Page 7 - Drumul_socialismului_1981_01

7 203 © DUMINICA, 4 IANUARIE 1981 :h ^

A
Teatrul popular nescris — un gen Înaintarea în grad
'mUNE a unor ofiţeri în rezervă
puternic ancorat în contemporaneitate
ite !
itriei
al pentru co- Cu prilejul sărbătoririi maj. în rezervă Ioan Si-
itele de Mon- Din multitudinea tradi­ sînt puternic evidenţiate caz real, întîmplat în sat, desfăşurare a spectacolului celei de-a 33-a aniversări laghi.
Episodul 4 ţiilor şi obiceiurilor folclo­ în conflictul dramatic al cînd o soacră „rea şi ama­ de teatru : artiştii interpreţi a proclamării Republicii,
sănătatea Cei înaintaţi în grad s-au
,ulul rice ale judeţului nostru, pieselor ţărăneşti în care ră“ vrînd să-şi subordone­ găsesc întotdeauna locuri la Deva a avut loc festivi­ angajat să nu precupeţeas­
de Anul nou un aspect mai puţin cu­ autorul este colectivul de ze întru totul ginerele, re­ adecvate — la hore, şeză­ tatea înaintării în grad a
rmonicil din noscut este acela al tea­ interpreţi. Sin.t reliefate curge la practica ilară a tori, clăci etc. unor ofiţeri în rezervă. că nici un efort pentru
artca a Ii-a) perfecţionarea pregătirii lor
i patriei trului folcloric laic eu im­ noua atitudine faţă de vrăjitului, crezînd că astfel Spontaneitatea replicilor După ce s-a dat citire de lupt-f şi politice pentru
plicaţii deosebite în colec­ muncă, responsabilitatea va putea să-şi exercite un dau spectacolului savoare,
liunioioal tivităţile ţărăneşti din di­ fiecăruia în colectivitatea drept care astăzi apare cu Decretului prezidenţial şi a-şi servi cit mai bine pa­
— emisiune iar limbajul specific popu­ Ordinului ministrului apă­ tria. Ei au fbst felicitaţi de
de Cristian ferite zone. sătească, etica familială in totul desuet. Deci, .un su­ lar contri.biiie mult la rării naţionale de înainta­ către colonelul Constantin
Evoluţia artei teatrale contextul stabilirii respec­ biect vechi, folcloric — scoaterea în evidenţă a u-
1980 (partea tului, înţelegerii şi. iubirii motivul soacrei rele şi ci- re în grad, în numele ofi­ Pintileseu şi lt. col. Petre«
lin eele mai folclorice a condus spre e- nei tipologii dintre cele mai ţerilor înaintaţi în grad au
Lse meciuri labdrarea conştientă a unei între soţi, precum şi alte eălitoare — este transpus pitoreşti. Ungureanu.
ite ale onu- noi forme de reprezentaţie aspecte pe lingă care omul în prezent potrivit noii o- Festivalul muncii, şi crea­ luat cuvin tul lt. col. în re­ O festivitate similară «
torn şi inter­ zervă Ion Mateeseu şi lt.
ii teatrală, acceptată astăzi ţiei „Cîntarea României“ avut loc şi la Petroşani.
tar tv. Po- de majoritatea cercetători­ constituie un cadru favora­
sspre România lor : teatrul folcloric ne­
i — Caragia- bil în direcţia cunoaşterii,
Je carnavalu- scris. Dacă termenul mai cercetării şt valorificării a-
presupune discuţii, conţi­ profundate a folclorului,
ron pentru cei nutul reprezintă cu adevă­ descoperirii unor creaţii,
rat o inovaţie folclorică, în obiceiuri şi datini străvechi.
oi la „Antena sensul că are un evident satului de astăzi nu putea pinii săteşti de anulare a In acest context inovaţia
României" trece indiferent. vechilor practici umilitoare vine chiar din partea co­
istic : „Copiii caracter de actualitate, a- Pe Mngă caracteristica e- şi înjositoare. ACTOAÎAT/.IŢI
t“. Producţie ducînd în scenă spectacole lectivităţii producătoare de
Tot astfel procedează şi
arilor ameri- ale vieţii noi a satului so­ senţială de contemporanei­ formaţiile de teatru popu­ folclor, care, sesizînd cu
tate, teatrul popular ne­
cialist. ■ scris mai prezintă o serie lar nescris de la Topliţa şi subtilitate profundele trans­ • Printr-o mai bună organizare a punctelor de lucru
Nicăieri în vreun gen de aspecte care îmbină în Ribiţa. Modalităţile de rea­ formări ale societăţii, se şi întărirea disciplinei de producţie, cooperatorii din ca­
implică conştient cu gîn-
spectacular folcloric nu se mod armonios tradiţia cu lizare artistică, sînt simple drul cooperativei „Constructorul" au obţinut la finele a-
nului 1980 următoarele depăşiri de plan; 700 000 lei la
observă cu atîta pregnanţă inovaţia. Spuneam că au­ şi expresive : decoruri sti­ dul şi inima în efortul de producţia marfă şi prestări servicii, 400 000 lei la produc­
construire a noii societăţi,
ancorarea puternică în con­ torul este colectiv, ideea lizate cu interioare şi ex­ ţia globală, peste trei milioane lei. Ia producţia industria­
temporaneitate, vădita con­ spectacolului este analizată terioare ţărăneşti, recuzită în făurirea unei spirituali­ lă mică. La aceste succese o contribuţie însemnată şi-au
tradicţie între nou şi vechi, şi acceptată după lungi de­ unde se vede mina măias­ tăţi capabilă să răspundă
i I : 7,00 Ra- liberări, unde fiecare îşi a- tră a creatorului popular calitativ actualelor dezide­ adus-o şi cele cinci noi secţii deschise în cursul anului.
minica meteo- schimbările radicale . în duce contribuţia, potrivit autentic, dialog epic neîn-
ta presei; 8,00 concepţia omului nou al rate cultural-educative. • Consiliul municipal al Organizaţiei pionierilor, în
ul satelor. In- societăţii noastre. Practici nivelului de înţelegere şi eărcat eu preţiozităţi, totul colaborare cu asociaţia sportivă „Voinţa" a organizat un
început de simţire a temei dezbătute. dublat . de improvizaţia MARCEL LAPTEŞ
■ Magazin du- învechite (cum ar fi mis­ Astfel, colectivul de tea­ spontană a interpreţilor ca­ instructor la Centrul concurs de tir cu arma cu aer comprimat, dotat cu „Cupa
Itme de aciua, ticismul) sînt pur şi sim­ 30 Decembrie“, Primele trei locuri pe echipe cu fost ocu­
că; 12,00 De tru popular nescris de la re abordează acţiunea cu judeţean de îndrumare
toţi; 13,00 Ra- plu pulverizate în cavalca­ Pane (Dobra), prezentînd echilibru şi bun simţ ar- a creaţiei populare pate de şcoala generală nr. 5, cu 99 puncte, şcoala ge­
L3.15 Interpreţi da umorului ţărănesc, vi­ piesa „Nu mai credem In tistic, De fapt, nu numai ţi a mişcării artistice nerală tu. 6, cu 90 puncte şi şcoala generală nr. 3, cu
mpulară ; U,00
-ul nou... in guros. Noile relaţii sociale vrăjit“, a pornit de la un scena poate fi cadrul de de masă 68 puncte.
tregistxări La individual, locul I — Lovasz lldico, şcoala generală
11,45
ilii şi ■ nr. 5, locul ll — Bici Caria, şcoala generală nr. 6 (fete) ;
15,00 Lovasz Daniel, şcoala generală nr. 5 — locul I şi Dorin
nlc- Harnicul colectiv munci­
so- toresc al Tipografici Deva Petriiă, şcoala generală nr. 3 locul. II (băieţi).
yto\c\a-
Ji — roe- se înscrie an de an in • in prima parte a vacanţei de iarnă, peste 200 elevi
v -ideni : 18,00 dudul celor mai destoinice din şcolile şi liceele municipiului au petrecut clipe de
tri ; 18,30 Mu- unitâţi economice ale mu­
ru toţi ; 20,00 neuitat în tabere organizate in judeţ sau în afara judeţu­
20,15 Noi ln- nicipiului. Iată un aspect
muzicâ popu- din secţia ofset, unde lu­ lui. Ieri, un alt grup de 200 de elevi a plecat in taberele
Curneul melo- crează tinerele fruntaşe în de la Geoagiu-Băi, Cabana Pietrele, Băile Felix, şi Her-
ltadiojumal. producţie — Mariana Ola­
ortret pe por- rii şi Elisabeta Domşa. culane.
Bogardo; 22,30 Foto: V1RGIL ONOTU
manţc; 23,00 GHEORGHE GOSTIAN
iri ; 23,05 Ring
00 Buletin de
5,00 Non stop
ani.
iî2ţSOTBS3RSSBS
MAwm
:tul Ioanide —
Patria) ; Omul
întoarce (Ar-
3 ARA : Coiom- ION NEGCHŢESCU moase în cazul consacratu­ coroană, demonslrind în
a (Flacăra) ; lui Arghezi, nieioda riscă să timp justeţea luptei, rodni­
e de dragoste « Locuri fruntaşe.
EI (Sidcrurgis- Consemnări Mm i iuncţioncze oarecum în goi cia ci.
cu noroc (Ar- Vacanţa a adus multă alte Însemnări în cazul unui Tudor Vasi- Meritul incontestabil ul
rile — seriiie bucurie elevilor din li­ liu ori Tlorin Gabrea. Con­ Iui Şerban Creungă este a-
cuirul) PE- ceele devene care au e- CRITICE
.•'amil' Bar- O ghicitoare populară Anul nou va ii mai gene­ vingător ni se pare în cela de a ii privit mişcarea
a'oy : voluat în faza munici­ schimb lori Ncgoiţcscu în muncitorească de Ia siîrşi-
ii:y. 'Jiii- întreabă . .Care an ţine ros decît cei vechi. Cu o pală a actualei ediţii a stabilirea, implicită, a va­ tui secolului al X.IX-lea şi
ml 0. 17 numii! o zi ?“ Anul nou sulă patruzeci de ani In Festivalului n a ţ i o n a l Cîleya relccluri cu re­
Rocky \e- (ine numai o zi,-spre deo­ urmă, într-o celebră poe­ zultate interesante în ceea lorii debutantului Dan Da- începutul veacului nostru
JPENÏ : z .ba „Cîntarea României“. Pe ce priveşte literatura noas­ maschin, în eseul „Inter- dintr-o perspectivă largă,
(Cultural) ; sebire ele antiteticul săli, zie, Grigore Alexandrescu primele locuri au urcat
la frontieră anul vechi, care [ine 365 îşi exprima aceeaşi ances­ corul şi grupurile voca­ tră clasică, articolele din mundii“. de mare complexitate, ceea
; VULCAN : cartea lui Ion Negoi(es­ Plăcere nedisimulată ■ a ce îngăduie o viziune pro­
ieriile I-H (Lu- de zile. Scris cu literă trală nădejde omenească : le ale liceelor pedagogic eu încearcă permanent lecturii, Alte însemnări cri­ fund realistă asupra perso­
lincurllei,— se- mare, Anul Nou e unui ....cine ştie oare şi cine şi industrial nr. 3, tara­ tice se propune în primul nalităţilor ce marchează e-
(Muncltoresc) ; dintre cuvintele răsiăţate îmi va spune/ Ce-o să a- furile de la liceele in­ o identificare a gustu­
;op, cadru ia ale limbii şi adună in si­ ducă ziua şi anul viitor?/ lui estetic modern cu o- rînd ca o ipostază a unui poca: I. C. Frimu, în pri­
11); PRTRILA: dustriale nr. 5, 1 şi 4, perele puse în discuţie. Da­ cititor inteligent şi avizai. mul rînd, apoi Ştefan
ilbuticl (Mun- labele sale o inul(ime ele An-nou ! Aştept minunea-ţi soliştii vocali şi instru­ M1RCEA MOT Gheorghiu, Gheorghe Bujor,
ÎINOASA: Bu- semnificaţii şi sugestii de ca o cerească lege...“. mentişti de muzică că un Vlahuţă e expediat,
iiie I-1I (Mun- care s-a ocupat pe larg Dar, vorba aceluiaşi poet, pe drept, prin raportarea Ier Gheorghe Cr ist eseu şi N. D.
iRICANI: Ultt- populară de la liceele portretul făcut de iorga, Cocea.
ît (7 Noiem- B. P. Haşdeu in monumen­ „minuni în vremea noas­
: Şaua de ar­ talul său dicţionar. Dintre tră nu văz a se mai face" din Coşbuc, prin prisma a- Eroii clasa muncitoare,
co şic); GURA- multele obiceiuri legate şi, cel puf in noi, cei de Album de celuiaşi gust, criticul reţine LABIRINTUL militant ii de magnitudinea
foarcerca Iui tocmai cea mai necoşbu- lui I. C. Frirnu, apăr ca sin­
eanu — seriile de această zi iară pere­ azi, nu aşteptăm binele teze edificatoare pentru
): OrAştie : che, unul zice că la Anul decît de la munca noastră, ciană poezie, ion Negoiţes- Şerban Creangă — re­
ceaţă (Patria); nou, pe nemîncate, „fieca­ de la bunul simţ şi raţiu­ vacanta eu subliniază posibile mo­ iorţa, modelatoare de isto­
i seriile T-II dele pentru un Ion Barba gizorul care s-a impus a- rie, a proletariatului român,
EOAGIU-BAi : re om trebuie să ia în nea întregii umanităţi. lenţiei Încă prin debutul pentru aptitudinea acestui
■mul pămintu-. mină unealta cu care lu­ Am trecut cu totii încă ori Arghezi chiar, conti- său cu „Căldura“ — este
iubirii — se- crează în cursul anului şi o dată peste această feri­ industriale nr. 1, 3 şi 5, nulnd apoi cu aprolunda- proletariat de a deschide
a de cultură); cei de muzică folk şi u- rca ,,coşbucianiză.rii“ în­ din nou prezent pe ecrane drumul demnităţii pentru
una noapte de s-o mînuiască de trei ori. cită şi unanimă sărbătoa­ şoară de la liceele in­ cu o peliculă semniiicativă om. Tocmai datorită aces­
seriile I-II Aşa plugarul ia sapa, cu re. Am investit cu totii spre poezia noastră con­ pentru talentul său dc ex­
1RAZI : Cum- care dă de tr'ei ori în pă- înlF-însa, Încă o dată, spe­ dustriale nr. 4, 1, 3 şi temporană. tei angajări, confruntarea
N : Intilnlre „Decebal“, ca şi orches­ cepţie. Judecind în baza dramatică dintre exponen­
— seriile I-Il inînt, şi furca, cu care ri­ ranţele noastre în forţa trele ele muzică uşoară tnlîlnită şi în alte cărţi „Labirintului“, care în linii ţii mişcării muncitoreşti şf|
Jtură); 39 de dică de trei ori..J3e ase­ raţiunii şi a fhuncii con­ ale criticului, în prima par­ mari reia firele acţiunii
nie) ; SIME- menea fac, fiecare în felul structive. De miine vom de la liceul industrial te a studiului despre Tudor apărătorii intereselor capi­
■■ de . gheaţă nr. 1 şi „Decebal“, for­ Ulmului „Speranţa" (din a- taliste este relevantă, ve-j
|IA : Sosea o- său, ciubotarul, croitorul, lua din nou uneltele în maţiile de teatru (liceele Arghezi, se remarcă consi­ ceeaşi regie), Casa de
ret (Lumina): dulgherul, pietrarul şi fie­ mîini spre a începe prac­ deraţiile privitoare la Flori iilme Trei merită întreaga luculînd bogata ideaţie a
"toarcerea lui rarul, ca swfln de bărbă­ tic cel de al şaptelea cin­ industriale nr. 3, 4, 2, 1), de mucigai, unde viziunea evenimentelor determinan­
îanu — seriile recitatorii (liceele indus­ noastră recunoştinţă de a te pentru destinul munci­
iresc). ţie şi spor la lucru...“. cinal. Cînd a început în- triale nr. 4, 5, 2, şi pe­ asupra lui Arghezi se con­ fi iacililat o antrepriză am­
Scriitorul ce ar putea tîiui, aveam cincisprezece dagogic) ş.a. stituie prin participarea li­ biţioasă şi fără îndoială torimii din România.
face decit să ridice şi el ani. Cînd se va încheia a- ® Vacanţa de iarnă a nei critici ce vizează pro­ necesară, anum* reconsti­ Travaliul regizoral exi­
«ea i unealta de care i se lea­ cesta, voi avea cincizeci. şcolarilor şi-a sporit fru­ funzimea operei şi care ac­ tuirea unei perioade im­ gent a rodit un Ulm ea
gă viata, minuind-o de O via(ă de om, în care museţea prin bucuriile ţionează asupra poeziei în­ portante din istoria mişcă­ adinei straturi de semnilF
trei ori spre a scrie trei am văzut Ţara ridieîndu-se caţii, în distribuţia căruia[
■obabll pentru cuvinte: sănătate, pace, pe o ianlastică şi nebă­ şi manifestările din zi­ ţelese ca existenţă. rii muncitoreşti din Româ­
Ianuarie 1981 : lele sărbătorilor de An Discutabil ni se pare Ion' nia. se remarcă actori ca Virgil
cu cerul mal belşug. „Annum novum nuită traiectorie, graţie nou. In orăşelele copii- Virtutea primordială a Andriescu, George Şoirag,
Vor cădea faustum felice“ — îşi u- acestui popor solidar, care Negoiţescu însă în ceea ce „Labirintului“ este aceea că Tudor Gheorghe, Carmen
tmporare sub r au romanii, cum zicem n-a abdicai nicicînd de la îop din Deva, Hunedoa­ priveşte literatura contem­ reliefează cu argumente Galin, Gelu Niţu, Nicolae
aie. Izolat ia­ noi la mulfi ani", ceea credinţa în steaua sa. O ra şi Petroşani au răsu­ porană unde remarcarea u-
dul va sufla u nat, zilnic, cântecele şi niversului problematic al o- documentaristice , interde­ Uiescu, toţi evoluînd în
intensificări ce înseamnă că din timpu­ Stea • incoruptibilă, sub poeziile pe care elevii pendenţele care există în­ nota creditului desăvîrşU
t 50—70 km/h rile străvechi, ziua aceas­ semnul căreia stă neîndo­ din şcolile generale ale perei şi evidenţierea de­ tre trecutul şi prezentul
şi vest. Tem- ta ocrotea între ceasurile ielnic şi Anul nou 198], mersului ar trebui să fie în­ idealurilor clasei muncitoa­ pe care o cere imperios ®-
mă va fl cu­ ei sărbătoreşti speranţele cum au stat şi toate spe­ celor trei localităţi le-au soţite de o delimitare per­ re. Aşadar, sevele vitale ce stă peliculă închinată
min us l şl S oamenilor înspre mal bi­ ranţele noastre împlinite pregătit pentru părinţii,- manentă a valorilor litera­ rădăcinilor prezentului nos­
ixima ţntre X ne. Căci nicicând omul n-a de pînă acum. dascălii şl colegii lor, ca ale unui uriaş potenţial so­
Meteorolog dc na omagiu adus copilă­ re, a textului literar de cial şi istoric circulă neîn­ tru.
pulul crede altfel decît cu
j Vrasgyak). | pu/u RADU CIOBANU riei lor fericite. non-text. Cu rezultate ini­ trerupt între rădăcini şi AL. COVAC8