Page 65 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 65
riEHSa
7 SALA C€ U5CTURA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIA/Â \
Plecarea din Capitală
T o v a r ă ş u l . Nicolae .La plecare, în faţa se nat cu căldură pentru
Ceauşescu, secretar general diului Comitetului Central partid şi secretarul său ge
al Partidului Comunist Ro al partidului, tovarăşul neral.
mân, preşedintele Republi Nicolae Ceauşesou a fost sa Un grup de pionieri şi ti
cii Socialiste România, a lutat de tovarăşa Elena neri au oferit buchete de
plecat, miercuri dimineaţa, Ceauşescu, de tovarăşul Ilie flori.
în Republica Populară Bul Verdeţ, de alţi tovarăşi din Numeroşi oameni ai mun
garia, într-o vizită de conducerea partidului şi cii din Giurgiu, aflaţi la
prietenie, la invitaţia statului. punctul de frontieră, au
tovarăşului Todor Jiv ~k scandat cu însufleţire nu
kov, prim-secretar al Co La ora 9,45, tovarăşul mele partidului şi al secre
mitetului Central al Parti Nicolae Ceauşescu a sosit tarului său general, expri
dului Comunist Bulgar, pre în municipiul Giurgiu,, unde mând bucuria reîntîinirii cu
iîMiïMTnïïWIT^ Mmm şedintele Consiliului de Stat fleţire de mii de locuitori conducătorul partidului şi
a fost întâmpinat cu însu
al Republicii Populare Bul
A.-Ww. ţ eAv-fc • - -Av/, . garia. . ai oraşului, care au ovaţio (Continuare in pag. a 4-a)
SI Al CON: ŞUIULUI POPULARJUDEŢEAN
Sosirea în oraşul Ruse
Anul XXXIII, nr. 7213 JOI, 22 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani T o v a r ă ş u l Nicolae Stat al Republicii Populare rele noastre, în interes re
Ceauşescu, secretar general Bulgaria. ciproc, al cauzei socialismu
al Partidului Comunist Ro S o s i r e a tovarăşului lui, progresului si păcii.
mân, preşedintele Republi Nicolae Ceauşescu pe pă- La punctul de frontieră
cii Socialiste România, a so mîntu.1 Bulgariei a fost sa Ruse, tovarăşul Nicolae
sit, miercuri dimineaţa, în lutată sub semnul depline; Ceauşescu este întâmpinat
Republica Populară Bulga convingeri că noua întâl de tovarăşul Todor Jivkov.
ria, într-o vizită de priete nire româno-bulgară la ni Sînt prezenţi, pentru a
nie, la invitaţia tovarăşului vel înalt va marca o pagi saluta pe înaltul oaspete
Todor Jivkov, prim-secretar nă distinctă, un moment român, tovarăşii Petăr Mla-
al Comitetului Central al deosebit de important în denov, membru al Biroului
Pe platforma industrială Gheorghe Băcan u, şeful însă pentru început este
din partea vestică a oraşu şantierului nr. 7 Lupeni al suficient postul nostru tra- Partidului Comunist Bulgar, cronica relaţiilor dintre (Continuare în pag, a 4-a)
lui Lupeni se află în con T.C.I. Craiovă, antrepreno fo, din organizarea de şan preşedintele Consiliului de partidele, ţările şi popoa
strucţie două obiective in rul general al investiţiilor tier. Cum ne permite, tim
dustriale de mare importan de pe platforma „Vîscoza“. pul, in două zile îl facem Convorbiri oficiale
ţă — instalaţia de tiré ce Spun aceasta întrucît o ma pe cel nou. Sperăm ca pînă
lulozice tip mătase (în fapt, re parte din lucrările de la la 1 februarie să fie gata. Miercuri, la complexul la dezvoltarea în continuare,- T ov ai'ăŞiUl Nicolae
extinderea şi modernizarea instalaţia de fire „Vîscoza“ în hala ţesătoriei am rea „R i g a“ din Ruse s-au pe multiple planuri, a co Ceauşescu şi tovarăşul To
întreprinderii de fire arti a fost preluată de trustul desfăşurat convorbirile din laborării româno-bulgare. dor Jivkov au stabilit mă
ficiale „Vîscoza“) şi ţeşâto- din Bacău, iar noi am con lizat pardoselile mozaicate tre t o v a r ă ş u l Nicolae suri menite să asigure dez*'
ria de mătase. Ambele in centrat forţele la ţesătorie. în proporţie de 90 la sută. Ceauşescu, secretar general Cei doi conducători de voltarea, pe mai departe, a
vestiţii sini aşteptate cu Aceasta ne va permite să S-ar putea începe montarea al Partidului Comunist Ro partid şi de stat au proce raporturilor de prietenie şi
deosebit interes, prima da mân, preşedintele Republi dat la o informare reci colaborare dintre România
torită anvergurii sale, cea procă cu privire la mersul şi Bulgaria, dintre Partidul
de a doua pentru necesita cii Socialiste România şi to construcţiei socialiste în Comunist Român şi Parti
varăşul Todor Jivkov, prim-
tea punerii urgente in func secretar al Comitetului România şi Bulgaria. dul Comunist' Bulgar, in
ţiune, creîndu-se astfel po Central al Partidului Co In timpul convorbirilor folosul ambelor ţări şi po
sibilităţi pentru ocuparea ne încadrăm în noul ter utilajelor, dar beneficiarul munist Bulgar, preşedintele au fost examinate aspecte poare, al cauzei socialismu
unui număr mai mare a men şi chiar să dăm posi refuză pînă terminăm sta importante ale relaţiilor ro
forţei de muncă feminine bilitate beneficiarului ca ţia de climatizare. Pînă la Consiliului de Stat al Re mâno-bulgare. Preşedinţii lui şi păcii.
Au fost abordate, totoda
publicii Populare Bulgaria.
din oraş. întrucîl ţesători a timp de două luni să efec 15 aprilie o vom executa celor două părţi în Comi
de mătase avea termen de tueze probele tehnologice. şi pe aceasta. Pînă atunci T o v a r ă ş u l Nicolae sia mixtă guvernamentală tă, o serie de probleme ale
punere în funcţiune ia 31- Marea problemă, la zi, este însă pot fi montate cele 40 Ceauşescu şi tovarăşul To româno-bulgară au prezen vieţii, politice internaţiona
decembrie 1930, dar lucră asigurarea agentului termic, de războaie din corpul prim- dor Jivkov şi-au exprimat tat informări referitoare la le, ale mişcării comuniste
rile sini întârziate,' acest dar nu s-a putut face pen satisfacţia pentru această şi muncitoreşti.
termen fiind împins pînă lâ tru că investiţia de la „Vîs CONSTANTIN 10VĂNESCU nouă întâlnire la nivel înalt modul în care prind viaţă Convorbirile s-au desfă
31 mai 1981. ne-am adresat coza“ este mult întîrziată. şi şi-au exprimat convin hotărîrile şi înţelegerile con şurat într-o atmosferă de
din nou constructorului şi Uefiind gata partea nouă, (Continuare în pag. a 2-a) gerea că ea se va înscrie venite cu prilejul preceden cordialitate, de caldă prie
beneficiarului, ale căror re cei de la „Vîscoza“ s-au ca o importantă contribuţie telor întâlniri la nivel înalt. tenie şi stimă reciprocă.
laţii s-au alterat mai mult', angajat să pună în funcţiu
în ultimul timp. tocmai da ne un cazan de abur de
torită acestor întârzieri. mare capacitate, de aici un
provizorat pînă ia ţesătorie, Să producem legume pe fiecare metru pătrat de pămînt ! ÍÜ
CONSTRUCTORUL urmînd ca mai tirziu să se
SE ANGAJEAZĂ • treacă pe racord definitiv,
DIN NOU... în această situaţie sarcina
principală revine beneficia
„in acest an lucrurile vor rului. Mai avem de con
merge mult mai bine pe struit postul trafo, care nu Începînd cu numărul de bolilor şi dăunătorilor ; ca fără prea multe eforturi
şantierul ţesătoriei de mă e definitiv executat din faţă, ziarul „Drumul socia lendarul lunar al lucrărilor prin cultivarea terenurilor
tase — ne-a declarat ing. cauza temperaturii scăzute, lismului“ va publica, în în grădina de legume ; de de pe lingă casă sau a u- M
colaborare cu cadrele de spre solarii, etc. nei părţi din loturile per ■ ■
specialişti de la Trustul Prevederile înscrise în do sonale de către cetăţenii din !f¡¡l
horticulturii, un ciclu de cumentele partidului nos satele necooperativizate şi M
articole conţinând recoman tru, sarcinile şi indicaţiile ţăranii cooperatori, de cei IllÉ
dări în sprijinul oamenilor secretarului general al care au solicitat şi au pri mm
muncii de la sate şi oraşe mit loturi de -teren de la
privind amenajarea de gră Recomandări consiliile populare. Dar pen
dini pentru producerea de tru nevoile gospodăriei se
legume pentru nevoile pro ale specialiştilor pot obţine unele Iegume-
prii, cit şi pentru a fi li verdeţuri şi prin cultivarea
vrate la fondul pieţei. A- acestora in spaţiile şi zo
ceste articole vor viza : a- partidului, tovarăşul Nicolae nele dintre blocuri, în lă- Afară o zăpadă şi ger.
legerea terenului şi supra Ceauşescu, ca toţi deţinăto diţe şi ghivece. Aşa incit, In serele Asociaţiei econo
faţa grădinii ; inventarul de rii de pămînt atît de la sat, chiar dacă nu acoperă ne mice Sintandrei e însă pri
unelte şi materiale necesa cit şi de la oraş să cultive voile pe un an întreg, se măvară. Lucrătorii pregă
re ; planul de cultură şi cit mai multe legume în obţin totuşi legume care să tesc cu grijă recolta, din
parcelarea terenului; lucră curţi şi grădini, în spaţiile acopere o bună parte din primul ciclu de producţie
rile de pregătire a solului ; din jurul blocurilor, peste consumul propriu. Iată de al anului 1981. lat-o pe
îngrăşămintele şi modul lor tot unde este posibil, au Ioana Dumitran, din ferma
de aplicare ; înmulţirea le drept scop să satisfacă mai ce este recomandabil şi nece nr. 2, luerînd la întreţine
gumelor — modalităţi de bine cerinţele populaţiei.' sar ca toţi cei care au po rea culturilor de castraveţi.
producere a răsadurilor ; Avînd în vedere nevoile sibilitatea să cultive legu- Foto : V. ONOIU
lucrările de îngrijire a cul de consum ale unei familii
turilor de legume ; aplica compuse din 4—5 persoane (Continuare în pag. a 2-a)
rea, îngrăşămintelor în tim (între care şi copii), rezul
I.M. Orăştie, atelierul de montaj prese. Aspect de la
montarea unei prese — operaţie (le mare complexitate teh pul vegetaţiei ; cultura prin tă că într-un an trebuie să
nicii, pe care harnicii muncitori de aici o efectuează întot cipalelor legume ; apărarea se asigure 500—600 kg de
deauna de foarte bună calitate. culturilor legumicole împo legume şi cartofi. Această Noutăţi industriale la E.M. Deva
triva frigului ; combaterea cantitate se poate obţine
» La Uzina de preparare a minereurilor (E. M. Deva)
este în curs de realizare procesul de automatizare a fluxului
BJ ACHIZIŢII. încheind a- chimice a pajiştilor naturale. şi pe primele două decade de măcinare şi flotare. Pînă în prezent s-au montat o serie
nul 1980 eu o depăşire a pla Pînă acum au fost fertiliza din luna ianuarie 1981. de aparate de măsură şi control, urmînd să se introducă un
nului valoric la achiziţii de te peste 2 500 ha în raza con calculator de proces care, combinat cu partea de automati
342 000 lei. Cooperativa de ta ..OLIMPIADA MECANI zare, va conduce la creşterea eficienţei uzinei, la atingerea
consum din Dobra a reali siliilor unteo agroindustriale ZATORULUI“. Duminică va unui maximum de operativitate pe linie tehnologică şi orga
zat de Ia începutul acestui Geoagiu, Orăştie, Simeria şi avea loc faza judeţeană a nizatorică. De asemenea, se vor monta două camere tv. şl ci-
an, Ia acelaşi indicator, 120 Deva. „Olimpiadei mecanizatorului“, leva analizatoare de conţinut (toate în premieră pc ţară).
gj DEZBATERE. „Contribu Ug carne Iepuri de casă, 00 care se va desfăşura la Casa
ţii majore ale ginrîirii crea de păsări, importante canti V>, REZULTATE CE SE agronomului Mintia. La O- o In cursul anului 1981 se va declanşa acţiunea de mo
toare şi acţiunii secretarului tăţi de miere şi ceară de al CONFIRMA. Colectivul de oa limpiadă participă cîştigătorii dernizare a celulelor de flotare. Aceasta va determina a scă
meni ai muncii de la secţia dere substanţială a pierderilor de metal în steril şi o redu
general al partidului, tovară bine, fasole etc. De aseme la faza pe consilii unice n-
nea. a pregătit pentru export centralizare - telecomandă 4. cere a consumului de energie electrică Ia faza de flotare.
şul Nicolae Ceauşescu, în do cinci cai. din cadrul complexului groimlustriale. Acţiunea este în stadiu de întocmire a documentaţiei.
meniul politicii externe“ este C.F.R., a încheiat anul 1980
tema dezbaterii ce va ave» n LA FERTILIZAREA PA cu realizări bune la întreţi » Tot la uzina de preparare a minereurilor pînă în pre
loc miine Ia Şcoala genera JIŞTILOR NATURALE. între nerea Instalaţiilor C.T., obţi- zent s-au înlocuit peste 200 metri conductă tehnologică din
lă' nr. 5 Deva, la care parti prinderea judeţeană de pajişti uindu-se economii la preţui metal eu conducte din cauciuc.. Pe această cale s-a mărit
cipă cadrele didactice din n- foloseşte aviaţia utilitară la de cost de peste 409 mi! lei. de, peste 20 de ori durata de folosinţă a conductelor şi s-au
nilatea de invăţăraînt gazdă. fertilizarea eu îngrăşăminte Acest« rezultate se confirmă realizat importante economii de metal.
M * MM W «VMM M «HM » MW # MMM ,