Page 69 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 69
A
TOATE ŢÂRLE, UNIŢI-VA ! 1 1981, IN CIULUL CALITĂŢII Şl LHUIff
Energie electrică mai multă,
cu consumuri specifice mici
Convorbire cu
ing. IERONIM RUSAN,
directorul Întreprinderii
electrocentrale Deva
— Dezvoltarea în ritm accelerat a eco
nomiei naţionale pune în faţa cncrgeti-
cienilor sarcini mobilizatoare, cerinţe cres-
eînde de energie electrică. Cum au răspuns
acestor imperative, în anul 1980, colecti
vele întreprinderii electrocentrale Deva ?
— După cum se ştie, anul trecut, I.E.
Deva şi-a sporit, puterea instalată cu încă
210 MW, prin punerea î.n funcţiune a gru
pului nr. 6 la C. T. E. Mintia, livrând e-
conomiei naţionale cantităţi sporite de e-
nergie electrică. Conştienţi de sarcinile
mari ale dezvoltării economico-sociale a
patriei, personalul nostru — Deşi v-aţi situat a- vorba, în primul nnd, de
muncitor s-a străduit să-şi proapc lună de lună în rin- spre calitatea slabă a căr
Anul XXXIII, nr. 7219 VINERI, 23 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani îmbunătăţească permanent dul unităţilor fruntaşe ale bunelui di.n Valea Jiului —
activitatea, să exploateze judeţului şi ale ramurii e- cu conţinut mare de steril
raţional agregatele şi insta nergiei electrice pe ţară, şi grad ridicat de umidita
laţiile, să prelungească du ştim că v-aţi confruntat şi te, deci şi cu putere calo
Cuvîntarea secretarului genera! ai partidului, rata de funcţionare a aces cu anumite greutăţi şi ne rică scăzută, ceea ce duce
tora prin revizii şi repara ajunsuri, care au condus Ia la folosirea neraţională a
ţii de bună calitate, asigu- uncie nercalizări ■ şi ne re"- capacităţilor de producţie
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la plenara
r.înd siguranţă deplină flu ferim, in principal, la neîn- şi la funcţionarea cu sar
xului productiv al centra depiinirea planului de ener cini reduse pe grupuri; cu
Consiliului Naţional a! Oamenilor Muncii lei. In acest fel, I.E, Deva gie electrică pe bază de consumuri specifice ridica
a produs peste prevederile cărbune şi Ia depăşirea u- te şi uzuri pronunţate ale
de plan ale anului 1980 mai nor consumuri specifice. sistemelor de preparare a
prafului de cărbune. Cea de
mult de 470 milioane kWh.
Probam concret de activitate, puterafe De asemenea, am depăşit Care au fost aceste pro a doua problemă vizează
bleme ?
cu 85 milioane lei planul la — Au fost, şi încă mai neacordarea de către cen
producţia industrială şi cu sînt, două, a căror rezolva trala şi ministerul nostru
îndemn la muncă eficientă, de caiafe netă, am realizat o creşte re ne depăşeşte competen de resort a opririi agrega-
8 milioane lei producţia
ţa, iar factorii responsabili
re a productivităţii muncii de la nivelul centralelor şi Convorbire consemnată de
Plenara Consiliului Na că succesele înregistrate în producerii de materii pri calculate pe baza produc ■ministerelor de resort nu DUMITRU GHEONEÂ
ţional al Oamenilor Muncii, progresul patriei se reflectă me, îndeosebi a petrolului, ţiei nete de 3 192 lei pe om au intervenit mai ferm pen
care a avut loc recent în în rnod direct în înflorirea cărbunelui şi pe producţia al muncii. tru soluţionarea lor. Este (Continuare în pag. a 3 a)
Capitală sub preşedinţia continuă a României, în ni agricolă. în acest cadru se
t o v a r ă ş u l u i Nlcoiae velul de trai mereu în creş cere să se acţioneze mai
Ceauşescu, a dezbătut şi a- tere al oamenilor muncii. hotărît pentru buna apro Mo dotări in minerit
doptat hotărâri de însem Realizările din industrie, a- vizionare a întreprinderilor,
nătate deosebită pentru gricultură, construcţii, din perfecţionarea colaborării La mina Vulcan cîş-
dezvoltarea economi co-so- toate domeniile, demon între unităţi, realizarea 1a tigă tot mai mult teren
cială a patriei noastre, lăr strează cu putere justeţea toate nivelurile a producţiei mecanizarea lucrărilor
girea democraţiei muncito politicii partidului nostru, fizice şi a producţiei nete, miniere. în scopul înlo
reşti, pentru înfăptuirea Care conduce cu înţelepciu respectarea normelor de Creaţia muzicală şi corepraîicâ - cuirii într-o măsură
Programului de edificare a ne naţiunea noastră pe ca consum, reducerea consu mai mare a metodelor
societăţii socialiste multila lea socialismului şi comu mului de materii prime şi clasice de tăiere a căr
teral dezvoltate si înainta nismului, a bunăstării şi materiale, care trebuie să prezenţă activă in repertoriile bunelui, întreprinderile
re a României spre comu fericirii, a întăririi conti meargă paralel cu recupe miniere sînt dotate cu
nism. Avînd loc la puţină nue a independenţei şi su rarea şi refolosirea mate combine. Totodată, uti
vreme de la încheierea unui veranităţii patriei. Aceste rialelor, recondiţionarea şi formaţilor artistice şcolare laje de acest gen sînt
cincinal bogat în înfăptuiri înfăptuiri sînt cu atît mai reutilizarea pieselor de folosite şi Ia lucrările de
şi ia începutul cincinalului măreţe cu cît în perioada schimb şi a subansamble- Continuînd aprecierile ra, 5 Deva, 1 Brad, 1 O- înaintare în cărbune
1981—1985, ce deschide — 1976—1980 situaţia econo lor. în acelaşi timp, se im privind participarea pionie răştie, 1 Petroşani. Aninoa- pentru realizarea unor
în lumina hotărârilor Con mică mondială s-a agravat pune a se milita cu mai rilor şi a elevilor la ediţia sa, Liceul pedagogic Deva). viteze sporite de avan
gresului al XH-Iea al P.C.R. iar pe fondul crizei econo multă consecvenţă pentru a IlI-a a Festivalului na Fazele au relevat însă şi sare şi productivităţi
— largi perspective de pro mice care s-a accentuat, au realizarea la termen şi la ţional „Cintarea României“, carenţe în frazare, în dic- mai mari. Cu o aseme
gres şi civilizaţie, plenara crescut preţurile la petrol şi înalt nivel calitativ a o- vom face, astăzi, succinte ţie, chiar ¡n respectarea nea combină a fost do
constituie un moment de materii prime, a devenit şi biectivelor de investiţii, în remarci la formaţiile mu măsurii în alegerea reper tat recent sectorul I al
minei pentru pregătirea
seamă în viaţa poporului şi mai evident decalajul între contextul folosirii în între zicale şi coregrafice, prezen toriului, unele formaţii lucrărilor privind deschi
patriei, jalonând importan ţările bogate şi cele sărace, gime a capacităţilor exis ţe notabile în toate fazele prezentînd doar două cân derea de noi capacităţi
te direcţii de acţiune pen ■rata inflaţiei s-a majorat. tente. festivalului. tece, eludînd inclusiv cânte în stratul V, blocul II,
tru a ridica la cote-tot mai Cuvîntarea tovarăşului Pentru asigurarea şi în Comparativ cu ediţiile cele obligatorii, fixate de intre orizonturile 480—
înalte munca şi strădania Nicolae Ceauşescu se refe viitor a unui ritm de dez trecute, actuala ediţie a către comisia centrală, pre 550.
creatoare a harnicului şi ta ră pe larg la direcţiile în voltare înalt este necesară impus, prin calitatea şi a- cum şi în abordarea coru
lentatului nostru popor. în care trebuie să se acţioneze creşterea continuă a pro curateţea interpretativă, rilor de cameră (un singur
acest sens, cuvîntarea tova cu energie şi răspundere ductivităţii muncii prin mai formaţiile corale, în special cor în judeţ — Şc. gen. nr.
cele ale şcolilor generale.
răşului Nioolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea în con buna organizare a produc Semnificativă, în acest sens, 5 Hunedoara !).
Grupurile vocale, cu rare
secretarul general al parti tinuare a economiei româ- ţiei, prin mecanizare, au a fost faza pe municipiul excepţii (Lic. ped. Deva,
dului,rostită cu acest prilej neşti. în vederea atingerii tomatizare, pregătirea te Hunedoara (pentru forma şc. gen. Dobra şi . 10 Hune
se impune ea un.document acestui obiectiv este nece meinică a cadrelor. ţiile corale) ea însăşi pu- doara) — avînd în vedere
programatic de majoră în sar să se acţioneze cu fer Se impune, de asemenea, tîndu-se constitui ca o veri posibilităţile de realizare —
semnătate pentru activita mitate pe linia dezvoltării să se acţioneze cu mai mul tabilă fază judeţeană. au prezentat piese la uni
tea ce se desfăşoară in toa producţiei de materii prime tă răspundere pentru apli Majoritatea dirijorilor au son, prelucrări' demoneti
te domeniile vieţii eeono- şi a producţiei agricole, carea fermă a noului me optat pentru un repertoriu zate, ignorîndu-se folclorul
mico-soeiale. două domenii hotărîtoare canism economico-financiar, pe măsura specificului şi muzical local. Simpla pre-
Trecind în revistă minu pentru dezvoltarea societă a autoconduceri.i şi auto- posibilităţilor de expresie
natele înfăptuiri ale po ţii. Accentul principal, în g'estiunii, în care scop este ale vîrslei, dîndu-i o inter Prof. EUGEN BURZA
porului nostru în cincinalul 1981 şi în cincinalul în ca necesar să crească rolul a- pretare nuanţată, sensibili Prof. IOAN FIUP
1976—1980. secretarul gene re am năşit recent, trebuie tate emoţională (şc. gene
ral ai partidului a apreciat să se pună pe dezvoltarea (Continuare în pag. a 3-a) rale nr. 8, 10, 5 Hunedoa (Continuare în pag. a 3-a)
P A G I N A A 2-a
AdLnări generale in unităţile agricole socialiste
Anul 1981 — an holărîtor pentru realizarea
programului de creştere a produefiei Bobina toarea Eva Murariu
una dintre fruntaşele Sn
agricole vegetale şi animaliere muncă din atelierul de re
paraţii electrice C.S.II.
Foto: V. ONOIU
pomicultură şi creşterea ani a „cărţile radio-ama- nico-ştiinţifice în anul prece
malelor. TORULUI“. La Casa dc cul dent. De remarcat, că prin
tură din Haţeg s-a deschis, aplicarea în producţie a ce
Eţ EXPOZIŢIE INTER,JUDE sub genericul „Cărţile radio lor peste 320 de realizări în
ŢEANĂ. Slmbătă, la orele 12, amatorului“ o expoziţie de acest domeniu s-au obţinut
sala de expoziţii a Cnsci de carte tehnică, din domeniul
m CONCURS „CINE ŞTIE sporuri dc producţie în va
cultură din Deva va găzdui depanării radio-tv. Manifesta
AGRICULTURA, CÎŞTIGA". loare dc 5,7 milioane lei şi
vernisajul expoziţiei lntcrju- rea s-a bucurat de un real
La Casa agronomului din deţene dc artă plastică — succes. reducerea cheltuielilor de pro
Mintia, arc loc duminică, pictură, sculptură. Expun ar ducţie cu 1,9 milioane lei.
concursul cu tema „Cine tiştii plastici din filialele Cra a CONSFĂTUIRE. La Brad
ştie agricultură, ciştigă“. iova, Deva-Petroşani şi Sla a avut loc consfătuirea ca
Concursul sc va desfăşura pc tina ale U.A.P. Lucrările de drelor tehnico-ingincrcşti din
Lăcătuşul Vasilc Holingher de la I.U.M. Petroşani osara- oraş, in cadrul căreia s-a a-
cultu
ftlcază noul tip de dispozitiv de legat cablu DLC-20 pentru următoarele profiluri : plante grafică vor fl expuse la Ga
cerealelor,
cultura
ra
instalaţiile de extracţie. lor tehnico, legumicullură, leriile de artă ale fondului nallzat activitatea desfăşura
Foto: IOAN BALOI plastic Deva. tă Sa domeniul creaţiei teh-
