Page 73 - Drumul_socialismului_1981_01

TUST **m
££ LB ruu

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂ f Ş E D I N Ţ A
9 t
Consiliului de Stat

In ziua de 23 ianuarie lele judeţe Ilfov şi Ialomi­ şi crearea următoarelor ju­
1981, a avut loc şedinţa ţa, de necesitatea folosirii deţe :
Consiliului de Stat, prezi­ eu maximă eficienţă a su­ 1. Judeţul Giurgiu, cu re­
dată de tovarăşul Nicolae prafeţelor de teren din a- şedinţa în municipiul Giur­
Ceauşescu, preşedintele Re­ ceastă importantă zonă a~ giu ;
publicii Socialiste România, gricolă a ţării, precum şi 2. Judeţul Ialomiţa, cu
în cadrul şedinţei, Con­ în vederea asigurării unei reşedinţa în municipiul Slo­
siliul de Stat a dezbătut şi mai bune aprovizionări cu bozia ; ,
aprobat propunerile referi­ legume şi fructe a munici­ 3. Judeţul Călăraşi, cu
toare la unele îmbunătăţiri piului Bucureşti, Consiliul reşedinţa în municipiul Că­
ale organizării administra­ de Stat al Republicii Socia­ lăraşi.
tive a teritoriului Republi­ liste România a hotărît ur­ II.' înfiinţarea sectorului
cii Socialiste România. mătoarele : agricol Ilfov, în subordinea
Ţinînd seama de dezvol­ I. Reorganizarea actuale­ Consiliului popular al mu­
tarea industriei din actua­ lor judeţe Ilfov şi Ialomiţa nicipiului Bucureşti.

De la istoricul act ai Unmî ia marea
ÿ
unitate a naţiunii noastre socialiste
m Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Ideea originii comune şi laţiilor de producţie feuda­ „Vrem să ne unim cu ţara“.
de limbă este prezentă în le şi apariţia germenilor ca­ După cum se ştie, împre­
conştiinţa poporului român' pitalismului, cînd, alături jurările istorice au deter­
Anul XXXIII, nr. 7220 SiMBÂTĂ, 24 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
încă din cele mai vechi de comunitatea de teritoriu, minat ca unirea celor trei
timpuri şi a început să se de limbă şi de factură psi­ ţări să nu se poată înfăptui
afirme tot mai pregnant în hică, apare şi comunitatea concomitent, înscriindu-se
Noua calitate si coordonatele secolele XVII—XVIII. Cro­ de viaţă economică, unirea ca primă etapă a acestui
proces unirea Moldovei şi
nicarii Grigore Ureche, Mi-
f ron Costin sau stolnicul a Ţării Româneşti.
UNIREA DE IA
Cu toate că revendicările
ei majore în industrie Constantin Cantacuzino, în 24 IANUARIE 1859 - unirii au reţinut atenţia
pagini vibrante, au reliefai
unitatea neamului nostru, a ROD AL ASPIRAŢIILOR puterilor europene începînd
limbii sale, subliniind că SI LUPTEI SECULARE cu mijlocul secolului trecut,
tarul general al partidului moldovenii, muntenii şi ar- . A'MASELOR POPULARE care au susţinut sau au fost
„Dezvoltarea tehnicii este de asemenea na­ a apreciat, cu înţelepciunea delenii au aceleaşi crezuri, împotriva acestei idei, în
tură incit impune o preocupare continuă, în şi clarviziunea ce-1 carac­ obiceiuri şi aspiraţii. Prin funcţie de interesele lor,
terizează, că este timpul să
toate domeniile, pentru calitate, pentru perfec­ facem un salt hotărâtor spre scrierile celor mai de sea­ se impune ca o necesitate factorul hotărîtor al unirii
din însăşi dezvoltarea socie­
ţionarea producţiei, pentru elaborarea de noi o nouă calitate, superioară mă reprezentanţi, ai Şcolii tăţii şi ca o condiţie fără l-a constituit lupta fermă şi
tenace a maselor. Miile de
Ardelene — Samuil Micu,
tehnologii". în toate domeniile vieţii e- Gheorghe Şincai şi Petru de care progresul multila­ ţărani şi lucrători ai ora­
N5COLAE CEAUSESCU eonomico-sociale, să asigu­ Maior — se înregistrează teral al poporului român nu şelor, care şi-au exprimat
răm maximă eficienţă în­ o şi mai pronunţată afir­ putea, exista. Aspiraţiile po­ dorinţa de unire cu ocazia
tregii activităţi, să accele­ mare a ideilor referitoare la porului nostru spre acest nenumăratelor întruniri şi
Dezvoltarea fără prece­ vizitele efectuate în judeţe­ răm ritmurile de creştere originea poporului român, a ideal şi-au găsit o vie ex­ manifestaţii, au dejucat în­
dent a României socialiste, le ţării, în cadrul consfă­ în vederea înscrierii Româ­ continuităţii şi a limbii sa­ presie în timpul revoluţiei cercările de falsificare a a-
cu deosebire în ultimul de­ tuirilor de lucru şi al ple­ niei în .rindul ţărilor cu le. Meritul acestor cărturari de la 1848. Expresia cea legerilor pentru cunoscutele
ceniu şi jumătate; realiză­ narelor de la C.C. al P.C.R., dezvoltare economică medie a fost cu atît mai mare cu mai concludentă a dorinţei . divanuri ad-hoc, asigurîn-
rile remarcabile obţinute de în amplid şi permanentul în contextul acestor obi­ cit ideile operelor lor au de unire a constituit-o im­ du-le acestora o compoziţie
poporul nostru în toate sfe­ dialog cu masele largi de ective măreţe, noua peri­ pătruns în rindul opiniei presionanta adunare de pe unionistă. Datorită acestui
rele muncii şi ale vieţii oameni ai muncii, tovarăşul oadă de dezvoltare a pa­ europene, lărgind astfel Cîmpia Libertăţii din Blaj,
poartă amprenta personali­ Nicolae Ceauşescu adresea­ triei — 1981—1985 — a fost conştiinţa acesteia despre cînd glasul celor peste 40 000 Prof. I. FRĂŢILÂ
tăţii proeminente a tovară­ ză întotdeauna orientări şi denumită drept .cincinalul români şi aspiraţiile lor. de participanţi a răsunat cu
şului Nicolae Ceauşescu, îndemnuri de inestimabilă calităţii şi eficienţei, dezi­ Odată cu destrămarea re- o remarcabilă vigoare : (Continuare in pag, a 3-a)
luptătorul şi conducătorul valoare teoretică şi practi­ derate care vor trebui să
revoluţionar care întruchi­ că menite să determine în­ se afle în permanenţă în
pează cu strălucire virtuţile făptuirea Programului parti­ prim-planul activităţii fie­ Controlul oamenilor miîncli •*— activ, permanent, eficient
cele mai alese ale poporu­ dului de făurire a societă­ căruia dintre noi. Să trans­
lui român, geniul său crea­ ţii socialiste multilateral formăm cantitatea într-o
tor, OMUL -de omenie a dezvoltate şi înaintare a calitate nouă, să asigurăm
cărui gîndire novatoare, României spre comunism. o înaltă eficienţă în toate Numai o bună colaborare asigură eficienţă
creatoare, se regăsesc în tot Intrând în cel de al şap­ sectoarele producţiei mate­
ce este nou, bun şi frumos telea cincinal din istoria riale în noul an şi cincinal Atribuţiile date prin lege Tudor — constă în îmbunătă­ lăm, putem observa la timp
în scumpa noastră patrie. în modernă a României, secre- — este cerinţa fundamen­ controlului oamenilor muncii ţirea aprovizionării şi servirii deficienţele, înlăturarea aces­
tală subliniată cu clarita­ sînt clare, in general, activi­ populaţiei. Nu vreau să a- tora — scopul activităţii noas­
te la Congresul al XII-lea tatea la nivelul unei localităţi firm că numai datorită acti­ tre ca şi al altor organisme
al partidului, este corolarul cum este municipiul Deva, se vităţii noastre aceste două cu atribuţii de îndrumare şi
îndemnurilor şi orientărilor desfăşoară ţinînd. seama de aspecte ale comerţului se control - este pc.îibilă în con­
adresate din nou întregii aceste atribuţii şi urmărind îmbunătăţesc. Eforturi în a- diţiile unei bune şi mai com­
naţiuni, la cumpăna dintre un ţel — perfecţionarea orga­ ceastă direcţie se fac de la plexe colaborări. Cînd vor­
ani şi cincinale, de către nizării vieţii sociale, ceea ce cele mai autorizate niveluri, besc de colaborare mă refer
ilustrul nostru conducător presupune un anume stil de şi cind spun aceasta mă gîn- la colaborarea cu şefii uni­
de partid şi de stat, tova­ muncă din care nu trebuie desc in primul rînd la orga­ tăţilor controlate, cu direc­
răşul Nicolae Ceauşescu. să lipsească o serie de ele­ nele judeţene şi locale de torii întreprinderilor comercia­
Din mesajul de vibrant pa­ mente. partid şi de stat. Noi însă, le, cu organele specializate
triotism al secretarului ge­ într-o discuţie cu tovarăşul ca mandatari cu împuterniciri ale statului. în activitatea e-
neral al partidului, s-au re­ Alexandru Tudor, responsabi­ de control ai oamenilor mun­ chipei pe care o conduc am
ţinut, desigur, trăsăturile lul unei formaţii de control cii, cetăţenilor, trebuie să ne folosit mult acest element.
definitorii ale muncii noas­ la nivel de municipiu, ne-a înscriem în acest angrenaj Aşa, de exemplu, studiind in­
tre în acest an şi cincinal, reţinut atenţia unul din aces­ de forţe cu eficienţa care se formările prezentate de mai
pentru asigurarea unei te elemente ale stilului de aşteaptă de la noi. Fiind multe echipe la consiliul mu­
t
înalte calităţi în întreaga muncă, şi anume colaborarea mulţi (la nivelul municipiului nicipal al F.D.U.S. am ajuns
activitate. ..Noul cincinal „Eficienţa activităţii noastre, Deva acţionează peste 100
prevede continuarea dez- a celor care exercităm con­ de echipe de control) putem ION CIOCLEI
trolul in sectorul desfacerii fi mai mult şl mai des în
(Continuare in pag. a 2-a) mărfurilor - ne spunea A. sectoarele pe care le contro­ (Continuare în pag, a 3-a)

săniuţe şi jocuri distractive!
de iarnă „Săniuţa Kuncului“.
0 SIMPOZION. Astăzi, saia !
festivă a Bibliotecii judeţene
din Deva va găzdui, începînd
de Ia orele 15, simpozionul !
B OLIMPIADA PE OBIEC­ „Căluşerul transilvănean — j
TE. Miine, se va desfăşura joc românesc tradiţional“. ,
etapa pe şcoală a olimpiadei Participă maeştri coregrafi. |
de matematică, chimie, isto­ cercetători, muzicologi din \
rie, filozofie, economie poli­
Bucureşti, Cluj-Napoca şi 1
tică, politica economică a Braşov, precum şi coregrafi !
partidului, limbi moderne şi şi profesori din judeţul Hu­
geografie. Olimpiada se or­ nedoara.
ganizează în toate unităţile
de invăţămint gimnazial şi a MICROOANTINA. Pe lîn-
liceal din judeţ. gft cele trei existente, s-a
deschis, în preajma secţiei ]
H filarmonica de stat furnale a întreprinderii „Vic­
CLUJ-NAPOCA ÎŞI REIA toria“ călan, încă o micro-
CONCERTELE IN JUDEŢUL cantină cu bufet. Ea întru­
NOSTRU, prezenlînd luni — neşte condiţii, ca spaţiu si
la Hunedoara (casa de cul­ dolare, pentru ca 150 de mun- ’
tură, ora 18,30) şl marţi citorl să servească aici ccJ I
la Deva (casa de cultură, ora puţin o masă caldă pe zi. C.S. Hunedoara, atelierul de reparaţii electrice. Comunistul
18), un „Concert extraordinar“ Iuliu Kenercş (stingă) a fost declarat fruntaş in întrecerea
cu Cristian Mandeal — diri­ H CONTRACTĂRI. în co- j socialistă pe anul 1980. în foto: O parte din echipa de lăcă­
muna Dobra au fost încheia- 1 tuşi montatori pe care o conduce.
jor şi Ştefan Rttha — solist,
în program, lucrări de E. te, cu gospodăriile populaţiei. !
Caudelia, N. Paganini şi 3. contracte pentru un număr i
de 280 porci. Răminînd de j
lîrahms.
realizat încă 20 la sută din \
ZI DE ODIHNA... ACTI- planul prevăzut Ia acest in­ ÎN PAGINA A II-A :
f. Duminică dimineaţa dicator, există posibilităţi ,
(ora 7,30), peste 100 de tineri reale ca acţiunea să se in- . Fiecare judeţ trebuie să îşi asigure
din C.S.H. se var Sntfln! la cheie în circa o lună de zile.
E.M. Deva, secţia flotaţie, sectorul mecanic. I. Ac ¡Huşii me­ Gara do Vest Hunedoara, de — aprovizionarea agroalimentară
canici aemus N'istor şi Sabin Pctruţiu execută lucrări de în­ unde, cu trcnuieţul, vor porni
treţinere şl reparaţii de bună calitate şi în termen. spre Valea Runeulul. Ei sînt SĂ REALIZĂM, CU FORŢE PROPRII,
tu foto : Cei doi lucrează la montarea unei macarale iniţiator» şi participanţii la
pentru ridicarea pieselor pe maşină, prin care' se va uşura PRODUSELE NECESARE CONSUMULUI
Nor ral fizic al strungarilor. Foto: V1RGIL ONOIU prima ediţie a concursului de LOCAL ŞI FONDULUI DE STAT
• y »uw y i