Page 70 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DMJMLT SOCIALISMULUI NR. 7

Adunări generale în unităţile agricole socialiste v "- -—
ff rîun
_ A
ANUL 1981-AN HOTARITOR PENTRU REALIZAREA PROGRAMULUI 16.00 Telex
16,05 Politehnic
DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE VEGETALE Şl ANIMALIERE 18,25 Tragerea
18,35 La volan
pentru
auto ci
18.50 1001 de s<
Adunările generale care au Ioc în aceste zile în pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru Mobilizarea activă a tuturor forţelor
19.00 Telcjurna
unităţile agricole socialiste de stat şi cooperatiste din folosirea raţională şi intensivă a fondului funciar, creş- 19,20 Actualitat
judeţul nostru dezbat şi analizează — într-o atmosferă terea producţiei şi a productivităţii, ridicarea rentabi­ Acesta este un obiectiv inundabilă, a> fost în mare 19,40 Călătorie
de înaltă responsabilitate şi exigenţă, în spiritul hotă- lităţii şr eficienţei, aplicarea noului mecanism economi- esenţial pe care şi l-au pro­ parte compromisă. în legu­ mea. Seni
rîrilor Congresului al Xll-lea, ale plenarelor C.C. al co-financiar prin autogospodărire şi autogestiune con­ pus să-l realizeze- în acest micultura, deşi sarcinile de lcvardul
P.C.R., al sarcinilor reieşite din cuvîntările tovarăşului stituie, de asemenea, probleme Ta ordinea zilei în an ţăranii cooperatori din livrare la fondul' de stat au 20.00 Film artii
Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, Ia adunări. Toate măsurile care se stabilesc, angajamen­ Rapoltu Mare, în scopul' fo­ fost realizate, la unele sor­ mă la vii
consfătuirile de lucru cu cadrele din agricultură şi Ia tele ce se iau în aceste adunări sînt o expresie fidelă losirii cu randament maxim timente nu s-a obţinut pro­ ducţie a
sovietice
recenta şedinţă de lucru pe probleme de agricultură a hotărîrii celor ce muncesc pe ogoarele hunedorene a pămintului. Activitatea ducţia planificată. Aşa, de 21.50 Luminile
1
de Ia Braşov — posibilităţile de aşezare a agriculturii de a face totul pentru a traduce in viaţă sarcinile puse practică , experienţa proprie exemplu, la ceapă, din ce­ Vă place
ţării noastre pe o bază nouă, realizarea unei adevărate de partid şi de secretarul său general în faţa agricul­ a- demonstrat că şi în con­ le 100 tone producţie tota­ 22,15 Telcjurna
revoluţii agrare, în ceea ce priveşte producţia, produc­ turii noastre socialiste, de a obţine producţii vegetale diţii climatice mai puţin fa­ lă, 57 tone s-au realizat pe
şi animaliere superioare prevederilor de pian pe acest vorabile, aşa cum au foăt cele 7 ha cultivate la bri­
tivitatea, nivelul tehnic, realizarea unei noi calităţi în cele din anul trecut, se- pot gada- Rapolţel, iar restul EST «tiA-aracr.?
întreaga activitate din agricultură, îndeplinirea sarci­ an şi în întregul cincinal 1981—1985, cu cheltuieli cît obţine producţii bune şi de pe 23 ha amplasate tot UrADI<
nilor de plan pe anul trecut, neajunsurile şi cauzele mai mici, de a-şi spori an de an contribuţia Ia fondul chiar foarte bune; Realiza­ greşit, în zona supusă inun­ ■r.
de stat, la buna aprovizionare a populaţiei judeţului cu
care au generat nerealizările, măsurile ce se impun rea unei producţii medii de daţiei.. Iată dar greşeli ca­
produse agroalimentare.
v
aproape 5 000 kg orz şi re au avut repercusiuni ne­ BUCUREŞTI
peste 6 000 kg porumb boa­ gative în realizarea produc­ Radiojurnal ;
dioprogramul i
be la hectar sînt argumen­
Pe prim plan - creşterea producţiei şi a randamentelor te puternice, fapte care ţiei’fizice, a fondului de presei; 8,10 C
stat, a veniturilor planifi­
tliilor 9,00 Bul
confirmă că atunci cînd pă- cate. Analizînd aceste lip­ 9.05 Răspunde
rilor; 10,00 Bu
întreprinderea agricolă de şef de fermă, medici vete­ frunte cu comuniştii, este tuturor întreprinderilor a- mînt-ul este bine lucrat, cînd suri şi neajunsuri în spiri­ 10.05 Interpret
stat Simeria are un profil rinari, economişti şi munci­ hotărît să pună ordine în gricole de stat din judeţ, se respectă tehnologiile de tul sarcinilor şi indicaţiilor populară ; 10,1
viaţa; 10,50 M
de activitate complex — tori — amplasării necoresr întreaga activitate, să întă­ angajîndu-se ca prin depă­ pregătire a solului, iar în- cuprinse în cuvîntarea tova­ tradă; 11,00 Bu
cultura cerealelor şi a plan­ punzătoare a unor culturi, rească disciplina şi respon­ şirea producţiilor planifica­ săir.iînţarea se face la timp răşului Nicolae Ceauşescu, 11.05 Corul Fila
telor tehnice, legumicultu­ întîrzierii însămînţărilor, sabilitatea faţă de sarcini, te să livreze în plus faţă şi în bune condiţiuni, asi- secretarul general al parti­ tenia“ din Cr;
Avanpremieră
ra, pomicultură şi zooteh­ nerespectării tehnologiilor să exercite un control zil­ de plan 140 tone grîu, 100 gurîndu-se densitatea de dului, la şedinţa de lucru 11,35 Radioput
nie. Anul trecut această u- de întreţinere — prăşit* şi nic asupra modului cum se tone porumb, 30 tone legu­ plante pe unitatea de supra­ pe probleme de agricultu­ Buletin de ştii
nitate a livrat la fondul erbicidat, iar în cazul zoo­ realizează planul la lapte, me şi fructe, 15 tone de faţă, cînd se fac la timp ră de la Braşov, ţăranii comoara folclc
centralizat 1 695 tone grîu tehniei, slabei preocupări atît cantitativ, cît şi calita­ cartofi, 390 hl lapte şi 30 lucrările de întreţinere, iar cooperatori şi mecanizatorii 12,45 Univers
nesc; 13,00 Dc
şi orz, 550 tone porumb, pentru organizarea cores­ tiv. Toate măsurile pe care tone carne, să obţină în strîngerea recoltei se »face care au luat cuvîntul — Fi- 15,00 Student c
1 550 tone legume, cu 200 punzătoare a selecţiei şi şi le-au propus vizează creş­ plus 56 capete de animale intr-un timp scurt si fără limon Margareta, Toma diojurnal; 1G,2
tone în plus faţă de plan, reproducţiei, nerealizării terea producţiei, reducerea prin creşterea indicelui de pierderi, răsplata muncii Branea, loan Danciu, Luca economice; 1G,<
ţe ale cîntccul
153 tone hamei, cu 50 tone procentului de natalitate, cheltuielilor, obţinerea de natalitate, să depăşească este pe măsura eforturilor Oancea, Deac Manase şi al­ 10,55 Sfatul m<
mai mult, 25 000 hl lapte, nerespectăi’ii programului beneficii. Animaţi de ase­ sarcinile de livrări la ex­ făcute. La cultura griului ţii — au făcut propuneri Buletin de ştii
170 tone carne şi şi-a ono­ de furajare şi îngrijire zoo- menea sentimente, partici­ port. s-a obţinut o producţie me­ pentru îmbunătăţirea mun­ mi-c pV>uil ro
îl; 17,
Ori
rat şi planul la export. De veterinară, menţinerii în e- panţii la adunare au adre­ die de 2 717 kg/ha. Aceasta, cii. Trebuie întronată ordi­ ral *<h00 Orei
asemenea, este de remarcat fective a unor animale cu sat o chemare la întrecere N. ZAMFIR din cauză că recoltarea a nea şi disciplina; răspun­ IVIon.v»( ( folclor
şi faptul că programul de potenţial de producţie re­ întârziat, datorită ploilor a- derea! faţă de sarcini a fie­ nalc cu adresă
ţe sonore; 22,0
investiţii a fost îndeplinit dus, exploatării şi întreţi­ bundente, cu trei săptămâni. căruia. Adunarea generală a oră; 23,00—5,
şi depăşit. Totuşi, sarcinile nerii necorespunzătoare a DIRECŢII CONCRETE DE ACŢIUNE ÎN LUMI­ Dacă de pe primele 20 ha cerut consiliului de condu­ muzical no elin
la producţia fizică şi mar­ instalaţiilor de muls şi a NA CUVÎNTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE recoltate înaintea ploilor cere să facă ordine şi în TIMIŞOARA:
fă nu au fost îndeplinite, utilajelor etc. Aşa se ex­ CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA DE LUCRU PE s-au obţinut aproape 4 000 zootehnie, să ia măsuri pen­ litatea radio;
întreprinderea rămînînd da­ plică de ce la complexul de kg/ha, după ploi, de pe a- tru realizarea indicatorilor cetăţenesc : An
toare statului cu însemnate la Bîrcea natalitatea n-a PROBLEME DE AGRICULTURĂ DE LA BRA­ ceeaşi tarla s-au recoltat de plan la producţie şi ve­ ncasa şi Poian
Dialog eu ascu
cantităţi de produse ca ur­ trecut de 65 la sută, iar ŞOV, DIN 9 IANUARIE a.c. : doar 2 000 kg. De aseme­ nituri, pentru asigurarea Refrene îndră;
mare a producţiilor mici producţia de lapte abia a nea, s-au înregistrat pier­ bazei furajere şi buna ei zică uşoară ; 2
arti
obţinute atît în sectorul ve­ ajuns la 1 957 litri pe cap © Folosirea raţională, gospodărească, în mod intensiv deri la recoltare din cauza gospodărire. Producţiile pla­ tîlnire cu simfon
concert
getal, cît şi în cel al creş­ de vacă. Aceasta, in timp a fondului funciar ; pregătirii necorespunzătoa­ nificate pentru acest an pot trei „Banatul-“
terii animalelor. Aceste ne- ce la ferma din Aurel Vlai­ re a combinelor. Tocmai de fi cu mult' depăşite atît în net plastic
realizări s-au reflectat ne­ cu natalitatea a ajuns la 90 © Cultivarea fiecărui metru pătrat de pămint; aceea, în- cadrul adunării sectorul vegetal, cît şi în cronică la cor
gativ în situaţia economico- fa sută, iar producţia la © Creşterea producţiei şi a productivităţii, ridicarea s-a cerut consiliului de cel al creşterii animalelor.
financiară. Astfel, cheltuie­ 3 516 litri lapte pe' Gap de nivelului tehnic, desfăşurarea unei activităţi renta­ conducere; conducerii S.M.A. Iar adunarea a exprimat
lile pe tona de produs la vacă. bile şi eficiente- ;• să asigure un număr spo­ hotărirea cooperatorilor şi
fermele din Hăşdat, Peştiş, La Plenara C.C. al P.C.R. © Buna organizare as producţiei şi a muncii ; rit de combine, bine- repa­ mecanizatorilor, a specialişr
Orăştie şi Aurel Vl'aicu au din ©Gtombrie 1980, tovarăş rate şi revizuite, pentru ca tilor de a depune toată
fost duble la unele culturi şui Nicolae Ceauşescu, se­ © întărirea ordinii, a disciplinei şi a răspunderii! în recoltatul să se facă- în cel strădania pentru a îndeplini DEVA: Vlziti
faţă de cele planificate. La cretarul general al partidu­ întreaga producţie agricolă ; mult zece zile- şi să se evi­ planul la toţi. indicatorii de liu (Patria); .
producţia de lapte cheltuie­ lui, referindu-se la- această © Realizarea programului de creştere a animalelor, în te orice pierderi şi risipă. Au producţie şi. finapciari, an- seriile I-II (A
AJ
lile au fost mai mari cu problemă arăta că „este scopul bunei aprovizionări a populaţiei cu carne, fost însă şi culturi, la; care gajîndu-se ca prin creşte­ DOARA : (Flăcări
mortal
100 Iei pe hectolitru. Ast­ inadmisibil să realizăm o producţiile' au fost sute po­ rea producţiei să. livreze microfon (Si
fel, cheltuielile au fost de­ natalitate sub 70 la sută. lapte, ouă şi alte produse animaliere ; sibilităţi. La - sfecla: de za­ suplimentar la. fondul! de Bizonul alb (ă
păşite cu mai multe mili­ Este inadmisibil să hrănim © Onorarea integrală, conform contractelor, a obliga­ hăr s-au obţinut numai Atlantide! (Co i
oane de lei la complexul 100 de vaci şi să luăm lapte ţiilor la fondul de stat ; 22 000 kg/ha, deşi în 1979 stat peste 100 to-ne cereale, :PETP , ~'''ANI:
vra
ta);
zootehnic de la Bîrcea şi de la 65. Cum se mai poate @ îndeplinirea programului- de investiţii ; Se realizaseră peste 36 000 70 tone sfeclă- de zahăr şi pe v. Posc
1
ferma- Aurel Vlaicu. Toate vorbi în aceste condiţii dte kg. Aceasta, pentru că nu alte produse,- să obţină-, din iembric); Moa
prăsilă proprie Un număr
s-a- respectat densitatea şi
L
(Republica);
acestea s-au datorat — aşa eficienţă economică, de © Aplicarea fermă, neabătută a principiilor aulocon- nu- Sr-au făcut la. timp: lu­ de 85 viţei la 100 vaci- şi lombo la Londi
cum s-a arătat în darea de producţie ?“ . ducerii şj autogestiirnii economico'-fmanciare ; crările de întreţinere şi de să- depăşească producţia ne­ Şapte zile din ia
citoresc);
VULC
seamă şi în cuvîntul tova­ Analizîn'd activitatea În © Generalizarea acordului global, legarea tot mai recoltare de către unii. coo­ tă cu 157 000 lei. înălţime (Luce
1
răşilor Dorel Radu, Eugen spiritul acestor exigenţe pu­ strînsă a veniturilor de producţia realizată; peratori. Cultura cartofului, NEA: Drapelul
PETRILA
tăzăreseu, Gustav Sehmidt, se în'' faţa lucrătorilor din fiind amplasată în zona N. BADIU rui); (Muncitoresi
re
Titoeriu Gherecheş, Gabrie­ agricultură de documentele SA: Tactica ale
la Petruţa, Ancia Bucur, Congresului al Xll-lea, d'e Cum' era şi firesc, mem­ Cu- rezultate nesatisfăeâtoa- Alţi vorbitori,, ca Samoilă se cazurile cînd, în plină cursă lungă (R
URICANI:
!
Nicolae Coca, loan Horvat, secretarul general a l parti­ brii C.A.P. din Beriui au re s-a încheiat însă anul lovănescu, Silvia Ştefănie, campanie de întreţinere a Noiembrie); Vis
B
Emil Moise, loan Chlmiş, dului, colectivul unităţii, în dezbătut în adunarea gene­ 1980 la producţia de lapte img; Paraschiva Oprean, şefa legumelor, participarea« la Anastasia trece;
rală — în spiritul sarcini­ de vacă, care a fost de nu­ fermei zootehnice, au’ cri­ lUcru a fost slabă — spu­ şic) ; ORAŞ'!
seara, Irina ! i
lor reieşite din' cuvînta*- mai 1 700 1 pe cap de vacă ticat consiliul de conducere nea în' Cuvîntul. său ingine­ mtonul de curs;
rea t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Organizare, participare, disciplină— furajată faţă de 2 000 1 pla­ pentru lipsa de preocupare ra Lidia Manolescu. De a- căra); GEOAG1 -
rant.n
(Casa
semenea, uneori s-au făcut
pentru asigurarea unor con­
nificat. Datorită acestui fapt
Ceauşescu la şedinţa de Lu­
HAŢEG
:Bobt
cru de la Braşov — Întrea­ C.A.P. Beriu şi-a onorat diţii corespunzătoare de a- lucrări de mîntuială si nu (Popular); BR
ga activitate economică, fi­ planul la contractări în pro­ sistenţă veterinară. Au fost. la- timpul- optim ; pentru cerea lui Vodă
—
seriile I-II
jaloanele producţiilor sporite nanciară şi organizatorică a porţie de numai 43 la sută, subliniate şi alte neajun­ cultura cartofilor n-a fost Cascadorul Hoc
unităţii lor, evidenţiind cu rămînînd datoare statului suri existente în zootehnia destinat, cel mai corespun­ cultură): Copiii
Cooperatorii din Viicele, co­ V» rsrusan, Aurelia Petroescu, legitimă mîndrie ce s-a fă­ cu 3 100 hl lapte. unităţii la înlăturarea căro- zător teren ; în multe din (11 Iunie); SI
muna Bretea Română, au a- rtlaria Dumoi şi Viorel ştef au cazuri u s-au putut asi­ de glorie (Mut
nalizat, iu spirit critic şi auto­ arătat că, deşi s-a realizat şi cut bun în anul trecut, fără Ultima noapte
critic — darea- de seamă a depăşit efectivul planificat dc a scăpa însă din vedere să gura utilajele necesare e- — seriile I-II
fost cea care a dat tonul dez­ bovine, totuşi, cooperativa nu critice neajunsurile mani­ Critici justificate - xeeutării lucrărilor la aceas­ GHELARI: Aci
baterilor — rezultatele muncii şi-a realizat sarcinile la pro­ tă cultură. citoresc).
lor iii anul 1980, cauzele care ducţia de lapte şi carne. Acest festate, să vină cu soluţii,
au dus la nerealizările produc­ lucru se datorează furajării cu propuneri valoroase pen­ propuneri valoroase ■ Este necesar ca anul a-
ţiilor planificate atît in secto­ necorespunzătoare, neasigurării tru îmbunătăţirea muncii cesta, în condiţiile cînd su­
rul vegetal cit şi' în zootehnie. unor condiţii igienice in graj­
Astfel, relcvind cauzele nerea- duri de către lucrătorii din în toate domeniile. prafaţa ce va fi cultivată IV REIW!
iizărilor din sectorul vegetal, sectorul respectiv (şi aici s-a In majoritatea lor, dez­ Cauzele obţinerii unor ra au fost chemaţi să-şi a- cu legume este mai mare
unde nu s-au obţinut produc­ relevat necesitatea permanen­ ducă contribuţia toţi mem­ cu 10 hectare şi cu tot atî-
ţiile medii planificate, coopera­ tizării unor lucrători localnici), baterile s-au axat însă pe producţii sub cele planifica­
torii David Munteanu, loan lipsei unor instalaţii necesare două sectoare cu pondere te sînt mai multe — subli­ brii cooperatori. tea hectare la cartofi — Timpul prob
Gavrilescu, Gheorghe Angliei. activităţii în zootehnie. mare în activitatea coope­ nia în cuvîntul său comu­ Abordînd unele probleme spunea printre altele prima­ 23 ianuarie 1981
Petru Nicşan şi alţii, au ară­ Toţi cei care au luat cuvîntul rativei — creşterea anima­ nistul David Şerban. între referitoare la sectorul legu­ rul comunei, Iosif Nistoresc general rece,
tat că ele se datoresc intr-o s-au referit la sarcinile puse schimbător. Voi
măsură şl condiţiilor climate­ în faţa cooperatorilor de ple­ lelor şi legumicultura. S-a acestea, hrănirea- neraţiona­ micol, Traian lovănescu, — se impune o partici­ sori izolate. Vii
rice nefavorabile, dar şi unor nara C.G. ai' P.C.R. din decem­ subliniat în adunarea gene­ lă a animalelor, nerespecta- loan Şendrescu (şeful sec­ pare mai mare la lucru a slab la modera
neajunsuri ce s-au manifestat brie anul trecut, la indicaţiile rea programului de grajd ţiei de mecanizare), Ilie cooperatorilor, mai multă vest Temperau
în organizarea, şi conducerea :<v.--.răşului Nicolae Ceauşescu rală că datorită .preocupă­ prinsă noaptea
activităţii cooperativei, partici­ ¡ie ia' şedinţa de lucru pe pro­ rii de care a dat dovadă de către îngrijitori, curăţe­ Aurelia, Ion Simileana, ing. disciplină şi răspundere fa­ 8 şi minus 3 gr:
pării ncc&rcspunzătoare şi chiar bleme de agricultură de la consiliul de conducere al nia corporală superficială, Lidia Manolescu, şefă de ţă de soarta recoltei. între 2 şi mi:
a neparticipărll unor membri Braşov. în această idee ei au C.A.P., atît la bovine, cît şi deficitul de' furaje, lipsa de fermă, au demonstrat cu Pentru înlăturarea aces­ Local se va sei
cooperatori ia muncă- — fapt subliniat' că in cursul acestui cu depunere de
ce a dus la intirzieri în efec­ prim an al 1 cincinalului calită­ la ovine efectivele au fost control din- partea- multor fapte convingătoare că pro­ tor neajunsuri şi a altora^
tuarea la timp şi in condiţii ţii şi eficienţei, trebuie să- se realizate, acestea ajungînd membri ai consiliului de ducţiile slabe obţinute la manifestate în celelalte sec­ Pentru 24 şi
optime a lucrărilor agricole. producă o reală schimbare în să numere la sfîrşitul anu­ conducere, care timp de un grădina de legume (doar toare de activitate ale uni­ 1981 : Vreme în
Toate acestea au determinat bine in activitatea unităţii, ci­ ce, cu cerul
obţinerea unor recolte scăzute, frele de' plan, deşi- mobiliza­ lui 582 capete faţă de 520 an n-au trecut măcar o sin­ 140 tone din 382 planifica­ tăţii, adunarea a adoptat Izolat vor cădea
sub posibilităţile cooperativei, 3 toare, fiind pe deplin realiza­ cît era planificat. Unele re­ gură dată pe la ferma uni­ te) se datoresc in bună mă­ măsuri care,, aplicate, vor be.
terenurilor, şi 1 , în final, nerea- bile. în acest sens adunarea a zultate s-an înregistrat ,şi tăţii. De asemenea, îngriji­ sură timpului nefavorabil conduce la- obţinerea unor
lizarea sarcinilor la forului de adbptat un program concret de 7 La munte,
Stat, diminuare» veniturilor măsuri' menit să ducă la creş­ lia- natalitatea mieilor (-705 torii sînt retribuiţi integrali din anul trecut, calamităţi­ rezultate superioare Celbr' cu cerul mai i
băneşti ale cooperativei. terea 1 ptoducţier vegetalfe şi a- capete faţă de 650 planifi­ indiferent dacă realizează lor. Dar şi consiliul' de con­ din 1980, la consolidarea’ Vor cădea pre
formă de ninso
Referindu-se la sectorul zoo­ nimaliere, la un adevărat salt cat). precum şi- la produc­ sau- nu producţia- planifica­ ducere şr membrii coope­ C.A.P. rolog . de servit
tehnic, la' sarcinile' şi rezulta­ calitativ 'v*tvpe- ţia de laote de oaie. care ratori poartă o mare parte Ţuţurlga).
tele obţinute în acest impor­ rativei tă, dacă se achită sau nu
tant domeniu, vorbitorii Grui- MhtCEA LEPADA7U a fost depăşită cu 46 hl etc. de îndatoririle ce le revin. din vină. Au fost numeroa­ VAS1LE PÂTAN