în instanţă mai dresă, ciupind de ici de >.
ade, iar cea le pe care le au pentru a care, chiar dacă n-au su— în acest sens s-au făcut I.C.S. Mixtă, în sensul ex multe dosare pentru viol colo, ce-i cădea la mină. |
ilnus 2 şi 3 le materializa — am încer tinderii şi dotării cu un s şi tîlhărie, că nici unui î Deva, la magazinul *
, pe alocuri cat să aflăm stînd de vorbă plinit decît in micâ măsu demersuri şi există promi n
ceaţă, care ră nevoile de consum, au siuni din partea consiliului număr mai mare de purcei I nu este încadrat în mun- „Ulpia“, a vrut să se im- t
ură. cu responsabili ai unor uni fost la îndemâna bucătari popular orăşenesc. Rămîne a actualei anexe a acesteia * că. Procuratura judeţeană brace cu un pulover, pe I
>il pentru tăţi de consum colectiv din a avizat reţinerea celor gratis. Prins în flagrant, î
1981 : Vre- oraşul Călan. lor, tragem concluzia unei ca, pornind de la o expe din urmă şi, în final, a fo I
umedă, cu preocupări pentru autogos- rienţă anterioară acumula losirii ei în comun. Aceasta s doi pentru cercetări. i s-au întocmit acte de {
acoperit, La cantina întreprinderii podărirc a celor ce lucrea tă, gospodăriile anexe ale ar determina depăşirea unor ® Din vagon. Cercetînd trimitere în judecată la *
pitaţii, mai „Victoria“, tovarăşii Adrian I •* dispariţia unei cantităţi procedura specială. Pentru I
le ninsoare, ză la cantină. Astfel se ex cantinei să asigure Intr-un dificultăţi în realizarea pla
ne rece, cu Surd, lucrător comercial şi plică de fapt realizarea aici, viitor apropiat "întregul con nului de creştere a cîte 25 de cherestea dintr-un va- aşa hoţ, aşa procedură. *
noros. Vor loan Tuza, şeful serviciului în anul trecut, a unui be sum de carne de porc şi de de porci la fiecare dintre- l
leale. (Me- s Rubrică realizară cu sprmnul
■iclu: Oana administrativ, ne spun că neficiu de 140 840 lei. Nor păsări, iar legumele şi zar aceste unităţi.
gospodăria-anexă a cantinei mal, acest beneficiu va fi zavaturile ce se vor obţine I insoectoratnlui nidetean de interne î
a fost extinsă în urmă cu folosit, potrivit prevederi de pe suprafaţa destinată E. SiNA